Cuvântul Liber, aprilie 2018 (Anul 30, nr. 63-80)

2018-04-17 / nr. 71

CUVÂNTUL MARȚI, 17 APRILIE 2018 UNIVERS CULTURAL SUB SEMNUL CENTENARULUI Marcarea Centenarului Marii Uniri este una dintre probele de verificare a capacităţii noastre, ca naţiune, de a ne raporta la istoria naţională în reperele ei majore. Fiecare a încercat, încearcă să depăşească formalismul şi festi­­vismul ieftin, şi să pună în ecuaţie evenimente memorabile, la înălţi­mea acestei sărbători naţionale. La rândul nostru, am găsit de cuviinţă să cuprindem în orizontul proiectelor dedicate Centenarului Marii Uniri, câteva lucruri cu bătaie lungă. între acestea, proiectul „100 de cărţi pentru Marea Unire", aflat în plină derulare, va da măsura dimen­siunii fenomenului literar mure­şean la borna 2018, devenire de neimaginat fără momentul 1918. în acelaşi timp, am considerat că aprofundarea datelor istorice reclamă apelarea la voci autorizate, pentru a ne cunoaşte trecutul din surse greu de contestat. Astfel, l-am invitat la o întâlnire cu mureşenii, la sediul Prefecturii, pe academicianul Ioan Aurel Pop, care a făcut o amplă prezentare a relaţiilor României cu vecinii ei, la 1918. A urmat profesorul şi prozatorul Mihail Diaconescu, autorul roma­nului Sacrificiul, o amplă panoramă a circumstanţelor înfăptuirii Marii Uniri, care s-a alăturat unei confe­rinţe despre Unirea Basarabiei cu România, găzduită de Universitatea „Dimitrie Cantemir". Cu siguranţă, momentul Reghin („Fratele e pururea frate"), care l-a avut ca invitat pe academicianul Valeriu Matei, de la Chişinău, a avut cea mai mare încărcătură emoţio­nală şi ştiinţifică, beneficiind de suportul exemplar al gazdelor, dar şi de participarea unor mesageri din Bucovina de Nord şi din Basarabia. Cred că a fost nu doar o atmosferă de înălţătoare sărbătoare, dar a fost şi un moment unic, memorabil, pentru Reghin, care, astfel, a şi inaugurat sala de spectacole din sediul nou al Bibliotecii Municipale „Petru Maior" din Reghin, o instituţie implicată cu toate energiile în viaţa culturală reghineană. NICOLAE BĂCIUŢ ■» MtinicttiAU **«»*w« Oiri­t tiu Jut­v'ltai’.«* pentru CofliwJi Acad. Valeriu Matei K­tan *e Vfa»uț, Sfttt»» Mr] . dt’Wtiu. • Mwu.’tjnM' Cvro* '!*'»* 0 VALERIU MATEI (41.1959), foarte pe scurt: Aşa cum spunea Nicolae Băciuţ, Valeriu Matei este „una dintre cele mai importante personalităţi ale vieţii culturale şi politice de la Chişinău", luptător pentru românism şi unire a Basarabiei cu România, şi asta încă din perioada sovietică, având o biografie profesională, culturală şi politică fabuloasă, imposibil de prins într-un articol, în toată dimensiunea ei, de multe ori tragică (în 1983 este exclus de la doctorat „pentru antisovietism şi naţionalism", deşi absolvise cu excelenţă Universitatea de Stat „M. Lomonosov" din Moscova, Facultatea de istorie, secţia etnologie, cu o lucrare despre valoarea istorico - etnologică a operei lui Nicolae Milescu Spătarul; a fost de asemenea şi agresat fizic pentru convingerile sale româneşti etc.). Ulterior, după deschiderea din 1987, şi câştigarea independenţei Republicii Moldova, Valeriu Matei a fost deputat în Republica Moldova, reales apoi, devenind vicepreşedinte al Parlamentului (1998) şi preşedinte al Comitetului de cooperare R. Moldova - Uniunea Europeană. De altfel, a fost autorul principal al Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova faţă de imperiul sovietic, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 27 august 1991. A fost unul dintre liderii Alianţei pentru Democraţie şi Reforme, care a format Guvernul etc. Din punct de vedere editorial, pe când a fost student la Universitatea de Stat din Moldova (1976-1979), a renunţat la debutul cu volumul de versuri „Stea peste mare", în condiţiile în care i s-a cerut să scrie cel puţin un poem „despre temele majore". A fost printre protagoniştii evenimentelor de la Uniunea Scriitorilor din Moldova (1987), care au început Mişcarea de Renaştere Naţională. A publicat poezie, teatru, nuvele, materiale istorice etc., în zeci de reviste şi ziare, participând la cenacluri şi la festivaluri de poezie, inclusiv la festivaluri internaţionale. Amintim câteva titluri de volume de versuri: Stâlpul de foc (1988), Somn de lup (1990), Moartea lui Zenon (1994), Dimineaţa marelui oraş (2003), Orfeu şi singurătatea (2003), Grecia imaginară (2QQ3), JOI poeme(2Q03), Elegile fiului risipitor (antologie, 2010), Cafeaua din paharul iubirii (2011), Cruciada balcanică (antologie, 2013), Pietre albe, pietre negre (C.D. cu versurile sale interpretate de actorul Nicolae Jelescu, 2013), Ecuaţiile disperării (antologie, 2015). A publicat cărţi şi de altă factură: Peregrinările şi suferinţele spătarului Neculai din Mileşti(m­it­ă istorică, 1988), Pactul Ribbentrop - Molotov şi consecinţele sale pentru Basarabia (în colaborare cu V. Văratic şi I. Şişcanu, culegere de documente, publicate în lb. română, rusă, engleză, franceză, 1991), Itinerar. O figură emblematică a culturii româneşti - Mihai Cimpoi (eseu, 2012), Taina care apără poetul (assets ale vieţii şi operei poetului Grigore Vieru, 2015). I s-a conferit în România: medalia Mihai Eminescu (2000), Marele premiu Nichita Stănescu de la Ploieşti pentru Opera Omnia (2002), Ordinul Naţional „Steaua României" în grad de Comandor (2004), a fost ales Membru de Onoare al Academiei Române (2011), este numit director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" de la Chișinău, a fost decorat de Președintele Republicii Moldova cu Medalia Mihai Eminescu (2014) etc. RÁZVÁN DUCÁN Din nou la Reghin, o activitate culturală de 24 de carate! Acesta este genericul sub care Primăria Municipiului Reghin, Biblioteca Municipală „Petru Maior" din Reghin şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mureş au organizat sâmbătă, 14 aprilie 2018, de la ora 17.00, în sala de spectacole a noului sediu al bibliotecii amintite, o întâlnire cu academicianul-scriitor VALERIU MATEI, director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" de la Chişinău. Nicolae Băciuţ şi Sorina Bloj au fost cei doi amfitrioni prezentatori ai întâlnirii, acestora adăugându-se, ulterior, Primăriţa de nota 10 a Reghinului, d-na ec. Maria Precup. De fapt, acestora li s-a datorat posibilitatea acestei întâlniri de excepţie cu academicianul Valeriu Matei care, aşa cum spunea Nicolae Băciuţ, „este la această dată autoritatea culturală nr. 1 a Basarabiei!". înainte de a da cuvântul invitatului, a vorbit şi despre femeile puternice din „spatele" acestuia, d-na Claudia Matei (soţie), prezentă în sală, şi Muşata, fiica lor, de asemenea scriitoare. Nicolae Băciuţ a conferit invitatului şi o DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ, din seria „10/100" din ANUL CENTENAR, diplomă care a mai fost acordată şi altor personalităţi care excelează în domeniul lor de activitate: d-lui acad. Ioan-Aurel Pop, proaspăt preşedinte al Academiei Române, d-lui prof. univ. dr. Mihail Diaconescu etc. Intervenţia d-lui Valeriu Matei a avut trei părţi: în prima parte a vorbit despre Contribuţia basarabenilor la Marea Unire, cu multe fapte întâmplate în cronologia lor şi, desigur, cu protagoniştii acestora. Dincolo de perso­nalităţile ştiute şi mai puţin ştiute, care au făcut posibilă, la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România (printre care Vasile Stroescu, Ion Pelivan, Alexei Mateevici „un poet excepţional" etc.) a vorbit despre „generaţia basarabeană a unirii", apărută din „rezistenţa basarabeană faţă de ţarism"şi din „şcoala basarabeană românească consti­tuită în condiţii de ostilitate", în condiţiile în care „imperiul ţarist era un imperiu care te sufoca". „Această generaţie a reuşit să facă şi alegeri, constituindu-se Sfatul Ţării, ales pe baze democratice largi". „Basarabia a trebuit să ardă nişte etape după unire şi a ars foarte rapid". A vorbit și despre Basarabia sovietizată: „Istoria Basarabiei a fost prohibită", „Basarabia a fost transformată în poligon experimental"', „ Cel mai diabolic regim instalat de sovietici a fost în Basarabia"', „In Basarabia a fost cel mai mare procent de deportare (în special români basarabeni) şi de aducere a altor populaţii (ruşi, ucraineni, găgăuzi, nemţi etc.)"; „Mulţi au fost nimiciţi că şi-au iubit ţara". La propunerea domniei sale, s-a păstrat un moment de reculegere pentru generaţia basarabeană care a pierit pentru idealul unirii. Al doilea moment a fost cel al poeziei proprii şi a cântatului, dl. Valeriu Matei având o voce surprinzător de frumoasă, deconspirată de acelaşi Nicolae Băciuţ. Academicianul-poet a recitat (sau citit) poemele: Ecoul, Ai grijă, Frumoasă ca o trestie­­n lumină, Povestea calului bătrân, Aporia vieţii şi a morţii, Somn de lup, Numărătoarea dacului nobil, Poetul în templul poeziei (poezie dedicată poetului lui Ion Alexandru), Inflorit­­au cornii (poezie dedicată poetului Cezar Ivănescu­, Să fie viaţă, Psalm în ziua de înviere, Imnul lui Mihai Viteazu, Epistola de la Sarmisegetuza. Al treilea moment a fost cel dedicat, după cum a spus: „celui care este şi va rămâne Sfântul limbii Române, poetul Mihai Eminescu". A citit poezia proprie Dor de Eminescu, recitând apoi superb Scrisoarea­­şi Scrisoarea III, a inegalabilului Emin, iar „la mijloc", poezia Se bate ceasul nopţii, ca un posibil echilibru, aşa cum a făcut şi Titu Maiorescu, care a pus- o,în 1883,la mijlocul volumului Poezii de Mihai Eminescu, din acelaşi motiv, probabil, în final, a cântat Kamadeva, acompaniat fiind de cei peste 200 de spectatori din sală. „Să trăim emoţia până la lacrimi" a spus d-na Maria Precup, primarul Municipiului Reghin, care a acordat invitatului o Diplomă de Excelenţă, precum şi lui Nicolae Băciuţ, o diplomă primind dl. Valeriu Matei şi din partea d-lui Mircea Dorin Istrate, preşedintele judeţean al Ligii Scriitorilor. Cuvinte de mulţumire au venit şi din partea harnicului publicist Florin Bengean, dar şi a scriitorului Nic Şandru de la Topliţa, care i-a dăruit ultima sa apariţie editorială, cartea Basarabia, iarăşi şi iarăşi. D-na Claudia Matei, soţia d-lui Valeriu Matei, a mulţumit pentru primirea şi găzduirea generoasă avută în „oraşul viorilor". Subsemnatul am dăruit, înfăşurând-o după umerii d-lui Valeriu Matei, o eşarfă tricoloră cu mult galben auriu, culoarea noastră naţională. Programul artistic ce a urmat s-a ridicat la nivelul aşteptărilor, încântând ochiul, prin costumele populare româneşti din zona Reghinului şi din zona Cernăuţiului, dar şi prin jocurile şi cântecele interpretate. Dl. Iurie Levcic, de la Şcoala Populară de Artă din Cernăuţi, un adevărat român care a deplâns şi a înfierat, totodată, ucrainizarea, de acum, a Bucovinei, a venit însoţit de un număr de 13 copii minunaţi, constituiţi în formaţia „Perla". Momentul lor a fost magnific, ridicând sala în picioare. Cântă cucu bată-l vina/ De răsună Bucovina/ Cântă cucu bată-l vina/De răsună Bucovina/ Cântă cucu-ntr-un brăduţ/ Ce răsună-n Cernăuţi//... Grupurile de dansuri populare, locale şi zonale, care au evoluat au fost: „Stejărelul", grup de copii ce activează pe lângă Clubul Copiilor Reghin, conduşi de instructorul Teodor Frâncu; „Vatra satului" din Reghin, formaţie ce activează pe lângă Biblioteca „Petru­ Maior", condusă de inst. Stelian Friciu; „Coroniţa de la Solovăstru", formaţie condusă de d-na Bathori, care a interpretat obiceiul-dans „Mersul la cătănie". A fost pur şi simplu o încântare să-i vezi şi să-i auzi! Dacă manifestarea a început prin intonarea Imnului Naţional al României, ea s-a încheiat cu cântece religioase, cântate de întreaga prezenţă, aflate sub genericul „Cu noi e Dumnezeu"! S-au ciocnit ouă roşii, fiind sărbătoare, şi s-a servit câte o felie de cozonac, de către toţi cei din sală, graţie organizării de excepţie, unde vioara întâi a fost aceeaşi Sorina Bloj. Dl. Valeriu Matei a mulţumit organizatorilor pentru căldura cu care a fost înconjurat la Reghin, a mulţumit d-lui Nicolae Băciuţ, cel pe care-l cunoaşte de 30 de ani şi a acordat, cu generozitate, autografe, pe cartea sa „Ecuaţiile disperării", pusă la dispoziţie publicului doritor. Pagină realizata de NICOLAE BĂCIUŢ

Next