Cuvântul Liber, ianuarie 2018 (Anul 30, nr. 1-19)

2018-01-18 / nr. 11

La Liceul Vocaţional,„Mihai Eminescu” din Târgu-Mureş. Concurs de proiecte „Eminescu - lacrima din noi" Ziua Culturii Naţionale a fost marcată de elevii Liceului Voca­ţional „Mihai Eminescu" printr-un moment inedit: concursul de proiecte „Eminescu - lacrima din noi". S-a oferit, astfel, prilejul tinerilor de a se exprima în mod original, realizând materiale ce au vizat aspecte mai puţin cunos­cute din viaţa şi activitatea literară a lui Mihai Eminescu - interviuri imaginare având ca răspuns versuri din lirica poetului, creaţii originale ale tinerilor, sau chiar scenete, sublinia dna. prof. Beatrice Standavid. Jurizarea a revenit dnei. profesoare Daniela Matache, dnei, bibliotecar Anica Brudan-Selcudean şi elevei Csiki Izabella din clasa a Xll-a G. Câştigătoare a fost desemnată echipa formată din Mărginean Ioana şi loraş Andreea din clasa a X-a B, care au susţinut lucrarea „Eminescu - trecut şi prezent". „Eminescu, Veronica, Creangă", primul film documentar, realizat în 1914, despre cei trei prieteni, i-a purtat pe elevi pe meleagurile Moldovei, dar şi prin cercurile literare ale Societăţii Junimea, la şedinţele căreia, Eminescu şi Creangă participau. Activitatea s-a încheiat cu un flashmob, în cadrul căruia a fost desfăşurată o lacrimă uriaşă de aproximativ 4 metri, cu peste 230 de lacrimi realizate manual de elevi şi inscripţionate cu reflecţii privind opera poetică a lui Mihai Eminescu sau receptarea critică. Cele mai reuşite idei, gânduri, versuri au fost cuprinse într-o plachetă lansată în cadrul acţiunii. Expoziţia de carte, „Lirică eternă”, a fost organizată de dna. biblio­tecar Anica Brudan-Selcudean, întregul moment fiind coordonat de dna. profesoară Beatrice Standavid. A consemnat LETIȚIA BOTA „U bilet, păduri cutreieram...’' La 15 ianuarie, cu prilejul aniversării zilei de naştere a poetului Mihai Eminescu şi al Zilei Culturii Naţionale, elevii clasei a VII- a B - secţia maghiară, de la Şcoala Gimnazială „Aurel Mosora" din Sighişoara, conduşi de prof. de limba şi literatura română Daniela Ciocan, au fost oaspeţii Bibliotecii municipale „Zaharia Boiu", având o oră deschisă pe tema copilăriei poetului. Copiii au fost întâmpinaţi de dna. Lucia Ţarălungă - directorul Bibliotecii municipale -, cea care, în Sala de lectură, a ţinut o prelegere, evidenţiind lucruri mai puţin cunoscute despre copilăria şi adolescenţa lui Mihai Eminescu. în aceeaşi zi, biblioteca sighişoreană, în incinta căreia a fost amenajată o expoziţie de carte dedicată poetului, a găzduit o serată de poezie şi cântece pe versuri din creaţia eminesciană, iar la 16 ianuarie, biblioteca a avut oaspeţi elevi ai şcolilor gimnaziale „Miron Neagu" şi „Radu Popa", manifestarea având ca temă „Basmele eminesciene". VASILE LUCA CUVÂNTUL JOI, 18 IANUARIE 2018 Despre poezie şii identitate culturală, în preajma Zilei Culturii Naţionale Aşa cum spunea scriitorul Răzvan Ducan, autorul volumului de poezie Torna, Torna, lansată în cel de-al treilea popas al Caravanei Culturii de la Sighişoara, ziua de 15 ianuarie a fost plasată „sub sceptrul numelui marelui poet Eminescu, nume iubit la timpul prezent pentru că Eminescu este o iubire perpetuă". Caravana Culturii a fost orga­nizată de un grup de iubitori de poezie, veniţi tocmai de prin părţile Olteniei - Drăgăşani, format din scriitori, critici literari, poeţi, jurnalişti, alături de poeţi din Târgu-Mureş, precum poetul Nicolae Băciuţ, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului „100 de cărţi pentru Marea Unire", şi pentru care Eminescu reprezintă „1 Decembrie al literaturii române, aşa cum 1 Decembrie este Eminescul istoriei”. De asemenea, un rol important în organizarea manifes­tării l-a avut Silvana Andrada Tcacenco, poeta apreciind că întâlnirea de la Sighişoara este „un semn de normalitate, de româ­nism, de frumuseţe, de dragoste pentru ţară". Poetul şi publicistul Nicolae Băciuţ - director al Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional­ Mureş, afirma, la rândul său: „Faptul că scriitori şi oameni de cultură din întregul orizont românesc s-au adunat la Sighişoara e un semn îmbucurător, cel puţin din perspectiva marii noastre sărbători, 100 de ani de la Marea Unire. Anul 2018 trebuie să ne găsească mai uniţi ca niciodată fiindcă vin vremuri grele, vremuri care ne încearcă şi istoria, ne încearcă şi neamul, ne încearcă­­conştiinţele care ar putea pune la mezat viitorul nostru". Vorbind despre proiectul său, „100 de cărţi pentru Marea Unire", dl. Băciuţ îl consideră ca o manifestare simbo­lică a prezenţei culturii mureşene în concertul culturii naţionale, pe de altă parte, doreşte să facă simţită prezenţa mureşeană, ca şi în 1918, la Alba lulia, unde proiectul celor 100 de cărţi scrise se va şi încheia, la finele lunii noiembrie, în zi de centenar, în ce priveşte implicarea pe parcursul întregului an, a Direc­ţiei Judeţene pe care o păstoreşte, răspunsul a fost, că deşi lipsită de finanţare ca toate instituţiile simi­lare din ţară, are un program ambiţios pe toate palierele culturale, artistice şi literare, cât şi pe cele ale dialogului cu publicul. Referindu-se la situaţia monumentelor istorice aflate, în prag de ruină, a precizat că întreaga responsabilitatea de păstrare în condiţii bune a monu­mentelor istorice este a proprie­tarilor. „Bugetul naţional prevede alocarea de fonduri pentru acest domeniu doar prin Programul Naţio­nal de Restaurare - PNR unde judeţul Mureş are repartizate sume infime faţă de cele necesare, listă monumentelor istorice cu­prinzând 1017 obiective. Dată fiind situaţia, rămâne în sarcina fiecărui proprietar să facă ceea ce este necesar pentru întreţi­nerea şi conservarea clădirilor monument, aşteptarea de bani din altă parte pentru conservarea propriului bun este tributară unei mentalităţi păguboase", în opinia dlui. Băciuţ, va dura până când ţara aceasta va fi atât de bogată încât să se aloce bani şi pentru monumentele private, de aceea fiecare trebuie să manifeste res­ponsabilitate în conservarea aces­tor mărturii valoroase ale trecerii noastre prin timp, fiind păstrătoare ale identităţii noastre cultural­­istorice. Din păcate, nici la Sighişoara, monumentele proprietate publică nu au o soartă mai bună şi sperăm doar să nu fie prea târziu când cei care administrează patrimoniul oraşului în numele nostru, se vor trezi la realitate. __________________VASILE LUCA, De ZIUA CULTURII NAŢIONALE, la Reghin... 15 ianuarie 2018 - Anno Domini! Orice s-ar spune, Reghinul face notă discordantă, în sensul cel mai bun al cuvântului, faţă de ceea ce se întâmplă, în general, în plan cultural, în judeţul Mureş. ZIUA CULTURII NAŢIONALE, 15 ianuarie, a constituit un bun prilej pentru a puncta din nou la cote înalte de calitate şi frumuseţe vocaţia culturală a acestei loca­lităţi şi acestei zone ce musteşte din toţi rărunchii de românism adevărat, de la rădăcină până la... frunze şi flori. EMINESCU, mereu EMINESCU, dar şi PĂUNESCU şi VIERU au fost personalităţile sub egida cărora s-a desfăşurat, în sala mare a Casei Municipale de Cultură „Eugen Nicoară", un spectacol evocator, spectacol în care a predominat poezia, muzica folk şi folclorul. Folkişti din vechiul Cenaclu „FLACĂRA", asemeni unei păsări Phoenix, s-au reunit sub bagheta tacită, dar binefăcătoare, a lui Andrei Păunescu, cantautor şi scriitor talentat, fiul genialului poet ADRIAN PĂUNESCU, susţinând un spectacol de zile mari. S-au fluturat steaguri tricolore, s-a jurat pentru ARDEAL şi pentru ROMÂNIA MARE şi s-a cântat, inclusiv în ungureşte, într-o depli­nă armonie, cântece de iubire, cântece sociale şi cântece naţio­nale... de ieri şi de azi, de pe vremea „generaţiei în blugi şi a tineretului în adidaşi", dar şi de pe „vremea" generaţiei... i­Phone. Şi nici nu a fost de mirare să sutele de spectatori nu se mai lăsau duse acasă, într-un spectacol maraton de 6 ore, extraordinar organizat, cu momente de înălţă­tor patriotism, care au ridicat de nenumărate ori sala în picioare! Şi nici nu mă mir prea tare de ceea ce a fost, atâta timp cât urbea are un primar de talia dnei. Maria Precup, un director de­ instituţie culturală de talia dnei. Sorina Bloj, iar judeţul, un om de talia scrii­torului Nicolae Băciuţ, director al Direcţiei pentru Cultură şi Culte Mureş, sprijinitor constant a tot ceea ce e frumos şi înălţător în cultură, acest adevărat A.D.N. al oricărei naţii care se respectă. Reverenţe! RĂZVAN DUCAN

Next