Cuvântul Liber, decembrie 2018 (Anul 30, nr. 231-247)

2018-12-22 / nr. 245

M­­a*/ă MIHAI EMINESCU: COLINDE, COLINDE Colinde, colinde, E vremea colindelor! Căci gheaţa se întinde Asemeni oglinzilor. Şi tremură brazii, Mişcând rămurelele, Căci noaptea de azi-i Când scânteie stelele. Se bucură copiii, Copiii şi fetele! De dragul Măriei îşi piaptănă pletele. De dragul Măriei, Şi al Mântuitorului, Luceşte pe ceruri, O stea călătorului. Academicianul român Eugen Simion, câştigător al Medaliei de Aur pentru Filologie „Alfred Nobel" a Societăţii Internaţionale de Filologie Academicianul român Eugen Simion este câştigătorul pe 2018 al Medaliei de Aur pentru Filo­logie „Alfred Nobel", acordată de Societatea Internaţională de Filologie. Ceremonia de decer­nare va avea loc la începutul anului 2019, la Palatul Par­lamentului European de la Strasbourg. Medalia de Aur pentru Filologie „Alfred Nobel", instituită ca echi­valent al Premiului Nobel pentru Literatură, se acordă ca semn de înaltă recunoaştere a unor lucrări de excepţie în domeniul gramaticii sau criticii şi istoriei literare, informează Radio România Actua­lităţi, citat de Radio Chişinău. Ideea creării unui premiu special pentru critici sau cercetători în analiza gramaticii sau literaturii a apărut odată cu acordarea, în 1927, a Premiului Nobel pentru Literatură filozofului francez Henri Bergson, care nu era nici poet, nici romancier. Printre personalităţile cărora, de-a lungul timpului, le-a fost decernată această distincţie îi amintim pe semioticianul Yuri Lotman, teore­ticianul literar Umberto Eco sau lingvistul şi filosoful Noam Chomsky. Agenţia BucPress - www.bucpress.eu Pagină realizată de MARIANA CRISTESCU — CUVÂNTUL SÂMBĂTĂ, 22 DECEMBRIE 2018 Manuscrisul de fad Avem un voievod... Avem un voievod. S-a născut!, scria Lucian Blaga. Vestea e preluată de catedralele din sublimele ninsori, colindele, întru revărsarea bucuriei. Lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi...! Suntem la fereastra Crăciunului. Simţim în suirea noastră spre înalt cum se luminează cele trei flori sfinte din vechiul colind, floarea vinului, floarea grâului şi floarea mirului. Având azur în gene şi căutând imaginea legănuţului „de păltinuţu", ne îndepărtăm de rumoarea vorbelor deşarte, devastatoare pentru umbletul sufletului prin lume. Teama Celor Buni şi Drepţi era ca oamenii să n-o ia razna. Se pare că ne întrecem în a o lua razna, neglijând chemarea de a ne lărgi sufletul, îndepărtându-ne de ceea ce hulea cu glas de foc­osea Prorocul: jurămintele strâmbe, silniciile şi întunericul locuitorilor fără vlagă. Valentin Marica prezentând la Radio România Târgu-Mureş serata culturală „Colo­n zarea cerului", alături de colindătorii din Albeşti, interpreţii Alexia Uifălean (pian) şi Darius Străulea (clarinet) şi de profesorii Maria Bejan şi Călin Călugăru de la Liceul de Artă din Tg.-Mureş. Vine Sfântul Crăciun, când omul ar trebui să se facă Om. Spunea Sfântul Arsenie Boca, cel de pe pământ care are cerul în el: „M-am înhămat la carul cu un ideal cam greu, transformarea omului în Om, fiul mai mic al lui Dumnezeu şi frate al Fiului Său mai mare, însă toate idealurile mari au în ele ceva paralizant, nu te lasă să te ocupi de nimicurile acestei vieţi". Reflecţiile acestea devin colind al inefabilului în care Mântuitorul se naşte şi atunci, ce vreme înălţătoare e aceasta a pelerinajului nostru duhovnicesc, „cântând cu zăpada până la piept" spre altare. De aceea ne rugăm, precum ucenicii lui Emaus: Doamne, rămâi cu noi căci este spre seară şi ziua aproape a trecut. Ce pustietate ar fi să nu-l simţim pe cel Născut, să lăsăm spiritul, dar nouă ca binecuvântare, întemniţat, intră în bucuria Domnului tău, spune o binecunoscută pildă, ideea apărând şi la Fericitul Augustin: Mă tem ca nu cumva Dumnezeu să treacă (printre noi!) şi să nu ştiu. Cu alte cuvinte, să nu zădărnicim tocmai acele momente care dau măsura rosturilor noastre, care fac din potir turn de viaţă, simţindu-ne ca făcând parte din neamul iubitor de Dumnezeu. Sus să avem inimile! Sus inimile noastre! scria şi Eminescu în „Rugăciunea unui dac". Putem fi, de Crăciun, vase ale bucurie, precum în colindul ce preamăreşte Cana Gali­eii ca loc al înmulţirii roadelor, al voioşiei făpturilor lui Dumnezeu şi al plinătăţii: Apa-n şase vase-au pus / Şi le-au umplut până sus. Şi-i alăturăm colindului rugăciunea: Doamne, Iisuse Hristoase, nu ne lăsa în vrăjmăşia şi rătăcirea care preschimbă vinul în apă! Aşa cum spunea Părintele Cleopa, lăsăm în urmă un păcat şi punem în locul lui o virtute, la fel dragostea pentru fapta cea bună, căci Dumnezeu se uită mai ales la dragostea cu care au fost făcute faptele alipite de bine şi la ostenela zămislirii lor. în scrierile Sfântului Vasile cel Mare întâlnim reflecţia: Pe calea­ binelui mai degrabă oboseşti odihnindu-te, decât ostenindu-te. Dacă Iisus a intrat în colibele sărăcăcioase, aceste făcându-se, deodată, cer strălucit şi boită de mărgărit, să-l chemăm acum pe Iisus şi în colibele noastre, spunând: Doamne, intră şi la noi!; întru bucurie şi veşnicie. VALENTIN MARICA Scrisoare publică adresată presei, dar trimisă și domnului Augustin Lazar procuror general al României...! Incriminare publică la adresa procurorului general al României. Augustin Lazăr tăinuiește asasinarea lui Mihai Eminescu prin nedeschiderea dosarului de moarte suspectă pe numele poetului şi jurnalistului român...! 17 decembrie 2018, ora 11.40! fenomenul Eminescu şi toate Augustin Lazăr, complice pasiv din alt secol la suprimarea fizică a poetului Mihai Eminescu? Domnule procuror general, sunteţi repetent profesional la deschiderea unui dosar de moar­te suspectă a lui Mihai Eminescu sau complice pasiv din alt secol la suprimarea fizică a poetului? Cer instituirea STĂRII DE UR­GENŢĂ privind deshumarea lui Mihai Eminescu pentru asasi­narea sa! Ajung 129 de ani de neant zidit peste asasinarea poetului şi jurnalistului român! Sufletul său mult chinuit şi pătimit, torturat de fraţii săi con­temporani, cum singur spunea în anul 1876, într-o scrisoare adresată Veronicăi Micle, strigă din groapă să i se facă dreptate şi să i se redea liniştea morţii...! Bătut cu frânghii ude în plină iarnă, înfometat, închis împotriva voinţei sale în celule pentru infractori şi criminali de rând, dus forţat de jandarmi în ospicii şi păzit de gar­dieni agresivi, cer reabilitarea în instanţă a martirului şi mucenicului Mihai Eminescu! Declar arestările, punerea sub interdicţii şi privarea de libertate iniţiate cu agresivitate împotriva lui Mihai Eminescu ilegale, cer reabi­litarea publică a memoriei antume şi postume a lui Mihai Eminescu. Cer instituirea unei comisii care să condamne atrocităţile, umilirile şi execuţia publică la adresa lui Mihai Eminescu, combaterea şi anularea tuturor diagnosticelor medicale puse la comandă să slujească detestabila conspiraţie declanşată pentru eliminarea şi decredibilizarea ziaristului de la ziarul TIMPUL. Cer deshumarea în regim de ur­genţă a poetului şi jurnalistului Mihai Eminescu. Sunt argumente ştiinţifice ale savanţilor în medicină legală, aceste lucrări arată, fără tăgadă, asasinarea sa prin trata­mente medicale violente şi voit eronate. Nu vă împotriviţi unor cercetători de renume, au studiat ştiinţific concluziile converg spre elimi­narea fizică a poetului şi jurna­listului. Doriţi să fiţi asociat uciga­şilor marelui mucenic şi martir ucis pentru cauza românismului şi a iubirii absolute de neam şi patrie? Lămuriţi de ce nu doriţi deschi­derea unui dosar de moarte sus­pectă pe numele lui Mihai Eminescu. V-am adus suficiente documente să începeţi denunţarea morţii suspecte a poetului român...! LAURIAN STĂNCHESCU, reprezentant al scriitorilor şi jurnaliştilor români!

Next