Cuvîntul Libertății, iunie 1992 (Anul 4, nr. 638-658)

1992-06-16 / nr. 648

„Acest război, care s-a sfîrșit cu înfrîngerea Germaniei hitleriste, nu va pune capăt conflictului mondial deschis în 1914. Prevăd un al III-lea război mondial care va pune omenirea pe adevăratele ei temelii sociale. Ca atare, dv. și urmașii dv. veți face mîine ceea ce am încercat astăzi, dar am fost infrînt“. (Din testamentul politic al mareșalului născut la 14.VI.1882, Pitești). Ion Antonescu, MARȚI 16 IUNIE 1992 4 PAGINI -10 LEI © lucrările conferinței de LA RIO DE JANEIRO asupra mediului s-au încheiat prin adoptarea Agendei 21 — un program ce are drept scop modificarea activității economice mon­diale pe baza unei noi înțelegeri a re­lației om-mediu, transmite REUTER. Punctele cheie cuprinse în Agenda 21: folosirea eficientă a resurselor naturale și reducerea pierderilor ; îmbunătăți­rea programelor de planificare famili­ală, programe de sănătate vizînd con­trolul bolilor, protecția bătrânilor și copiilor, eradicarea sărăciei ; conserva­rea pădurilor și folosirea lor rațională ; protecția diversității biologice . Intro­ducerea factorilor ecologici, ca elemente de bază în luarea deciziilor de natură politică sau economică . AGENȚIA NAȚIONALA pentru privatizare a comunicat că în primele zece zile ale lunii iunie s-au distribuit, în țara noas­tră, 810 000 carnete cu certificate de proprietate. Dreptul de a primi carnete cu certificate de proprietate nu anu­lează dreptul de a deține sau primi pămînt. A.N.P. reamintește, de aseme­nea, că proprietarii acestor certificate nu sunt obligați la nici un impozit . BLOCUL NAȚIONAL SINDICAL A AnUNȚAT, în cursul unei întîlniri cu presa, că se va implica în eliminarea absenteismului de la alegerile din 27 septembrie. S-a precizat că dacă majo­ritatea sindicaliștilor vor cere, în urma discuțiilor la nivel local, după cristali­zarea unor opțiuni politice, este posibil ca H.N.L. să susțină în alegeri o anume formațiune politică. Potrivit unui prin­cipiu al Congresului de constituire a blocului, este interzisă susținerea unei persoane sau a unui partid în lupta pentru cucerirea puterii politice . PREMIERUL THEODOR STOLOJAN A REAFIRMAT că nu va candida in cadrul viitoarelor alegeri prezidențiale. Primul ministru a mai spus că vrea să-și respecte promisiunea făcută în acest sens în octombrie, cind a depus Jurământul, după numirea în funcția de șef al Guvernului român.­­ NI­­COLAE ȚIU, MINISTRUL DE EXTER­NE AL MOLDOVEI, A DECLARAT, într-un interviu acordat ziarului pari­zian „Le Monde“, că Rusia ignoră rea­litățile istorice și că ministrul rus de externe promovează o politică brutală față de Moldova. Nicolae Țîu respinge eventualele pretenții ale rușilor asupra regiunii Transnistria și insistă asupra faptului că statutul regiunii rusofone respective ține de un drept intern al Republicii Moldova . IN ZONELE DE CONFLICT DIN MOLDOVA SITUA­ȚIA RAMINE INSTABILA. La Chiși­nău, comisia mixtă parlamentară a ela­borat duminică două proiecte de hotă­râri ce au drept scop reglementarea situației din stingă Nistrului © PRE­ȘEDINTELE RUSIEI, BORIS ELȚIN, S-A PRONUNȚAT pentru colaborarea militară intre republicile fostei Uniuni Sovietice. In cadrul Intilnirii cu efecti­vul de comandă al armatei și flotei din Rusia el a declarat că în prezent se ela­borează o bază juridică a unei aseme­nea colaborări. Referindu-se la situa­ția Armatei a 14-a (din Moldova), Elțin a subliniat: „Noi nu putem admite ca în această regiune să se repete vari­anta iugoslavă cu atît mai mult cu par­ticiparea trupelor rusești“. Potrivit a­­firmațiilor președintelui rus, obiectivul principal, tn perioada creării forțelor armate ale Rusiei, este făurirea bazei pentru protecția socială a militarilor . IN CADRUL UNUI REFERENDUM ORGANIZAT ÎN LITUANIA, locuitorii acestui stat au cerut retragerea trupe­lor fostei Uniuni Sovietice de pe teri­toriul lituanian —• transmite MEDIA­FAX. Populația Lituaniei consideră că prezența celor aproximativ 36 000 de soldați și ofițeri ruși pe teritoriul unui stat independent este inoportună și constituie un factor de instabilitate . COMISIA C.E.E. s-a pronunțat pentru începerea celei de-a doua runde de negocieri oficiale în vederea încheierii acordului de asociere a României la Piața Comună — a anunțat Constantin Fota, ministrul Comerțului și Turismu­lui. Negocierile vor avea loc la Bru­xelles, în zilele de 18—19 iunie, și se vor axa pe convenirea unor texte pre­cise ale acordului. ultrascurte I Transmite­­ si ÎN RUSIA EXISTA O OSTI­LITATE generalizata fața DE ACȚIUNEA DE PRIVATI­ZARE ÎNTREPRINSA DE GU­VERN. Conducătorii unor mari întreprinderi industriale, care în prezent și-au întrerupt activitatea, au declarat public că se opun acțiunii de DE­MOLARE A INDUSTRIEI SO­VIETICE și că nu pot accepta politica Guvernului, care a cedat complet în față presiunilor Fon­dului Monetar Internațional. A­­ceastă atitudine face foarte difi­cilă poziția Guvernului rus in pragul deschiderii, la Moscova, a unei noi runde de negocieri cu reprezenanții F.M.I. e PREȘEDINTELE BORIS ELȚIN.a­ sosit, ieri după amiază, intr-o VIZITĂ OFICIALA In STATELE UNITE ALE AMERI­­­Cii. Vizita are ca scop obținerea unei asistențe sporite din partea S.U.A. pentru continuarea pro­cesului de reforme economice ini­țiat de Rusia. In același timp, președintele Elțîn dorește SA A­­TENUEZE EFECTUL RECENTEI VIZITE TRIUMFALE întreprin­se in S.U.A. de rivalul său, fos­tul președinte Mihail Gorbaciov. Cu ocazia vizitei, va fi semnat și un acord de imitare a armelor strategice, precum și o așa-nu­­mită „Cartă de la Washington“ care să consemneze cadrul gene­ral reînnoit al relațiilor ruso-a­­mericane. Elțîn va­ insista, tot­­­­odată, pentru investiții sporite ale firmelor americane în Rusia. C­ONCEPÂND DE DUMINICA NOAPTEA. ÎN BOSNIA a intrat în vigoare,un nou acord de înce­tare a focului, care a fost semnat de toate forțele beligerante. In rîn­­dul populației, care se află într-o STARE DISPERATA, se înfiripă speranța reinstaurării păcii, prin preluarea controlului asupra ora­șului Sarajevo de către forțele O.N.U. • „ELECTROLOCUL“ DANEZ ’­respingerea Tratatului de la Ma­astricht de către populația Da­nemarcei) a alterat radical per­spectivele evoluțiilor viitoare din Europa, — comentează „NEW­SWEEK“. însăși Comunitatea Eu­ropeană va supraviețui, fără în­doială, cu sau fără Danemarca, subliniază publicaț­ia respectivă. Tratatul de la Maastricht va in­tra în vigoare anul viitor, cu unele modificări cosmetice, dar­­— în mod decisiv — atmosfera în Europa s-a schimbat. Războiul civil din Iugoslavia și costul tot mai mare al economiilor muri­bunde din Europa răsăriteană au înghețat euforia ce a urmat că­derii comunismului. Mulți eu­ropeni își pun întrebarea dacă este înțeleaptă graba cu care se merge spre federalism.­­ PREȘEDINTELE COMU­NITĂȚII ECONOMICE EURO­PENE, Jacques Delors, a afirmat că în cadrul C­EE. vor continua discuțiile asupra introducerii u­­nor TAXE ECOLOGICE Și F.­IF,AGETICE. în ciuda opoziției întîmninate din partea statelor producătoare de petrol. HR ÎN INTENȚIA DE A LI­NIȘTI TEMERILE CU PRIVIRE l­A PIERDEREA NEUTRALITĂ­ȚII IRLANDEI, odată cu ade­­rărea acesteia la Tratatul de­­­ Maastricht, premierul ■Uber Reynolds a or"TM1* Mandea VITTO'VREA ARMATA LURO­­N PE*nA nu vor intra tineri ir­ © Citiți în ziarul nostru de mine: MINEMADA din septembrie ’91­­4 ..... La EURO “‘2, aseară la Nor­­rkoping: GERMANIA — SCOȚIA 2—0 (1—0) Au parcat: Riegle și Mal­­pans (autogol). Grav acciden­tați germanii Reuter și Buck­­­­wald. -H' *rm . , ANUL III NR. 648 € lTVIXTMIL LIESERTATH ORA 20 e ORA 20 * ORA 20 * ORA 20 *I­I­I \ \\\ * © BS * O BS ) • Prezent în Brazilia, la Conferința O.N.U. asu­pra mediului și dezvoltării, unde a semnat „Con­venția asupra schimbărilor climatice" cit și „Tra­tatul asupra protecției speciilor“, președintele Iliescu a avut contacte bilaterale, printre alții, Ion cu premierul chinez Li Peng, președintele Sovietului Suprem al Republicii Belarus, Stanislav Sușkevici, oameni de afaceri brazilieni interesați în cooperarea cu România.­­ Teatrului Național din Craiova i-a fost decer­nat, în cadrul unei festivități organizate sîmbătă, în foaierul Ateneului Român din Capitală, premiul „Flacăra" pe anul 1991. • SCRIITORUL DOBRIȚA CIOSICI a fost ales, ieri, primul președinte al noii Iugoslavii. Candidat unic, dizident, anticomunist din 1969, Dobrița Ciosici a întrunit o majoritate a Parlamentului. Pentru pos­tul de prim-ministru a fost propusă o singură can­didatură , cea a lui Milan Panici (63 ani), om de a­­faceri american, de origină sîrbă, fondatorul uneia dintre cele mai mari firme farmaceutice de peste ocean. ORA 20 • ORA 20 . După ce duminică, la Chișinău, a fost vizionat, in premieră, filmul „Eminescu“, realizat de scriito­rul A. Codru, în aceeași zi s-au depus flori și a avut loc un moment poetic la bustul poetului amplasat pe aleea clasicilor. Ieri a depus flori în același loc, o delegație a Republicii Moldova, condusă de dl. Ioan Hadîrcă, prim-vicepreședinte al Parlamentului. Ma­nifestările, care vor dura pînă mîine, sub genericul „Zilele Mihai Eminescu“ mai cuprind inaugurarea unei expoziții de carte, fotografii și documente din fondul Bibliotecii Naționale, precum și din cele ale Bibiliotecii Centrale Universitare Iași și Muzeului Literaturii Române din Iași. Ciclul de acțiuni cul­turale „Zilele Mihai Eminescu“ se va încheia cu o sesiune de comunicări la care vor participa specia­liști din Iași și Chișinău.­­ Sîmbătă la amiază, în Piața Universității din Capitală, cîteva mii de persoane au cinstit memoria ceor decedați în 13——15 iunie 1990. S-au scandat lo­zinci pro-monarhice, antiprezidențiale, anticomuniste. Dintre inițiatorii manifestării amintim : Liga Studen­ților din București,­­ Alianța Civică, Asociația „21 De­cembrie“, Asociația Foștilor Deținuți Politici. ORA 20 # ORA 20 *i­li I »} •2$ sj ‹ X hi­o -* i­m \ s \ V * EVENIMENT MUZICAL Festivalul liric internațional „Elena Teodorini”. Incepind de azi, pipă în 12 iulie, Craiova va fi gazda Fes­tivalului internațional Teodorini", aflat la prima „Elena­ție. Desfășurată sub egida edi­Mi­nisterului Culturii, în organiza­rea Teatrului Liric și a Filar­monicii „Oltenia“, această pres­tigioasă manifestare muzicală va fi onorată de prezența unor nume reputate din țară și de peste hotare — interpreți,, soliști vocali, dirijori și critici muzicali. Festivalul va cuprinde spectaco­le din repertoriul Teatrului Li­ric din Craiova, cursuri inter­naționale de pregătire și perfec­ționare muzicală (canto, dirijat orchestră), concurs pentru dis­tribuirea celor mai valoroși cursanți pentru rolurile princi­pale din opera „Bărbierul din Sevilla“, programat în încheie­rea manifestării, cu prilejul anu­lui bicentenar „Rossini“. Și-au anunțat participarea : sopranele Matsumoto Monako (Japonia), Daniela Bruiera (Italia), tenorii Gianfranco Pastine (Italia), Mi­hail Munteanu (Chișinău), basul Paolo Deanessi (Italia). Dintre soliștii­ români vor fi prezenți la Craiova : Maria Slătinaru-Nistor, Lucia Cicoară, Eleonora­chescu, Florin Diaconescu, Enă- Va­sile Martinoiu, Florin­­ Farcaș, Emil Iurașcu, Nicolae Urziceanu, Nicolae Andreescu (Opera Ro­mână București), Dan Serban (Opera Română Cluj), Sorina Alb-Gașpar și Evrodica Filipo­­vici (Iași). La pupitrul dirijoral: Carlo Prato și Stefano Ginevra (Italia), Ion Iancu (Timișoara), Modest Cichîrdan, Teodor Cos­­tin, Alexandru Iosub (Craiova). Spectacolul inaugural va avea loc azi, de la ora 18, cu opera „Madamme Buterfly“. fpt MZA Certarea Voi nu vă mai uitați la cer, voi vă uitați mai mult în pămînt. Ce tot vedeți voi acolo jos? Voi nu vă mai uitați­ la mâinile voastre, vă uitați mai ales la mîinile altora. De ce vă uitați mereu la mîinile altora? Voi nu mai muriți de moartea voas­tră. Voi țineți să muriți de moartea­ altora. De ce să muriți voi de moartea altora ? Voi nu vă mai vedeți cu ochii voștri. Voi să vedeți prin ochii altora. Voi nu mai aveți nevoie de ochii voștri. Voi nu vă mai rugați la altarele voastre. Le-ați acoperit cu cenușă și vă­­ căutați mîntuirea la măști străine ce vă rid în față și vă trimit înapoi să dați foc caselor voas­tre. De ce nu vă mai rugați voi la altarele voastre? Voi în­toarceți spatele vechilor vetre și poruncilor părinților voștri, voi vă „turciți“, voi vă pierdeți urmele singuri, aruncând peste ele rătăcirea, precum și foamea corbilor, a căror gușă miroase a ficat sfîșiat. Voi aruncați în foc, ca apoi să fugiți, Scriptura neamului vostru ca să nu mai auziți în veci de faptele sfinților voștri. Pe voi nu vă mai doare nimic, căci moartă este inima voastră. De ce nu plîngeți voi în limba voastră și cu ochii voștri? De aceea poate nu vă mai recunosc nici plihsul. Cine sunteți ? MIHALACHE TUDORIG A Național și universal la Eminescu (ii) Universalitatea lui Eminescu ține, în primul rînd, de „cul­tură“. Și aceasta întrucît „cul­tura“ înseamnă „deschidere“ spre lume, spre universalitate. Opera lui Eminescu transmite un „mesaj cultural“ și, prin a­­ceasta, este universală. Numai cei familiarizați cu domeniul atît de vast al eminescologiei știu ce importanță i-au acordat cel mai mari exegeți al lui Emi­nescu (Maiorescu, Călinescu, Noica) factorului „culturii“. „Cultura“ eminesciană nu este simplă „erudiție“ (care nu î î tot­una cu cultura, cum se crede, de obicei). „Cultura“ eminesciană înseamnă concepte și noțiuni bine asimilate, iar Eminescu se mișca, cu dezinvoltură, în lumea ideilor generale. Nu degeaba Constantin Noica îl numea „omnul deplin al culturii româ­nești", pentru că avea deschide­re spre toate domeniile cunoaș­terii și întruchipa — așa cum spune marele filosof — idealul renascentist de „homo totale“, adică de om cu aspirația uni­versalității, de cuprindere a to­tului. Dar, aici, se poate pune o delicată întrebare: cînd a avut timp Eminescu, într-o atît de scurtă perioadă a existenței sale creatoare să asimileze o cultură atît de temeinică și de solidă ? Această cultură adincă nu se putea asimila decit printr-o­ vo­cație a culturii, printr-­u un talent al culturii, dacă se poate spune astfel. Eminescu n-a­­ preluat mecanic concepte și noțiuni din gîndirea universală, ci a reușit să le creeze , chiar echivalente românești și aceasta pentru că viziunea sa internă despre lume era profund românească. Pentru „nirvana“ budistă a creat „se­tea de repaos“ și „stingerea eternă". Pentru „kama“ (alt concept din filosofia indiană) a creat „dor nemărginit“ ș.a.m.d. Influențele culturale exercitate asupra lui Eminescu nu sunt „modelatoare“, ci „catalitice“, ca să preluăm terminologia bla­­giană. • Eminescu este tributar modelelor străine. Peste tot și-a pus amprenta tiranicei sale per­sonalități. De fapt, cea mai pu­ternică­ influență care s-a exer­citat asupra lui Eminescu este aceea a folclorului și mitologiei românești. Așa cum spunea, ad­mirabil, Lucian Blaga: „Există o idee — Eminescu, însă, ea s-a zămislit sub zodii românești“. Pentru că Eminescu este, așa cum îl definea N. Iorga , „expre­­sia integrală a sufletului româ­nesc" (s.n.). Oricît­­ de convins ar fi fost Eminescu de superiorita­tea geniului, în fața poporului său afișa, întotdeauna, din bună­­cuviință,­ o supremă modestie. „Dumnezeul geniului m-a sorbit di­n popor...“ — spunea el. Prin asta se caracterizează marii creatori și se deosebesc de­ ve­leitari. Prin asta se caracteri­zează adevăratele „elite“ și se deosebesc de ,,pseudo-elite“. Săci adevăratele „elite" nu dispre­țuiesc și nu și-au disprețuit. OVIDIU GHIDIRMIC (Continuare în pag. a III-a) — Cînd Roma era înfome­tată, Juvenal a spus : „Panem et circenses“! (pline și jocuri). Dar primarul general al Ca­pitalei a aranjat în S.U.A. să construiască pentru bucureș­­ teni doar un parc de distrac­ții !! Desen de GABRIEL BRATU S.C. „PECO" DOLJ ÎNȘTIINȚEAZĂ: Automobiliști, nu luați foc de nerăbdare. Din Rafinăria Teleajen au plecat spre Cra­­iova 500 to. benzină. Ce ne spune recenta sărbăto­rire a învățămîntului doljean, care s-a desfășurat la Casa Științei și Tehnicii din Craiova ? In primul rînd a fost o sărbă­toare a calității umane : 1000 de diplome reprezentînd tot atîtea premii­­ și mențiuni obținute la fazele județene ale olimpiadelor școlare, 110 — la faza națională, Păsări­nătoare? un premiu internațional, într-un top al succeselor, pe primele trei locuri, în învățămîntul gimna­zial, situația se prezintă astfel: școlile 22, 24, 2 Craiova. La li­cee, conduce detașat Liceul „Nicolae Bălcescu“, urmat de „Elena Cuza“­, „Frații Buzești", Școala Normală, „Electroputere“, „Gheorghe Chîțu", „Nicolae Titu­­lescu“. Oarecum jenantă a fost im­posibilitatea Inspectoratului fju­ ION DOBRESCU «Soat în care in pag. a Oi-a) ­ft.?—­ Patria“ cartofului timpuriu și extra timpuriu Peste 150 de specialiști din țară — de la M.A.A., Institutul de Cercetare și Producția a Cartofului Brașov, de la cele cinci stațiuni cu același profil din Tulcea, Miercurea Ciuc, Tg. Secuiesc, Tg. Jiu și Mîrșani, de la­ D.A.A. Dolj, de la alte so­cietăți comerciale agricole. — precum și din Olanda (furnizoa­re de cartofi de sămînță) și Ja­ponia (ofertantă pentru combaterea de substanțe bolilor și dăunătorilor). — au fost prezenți, recent, la cea de-a XVI-a ediție a simpozionului „Ziua verde a cartofului“, organizat, în pre­mieră, la Mîrșani. De ce aici ? Pentru faptul că în această zonă ființează singura stațiune de cercetare și producție din țară, specializată în cultivarea carto­fului timpuriu și extratimpuriu, pentru consum a cărui tehnologie și sămînță, — a constituit tema actualei ediții a tradițio­nalei manifestări, inițiată cu 35 ani în urmă de omul de știință dr. docent Matei Berindei, mem­bru al Academiei de Științe Agricole și Silvice. Care au fost principalele concluzii — 1 de or­din practic — ce s-au desprins, cu prilejul acestei manifestări, a cărei reușită a fost unanim apre­ciată ? înainte de toate trebuie precizat că — așa cum s-a re­levat în timpul dezbaterilor în cîmpurile de cercetare, cit și cu prilejul schimburilor de idei ce au avut loc, în sala căminu­lui cultural de la Amărăștii de Jos — plantele sunt viguroase, armonios dezvoltate, corect în­treținute și tratate, ceea ce dă garanția obținerii unor producții „comparabile cu cele realizate în Olanda, țară cu o veche și recunoscută tradiție în cultura cartofului" — cum precita un reputat agronom de la o bine­cunoscută firmă olandeză. Ar­gumente . „Stațiunea noastră deține o suprafață de 420 ha de cartofi timpurii și extratimpurii (din totalul suprafeței de 460 ha existente în Dolj — n.n.). Din acestea, 200 ha sînt cu cartofi timpurii și extratimpurii pen­tru consum, iar 220­­ ha — cartofi pentru sămînță. Producțiile me­dii, pe care contăm deja­, sînt de 15—16 tone/ha, la cartofi de consum, comparativ cu 10 tone, cu­ ne-am programat inițial, și de 25 tone cartofi­ de sămînță, față de 16 tone/ha prevăzute. Practic, avem cele mai frumoa­se culturi, in toate cele 6 ferme, de la înființarea stațiunii, în 1980“ , a ținut ing. Marin Diaconu, să precizeze directorul stațiunii Mîrșani. Intr-adevăr, toți participanții la simpozion, inclusiv oaspeții de peste hotare, au fost plăcut impresionați de­ aspectul culturii, ce probează înaltul profesionalism al specia­liștilor de aici. Un convingător exemplu în acest sens este ofe­rit de ferma nr. 5 (deși celelalt NICOLAE BABALAU (Sontinaar* to pi.g. a Țlî-a), SUB EGIDA CAMEREI DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE „OLTENI­A": Delegeția C.C.I. Bergerac, la Craiova Raspunzind unei recente vizite a oltenilor in Franța, o delegație a Camerei de Comerț și Indus­trie din Bergerac a început, ieri, o vizită la Craiova. Delegația franceză este alcătuită din doi me­nii: Serge Hozza —■ președinte, André Goustat — director gene­ral, René Deberver — președin­tele Comisiei de export, Patrik Granet — membru al Biroului, împreună cu soția, Jacques Gautier —­ judecător la Tribu­nalul de Comerț și consilier de comerț exterior al Franței, Serge Lafond — consilier pentru co­merțul internațional, Jean-Louis Richert — consilier în gestiunea industrială. Ieri, la primele ore ale ,dîmî'­neții, oaspeții francezi au avut o primă întîlnire cu conducerea Camerei de Comerț și Industrie „Oltenia“, sub egida președinte­lui acesteia, dr. Mihalache Ho­­tăranu. La discuții au participat și au exprimat puncte de vedere și oameni de afaceri craioveni.­­ Delegația franceză a fost primi­­­­tă la Primăria Craiovei, de sena­­­­torul Dan Nicolae, primar al municipiului. Oaspeții au luat cunoștință cu interes evident de problemele și proiectele muni­cipalității craiovene, însistînd asupra unor domenii de virtuală cooperare, precum: infrastruc­tura regiunii, cu concretizări asupra zonei aeroport și princi­palelor artere rutiere,, altor pro­iecte edilitare. In continuare, au fost vizitate trei societăți comer­ciale private, care înregistrează {CV)n Mr*u'3r<g Tn r>•? •- r' • $'

Next