Cuvântul Liber, iunie 2014 (Anul 26, nr. 104-123)

2014-06-19 / nr. 116

Aniversarea a 190 de ani de la naşterea lui Avram Iancu SINGURĂTATEA LUI IANCU In februarie 1875, Ioan A. Lapedatu publica, în revista „Orientul latin", un articol intitulat „Patru luceferi", reprezentând o vibrantă evo­care a vieţii şi activităţii unor patrioţi români, participanţi de frunte în Revoluţia Română de la 1848-1849 din Transilvania: Simion Bărnuţiu, Andrei Mureşanu, Avram Iancu şi Alexandru Papiu Ilarian. „Avram Iancu­ arăta autorul­­a fost cea mai impozantă şi cea mai tragică creaţiune a epocii de la 1848. "într-adevăr, avalanşa evenimentelor isto­rice de la 1848-1849 l-a pro­iectat şi l-a impus pe tânărul avocat Avram Iancu în chiar zona fierbinte a realităţilor în care ideea cutezătoare se uneşte cu fapta îndrăzneaţă care-i dă viaţă. Ideea va fi reluată de filosoful Vasile I Băncilă, care nota: „Avram Iancu e cea mai deplină figură de revoluţionar român în care ideea şi fapta au fuzionat arhanghelesc”. Dar Avram Iancu este, după opinia lui Lapedatu, nu numai cea mai impo­zantă, ci şi cea mai tra­gică creaţiune a epocii. Drama lui Iancu e ge­nerată, precum în tra­gediile antice, de impac­tul dureros dintre credinţa sa nestrămutată în valo­rile libertăţii naţionale şi sociale şi refuzul obstinat al liderilor maghiari de a recunoaşte românilor ardeleni calitatea de naţiune politică. „Dacă Murăşanu-scria în continuare Lapedatu - prin înfocarea simţămân­tului, a format inima româ­nului, şi dacă Bărnuţiu, prin idee, i-a determinat voinţa întru realizarea prin­cipiilor de drept şi liber­tate, apoi laurul execută­­rei, al faptei materiale se cuvine lui Avram Iancu. " în încheierea evocării sale, autorul articolului deplângea faptul că, la mai­ puţin de trei decenii de la Revoluţie, şi la doar doi ani şi jumătate de la trece­rea sa în eternitate, peste amintirea lui Iancu se aşternuse uitarea. „Alţii n-au lucrat ca dânsul, din care cauză dânsul nu putea decât să se scâr­bească de purtarea lor. (...) Şi lucru straniu, Iancu era să se prăpădească uitat şi necunoscut. " Realităţile descrise de Ioan A. Lapedatu, contemporan al Eroului, explică într-o anumită măsură drama acestuia după încheierea Revoluţiei: „uitat şi necunoscut", „scârbit" de comportamentul unora dintre contemporanii săi, Iancu s-a retras, treptat, în singurătate, o singurătate impusă de realităţile vremii, dar şi una dorită. Tânărul erou, care condusese cu vrednicie oştile ţărăneşti în înverşunata rezistenţă românească din Munţii Apuseni, avea nevoie de reculegere şi meditaţie asupra oamenilor şi eve­nimentelor, să-şi întărească încrederea în viitorul luminos al românilor, credinţă care nu l-a părăsit niciodată. EMILIA LAZĂR I­­(»MUUli r llinWRw« mm dMlätrtf HiffViw W WWr 190 de ani dte IteffaajimsaBmUlljilöttrdiail Awamb­arou în tradiţia veche populară, „Rusaliile" simbolizează zonele malefice ale apelor şi ele pedepsesc faptele rele ale oamenilor, dansează în aer ori pe pământ, aşezate în cerc, în grupuri formate din spirite fără soţ. în locurile respective, pământul rămâne ars, iarba se înnegreşte sau încetează să mai crească. Dacă este zărit măcar de un om, ori dacă cineva calcă locul pe care au dansat, acesta va suferi de o boală numită „luat de Rusalii". în a doua zi de Rusalii, la biserică, se sfinţeşte apa cu care se stropesc câmpurile cultivate pentru a fi protejate de grindină. Sărbătoarea Rusaliilor a fost un prilej pentru debutul Ansamblului „Bujorii Dâmbului", coordonat de d-nele Ana Diana Pintecan şi Rusu Alina. Astfel, luni, 9.06.2014, satul Dâmbu din comuna Sânpetru de Câmpie, judeţul Mureş, a fost gazda unui eveniment folcloric. Prin spectacolul susţinut în colaborare cu Ansamblul „Voinicelul" din Târgu-Mureş, coordonat de instructorul Marius Pop, am încercat să alungăm „spiritele rele" prin cântec, joc şi voie bună, în faţa unui public numeros, care a umplut până la refuz sala Căminului Cultural din sat, atât Ansamblul „Voinicelul", cât şi Ansamblul „Bujorii Dâmbului" au reuşit, prin jocurile populare, să încânte publicul care a apreciat cu amploare munca şi dorinţa noastră de a transmite mai departe jocul şi portul tradiţional din zona Mureşului. Ansamblul „Bujorii Dâmbului" a reuşit să unească 47 de fii ai satului, împărţiţi în două grupe, din care cel mai mic participant are vârsta de 4 anişori, din dorinţa de a pune în evidenţă valorile culturii tradiţionale şi spiritul încă viu şi nealterat al acestora în lumea satului. Prof. primar ANA DIANA PINTECAN Prof. primar ALINA RUSU »cm.m Mih­ai „BUJORII DÂMBULUI CUVÂNTUL JOI, 19 IUNIE 2014 ­ Sfârşit de an şcolar la Centrul de Zi „Rozmarin” Marţi, 17 iunie, într-o atmosferă de sărbătoare, preşcolarii de la Centrul de Zi „Rozmarin" şi-au luat rămas bun de la colegii lor mai mari, care vor părăsi aşezământul, urmând să fie integraţi în învăţământul de masă. „Sperăm ca amintirea anilor petrecuţi la Centrul nostru să rămână vie în sufletele lor, că-şi vor aminti cu plăcere de anii de grădiniţă şi că deprinderile şi cunoştinţele dobândite aici le vor fi de un real folos în anii de şcoală ce vor urma. Cu toţii, le dorim succes şi realizări în viitor!", a declarat, cu emoţie, Corina Todoran, şef-serviciu. La „Rozmarin" (strada Luduşului nr. 29) funcţionează trei grupe de grădiniţă şi două de şcoală, pentru copii proveniţi din familii defavorizate, marginalizate social sau cu risc iminent de marginalizare socială, care nu ar putea frecventa o altă formă de învăţământ. „Este o realizare cu care ne mândrim, Târgu-Mureşul fiind printre puţinele oraşe din România care oferă copiilor defavorizaţi educaţie, transport, masă şi, ocazional, îmbrăcăminte şi încălţăminte şi, nu în ultimul rând, consiliere psiho-pedagogică, atât celor mici, cât şi familiilor din care provin. Suntem extrem de atenţi la programele derulate în cadrul Centrului, care au ca scop depăşirea handicapului social în care se află familia, precum şi pregătirea copiilor pentru integrare în învăţământul de masă. Cu prilejul vizitelor pe care le-am făcut la „Rozmarin", am constatat, de fiecare dată, atmosfera plăcută în care se desfăşoară activităţile, implicarea şi profesionalismul personalului Primăriei: copiii sunt bine îngrijiţi, supravegheaţi, îndrumaţi, se bucură de înţelegere, învaţă să se exprime, să comunice. Sunt curaţi, cuminţi, politicos!", a comentat viceprimarul municipiului, Claudiu Maior. Menţionăm că, la iniţiativa primarului Dorin Florea, municipalitatea depune eforturi în sensul elaborării unui proiect cu finanţare din fonduri europene în vederea dezvoltării, diversificării şi extinderii sferei de servicii oferite în cadrul Centrului „Rozmarin". „Este un bun exemplu al modului în care pot fi rezolvate unele probleme sociale în ţara noastră. Dacă această reţetă ar fi preluată de cât mai multe primării, multe cazuri sociale ar fi soluţionate", este de părere primarul municipiului. BIROUL DE PRESĂ AL PRIMĂRIEI

Next