Cuvântul Libertății, ianuarie 2003 (Anul 15, nr. 4013-4036)
2003-01-13 / nr. 4020
CUVÂNTUL LIBERTĂȚII ACTUALITATE First class... în Cetatea Băniei sunt peste o sută de magazine de lucruri la second hand. Numai în centrul orașului sunt 20 de spații în care firme deja celebre fac, de ani de zile, comerț cu marfă adunată din Occident. în jurul orașului sunt câteva depozite, piese cu greutate în acest “puzzle” al afacerilor cu marfă reciclată. Comercianții au deja experiență, iar firmele importatoare au tradiție în domeniu. Se știe, de pildă, ce fel de marfă găsești în depozitele de la Craiova sau în cele de la Ișalnița ori Filiași. “Specialiștii” merg direct la țintă, în funcție de ce consideră ei că are trecere și de ceea ce oferă importatorii. Specialiști... “O marfă din Canada nu este la fel ca aceea din Franța, iar cea din Olanda este diferită de hainele din Germania... Ele au fost întreținute în mod specific și purtate perioade de timp diferite. Unii sunt mai conservatori, alții își schimbă garderobele mai repede. Trebuie să știi ce vor clien țiata la second-hand . Comerțul cu obiecte la mâna a doua a început timid, pentru ca, o dată cu trecerea anilor, să câștige teren și să devină un fenomen de masă. Dacă în primele magazine de haine second-hand intrau câțiva oameni nevoiași, în special bătrânii, acum craiovenii,le trec pragul fără nici o reținere. Vechiturile au ajuns să facă parte intimă din viața lor. fii tăi, de ce au ei nevoie și să le aduci de unde li se potrivește”, spune unul dintre “specialiștii" craioveni în marfă la mâna a doua. Și alți comercianți din branșă confirmă faptul că există un segment de consumatori români care se suprapune peste oferta unei anumite categorii de populație din Occident. Un vechi comerciant de marfă second-hand, cu trei magazine prin centrul orașului, știe acum aproape totul despre comerțul pe care-l face. El recunoaște că această afacere nu numai că nu a decăzut, dar chiar a înflorit în ultimii ani: “Numai în cartierul Craiovița Nouă sunt aproape zece magazine secondhand. De la haine, la jucării, mobilă, electrocasnice și metraj. Așa arată tot orașul. Eu am vrut să schimb profilul și am adus, într-un spațiu separat, haine noi. Afacerea nu a mers la fel de bine. Am revenit la marfă second-hand și mă descurc. Ea trece aproape tot anul, mai puțin de sărbători, când oamenii nu pot să cumpere vechituri. Dar nu mă pot plânge. Oamenii cumpără ceea ce au ei nevoie, când pleacă în vacanță la ski sau când au nevoie de o haină ieftină...” ... Și țigănie în piețele orașului, țiganii umblă cu vechituri în saci și le vând ca pe castraveți sau pe conopidă, la bucată, la mănunchi, “Trei la cinspe mii” sau cum vrea “boieru’”. Ei se târguiesc, în piețe totul este negociabil, nu însă și igiena mărfii. Tot țiganii poartă vechiturile prin sate, pentru că în mediu rural astfel de magazine sunt mai rare. Din sacoșele sau căruțele țiganilor se revarsă prin târguri “marfă de calitate din Franța, Suedia, Germania, Olanda...” Mânuși la prețul unei pâini “Prețurile din magazinele noastre sunt concepute pe principiul să fie accesibile oricui”, spune o vânzătoare de pe strada Lipscani. “Noi ne-am gândit că principalii clienți sunt pensionarii și am adaptat prețurile la nivelul pensiilor: mânuși la prețul unei pâini, o căciulă la zece mii, o rochie la 50.000 de lei. Avem și marfă mai scumpă, haine de blană la câteva milioane, însă întotdeauna ținem prețul maxim la jumătate din cel pe care îl au aceleași lucruri când sunt noi”. A doua Europă în piețe sau în magazine, la târguri sau în depozite, oameni de toate vârstele cumpără ceea ce alții au aruncat. Viața de lux sau viața modestă a Occidentului, consumată de prima ei strălucire, se scurge către săracii țărilor în tranziție. Aceste obiecte mai poartă încă urmele unei calități spre care și ei, amărâții, aspiră. La marginea Europei, o țară întreagă cumpără vestigiile civilizației de pe bătrânul continent, purtând amprenta unei lumi civilizate: sunt mărturii palpabile ale modului în care semenii lor trăiesc. Majoritatea românilor se îmbracă, se încalță, își mobilează casele sau se dotează cu aparatură second-hand, trăind un fel de viață la mâna a doua, refăcută din cioburile unei oglinzi cândva strălucitoare. “Seismograful” social Faptul că, de-o vreme încoace, comerțul cu costume Armani și ceasuri Rolex începe să meargă și în România, nu este un semn că țara s-a îmbogățit. Dar când comerțul cu haine purtate, cu paturi, pantofi, pahare, covoare și nasturi înregistrează un succes de masă, este un semn sigur că țara e săracă. Fiecare zvon legat de acte normative care să interzică acest comerț a fost urmat de o revenire în forță a acestuia. Guvernul a funcționat pe post de agent publicitar pentru comerțul de vechituri, înțelegând prea târziu că acest succes este măsura sărăciei din România. ISABELLA VASILE Un craiovean a primit premiu de la Asirom, un maieu! Deși luna cadourilor s-a terminat, Asirom -filiala din Craiova continuă spiritul sărbătorilor făcând nenumărate surprize colaboratorilor săi. Pentru că “gestul contează” angajații de aici s-au pus pe telefoane să-și anunțe fericiții câștigători ai premiilor oferite de Asirom. Premianții au fost surprinși atunci când în plasa cu cadouri au găsit un maieu, un pix, două abțibilduri, un breloc și un instrument de curățat gheața de pe parc^toate inscripționate cu sigla Asirom^ Surprize, surprize, surprize! Auzindu-i pe angajații de la Asirom cum își prezintă “premiile promoționale” ai impresia că minunata Andreea Marin e un mic învățăcel fără nici cea mai mică experiență în ale show - ului. La fel a crezut și Gheorghe Neagoe, în vârstă de 70 de ani, din Craiova, care era pe cale să facă un infarct atunci când s-a zbârnâit telefonul cu un angajat al Asirom la celălalt capăt de fir:" Domnule Neagoe vă anunțăm cu deosebit respect că sunteți fericitul câștigător al unui premiu promoțional oferit de firma noastră, datorită bunei colaborări de-a lungul timpului. Dacă puteți trece pe la sediul nostru astăzi sau în cursul zilei de mâine să vă ridicați premiul ar fi perfect!”, povestește Gheorghe Neagoe, surprinzătorul dialog pe care l-a avut cu reprezentantul firmei. “Am crezut că o să plesnesc de bucurie. Nu trecuse mult timp de când văzusem o reclamă la televizor din conținutul căreia reieșea că premiile Asirom sunt foarte mari. Acolo se preciza ceva de un miliard de lei, o mașină Porsche și alte premii de sute și zeci de milioane. Nici nu mai puteam să gândesc, așa de mult ma bucurat telefonul primit”, își amintește Gheorghe Neagoe. Când am văzut maicul m-am decis să leturnez premiul Zburdând de fericire și crezând că a intrat în posesia unui premiu voluminos, omul s-a spălat, aranjat și ușurel ușurel a pornit către firma care îi anunțase cadoul. Aici, însă, a avut o mare dezamăgire. “Am intrat acolo și m-au pus să aștept. Am stat eu ce-am stat și până la urmă le-am spus că eu sunt unul dintre câștigătorii premiilor date de ei. S-au uitat la mine și după ceva timp a venit cineva cu o plasă. Mi-a înmânat-o și apoi m-a pus să semnez un tabel. Am plecat repede ca să ajung acasă și să mă uit cu nerăbdare ce aveam în plasă". Ce să-i faci, dom’le, imprevizibilii de la Asirom erau puși pe șotii din moment ce l-au lăsat pe bătrân să plece acasă să-și poată admira în liniște premiul. “Am ajuns foarte repede acasă și împreună cu soția mea ne-am pus cuminți să desfacem plasa. Când am deschis-o și ni s-a dezvăluit premiul, am rămas tăcuș timp de mai multe minute. Un maieu, un breloc, un pix și două abțibilduri, toate inscripționate cu sigla firmei Asirom reprezentau premiul al cărui fericit câștigător eram eu. După ce miam revenit, m-am decis să le rezumez premiul. Asta nu e altceva decât bătaie de joc. Eu am avut noroc pentru că sunt din Craiova, dar ce se întâmpla dacă veneam din altă localitate și mai dădeam și bani pe benzină?”, se întreabă acum Gheorghe Neagoe. Vineri, omul s-a dus la sediul firmei și a dat înapoi premiul. De la reprezentanții Asirom nu am putut afla mai nimic decât că: “în perioada asta oferim niște premii constând în produse promoționale. Sunt niște premii mici, surpriză...” spunea ieri de dimineață un angajat al firmei Asirom, care se afla “întâmplător la locul de muncă”. ISABELLA VASILE Luni, 13 ianuarie 20035 ca Șapte familii așteaptă construirea [*n0l] ] unor apartamente pe care le-au nimeni achitat de mai bine de zece ani în anul 1991, Consiliul Județean Dolj, prin Sectorul Servicii Publice a început construcția a trei blocuri de locuințe, din care două în Craiova (21A și 21D situate pe Calea București) și unul în Filiași (G8); în momentul începerii lucrărilor, cei care au dorit au avut posibilitatea să își cumpere apartamente, în condițiile în care achitau întreaga valoare; în blocul 210, care urma să fie mixt (apartamente și garsoniere), șapte familii au achitat contravaloarea locuințelor pe care și le doreau, încă din 1991. Și de atunci, tot așteaptă... “în 1991 am plătit 1.001.000 lei. Erau bani pe vremea aia și nu ne-a fost ușor deloc. Am avut doar o parte din bani și am fost nevoiți să facem un împrumut la banca, împrumut la care mai plătim și astăzi. Doream să-i asigurăm și băiatului nostru o casă, și ne-am ales doar cu nervi și curată la bancă. Este inadmisibil să achiți un apartament de mai bine de zece ani și să nu poți intra în el, din cauză că nu există!”’, ne-a explicat supărat Petre Lucian Vlădășel, acum pensionar. Organele judecătorești le-au dat câștig de cauză Oamenii aveau dreptate să fie nemulțumiți, așa că, cinci din cele șapte familii care și-au achitat apartamente în blocul 210 s-au unit și au luat calea judecătoriei. Și chiar au câștigat. In luna decembrie 1999, cele cinci familii au primit hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, în urma căreia trebuia să fie puși în posesia locuințelor în cel mult nouă luni de zile. “Am intrat deja în 2003 și blocul nu este gata. E revoltător! Nici nu mai pot să mă gândesc la situația asta fără să mă apuce supărarea. Cu fiul meu este și mai rău. Are acum 43 de ani și locuiește tot cu mine. Am fost de câteva ori în audiență la domnul Voiculescu (n.r. Ion Voiculescu, președintele Consiliului Județean Dolj). Ne-a vorbit frumos este adevărat, dar ne-a spus că nu are cum să ne ajute”, a continuat omul. “Cred că anul acesta se încheie lucrările la blocul 21 C. Lucrările la cele trei blocuri au stagnat din cauza lipsei fondurilor, astfel că hotărârea judecătorească pe care o au nu îi ajută prea mult. “Cunosc situația acestor oameni și au într-adevăr dreptate, însă nici noi nu putem face mare lucru dacă nu primim fonduri. Anul trecut au fost alocate 26 miliarde lei, iar în 2003 sunt prevăzute în buget alte 21 miliarde lei. Cu acești bani cred că se vor încheia lucrările cel puțin la blocul 210, astfel ca în toamnă să poată fi dat în folosință”, ne-a declarat Marin Diaconeasa, vicepreședinte al Consiliului Județean Dolj. Petre Lucian Vlădășel nu mai crede însă că își va vedea fiul instalat în noul apartament: “Până nu văd, nu mai cred nimic. Să dea Dumnezeu să fie așa cum au spus, pentru că ne-am săturat de atâtea promisiuni!” O veche zicală spune că “totul e bine când se sfârșește cu bine", însă nimeni nu are o dată exactă în privința rezolvării acestei situații. Se pare că nu au altceva de făcut decât să aștepte în continuare... CARMEN PETREAN S-a schimbat anul. Comerțul craiovean - nr. “Carnet de sănătate? Pentru ce e asta?” “Nici duminica nu stați acasă?” - se arăta surprinsă o vânzătoare în al cărei magazin au intrat, ieri, Daliana Harosa și Dumitru Ionescu, inspectori la Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor Dolj. O fi spus-o admirativ și, totodată, compătimitor, în sensul “bieții inspectori, nu au liber nici într-o zi de odihnă”, o fi spus-o de supărare ^nici astăzi nîune lăsați în pace’7 în centrul Craiovei, în perimetrul stațiilor de autobuz din apropierea Casei Studenților. S.C. DAMACHI Exim S.R.L. Vânzător - chiar patronul", Adam Geamir. Omul, de origine turc, din câte se arată, pare de o naivitate înduioșătoare, în magazin - nici o autorizație de funcționare. Pentru cafeaua la filtru pe care o vinde nu are prețul afișat, în spațiul mic al unității sunt depozitate ambalaje grămadă. Deșirurile și paharele de unică folosință sunt aruncate întrun sac de hrană pentru animale. Prin spatele rafturilor și al unei lăzi frigorifice miaună de zer o pisică. “Aveți carnet de sănătate?” se interesează inspectorii OIPC. “Pentru ce e asta?", vine răspunsul. “Atestat că ați absolvit cursul de igienă obligatoriu?” “ Eu nu am nimic. Trebuie făcut?”. Vecinii S.C. Music Impex S.R.L. - nu stau nici ei prea bine: autorizațiile sunt, dar nu sunt, în schimb, este esență cu termenul de valabilitate depășit. Și cutii cu ciuperci prezentând depuneri de nisip. S.C. AIALEX S.A. are un chioșc amplasat chiar în stația de autobuz. Nici aici nu se află nici un document al firmei. Vânzătoarea - Mihaela Dumitrana Birău - nu a știut că trebuie să poarte halat de protecție când vinde produse de patiserie. Unitatea nu are apă curentă. Un cozonac și un blat de tort pot foarte bine să stea în magazin și de anul trecut, neavând - deși sunt preambalate - nici o etichetă cu data fabricației și termenul de valabilitate. Cornurile și prăjiturile sunt “beton”, fiind ținute pe o tavă în fața geamului deschis. Carnetul de sănătate? “Nu-i am la mine”. O fi acasă, la căldură. Ca în toate cazurile, și la S.C. Giuliana și Rodica S.R.L. se face comerț într-un frig de îngheață pietrele. Una dintre vânzătoare nu prea reușește să se descurce într-un maldăr de documente, atunci când inspectorii solicită autorizațiile de funcționare. Deși în termen de valabilitate, multe produse au un aspect nu tocmai îmbietor: rahat, prăjituri de casă, turtă dulce sfărâmate, aruncate în cutii cu ambalajul rupt. Dezordine mare și în mica magazie a unității, unde sunt aruncate zeci de baxuri de apă minerală, băuturi răcoritoare, bere. Explicații, însă, există: “Tocmai ne pregăteam să facem curățenie! Așa facem în fiecare duminică.” Reprezentanți ai societăților verificate au fost invitați la sediul OJPC. Amenzile care-i pasc se situează între două și 30 milioane de lei. MIHAELA CALCIU 9 Știri •Știri •Știri 9 9 De la casele de bilete din țară-cartele telefonice pentru convorbiri internaționale Compania Telecomunicații CFR a încheiat, săptămâna trecută, contracte cu firmele România Cable Sistems (RCS), Astral Telecom și Idiliy pentru furnizarea de servicii de transport date prin infrastructura de telecomunicații CFR. Peste 300 de firme s-au arătat, de fapt, interesate de această ofertă. Telecomunicații CFR se află în negocieri cu RomTelecom pentru încheierea unui contract de interconectare a infrastructurii celor două companii. Se vor introduce în gări, începând din luna februarie, posturi telefonice care vor funcționa cu cartele preplătite pentru efectuarea de convorbiri internaționale. Cartele vor putea fi achiziționate de la casele de bilete, iar prețul convorbirilor va fi cu 50 la sută mai mic față de tarifele RomTelecom. în plus, cei interesați vor putea accesa și Internetul în anumite spații special amenajate din stațiile de cale ferată. MARGA BULUGEAN k 2003: Doljenii vor beneficia de serviciul electronic de mediere a muncii Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Dolj pune la dispoziția agenților economici și a șomerilor, începând cu luna în curs, în mod gratuit, Serviciul Electronic de Mediere a Muncii (SEMM). Medierea electronică este un serviciu nou care urmărește creșterea mobilității pe piața forței de muncă și grăbește întâlnirea ofertei angajatorului cu cea a solicitantului. SEMM face vizibile prin Internet ofertele și cerințele ambelor părți și realizează o potrivire automată a lor, după criteriile de căutare specifice. Conform Legii 76/2002, AJOFM Dolj va identifica locurile de muncă vacante, iar șomerii care beneficiază de indemnizație vor avea obligativitatea participării la serviciile de mediere. Acestea constau în: oferirea de informații privind locurile de muncă vacante și condițiile de ocupare, prin publicarea, afișarea și organizarea de burse ale locurilor de muncă; medierea electronică, adică punerea în corespondență a cererilor și ofertelor de muncă prin intermediul Internetului, la adresa: www.semm.ro; preselecția candidaților, corespunzător cerințelor locurilor de muncă oferite. DENISA POPESCU în județul Dolj, rata șomajului a mai crescut... un pic La sfârșitul lunii decembrie 2002, numărul total de șomeri, înregistrați în evidențele agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, a fost de 760.623 persoane, din care 339.520 femei. Astfel, rata șomajului la nivel național a fost de 8,1%, cu 0,5% mai mică decât cea din luna decembrie 2001 și sub nivelul prognozat pentru luna decembrie a anului 2002, de circa 9%. Cel mai scăzut nivel al ratei șomajului s-a înregistrat în județele Bihor (3,1%), municipiul București (3,2%), Satu Mare (3,7%), Timiș (4%), Arad (5%), Ilfov (5,4%) și Vrancea (5,7%). De asemenea, s-a înregistrat un nivel al ratei șomajului mai mic decât rata medie a șomajului la nivel national în Maramureș (6,1%), Dolj (6,3%), Argeș (6,4%), Mureș (6,5%), Giurgiu și Sălaj (6,7%), Harghita și Sibiu (7,1%), Mehedinți (7,8%). Cel mai ridicat nivel al ratei șomajului s-a înregistrat în județele Vaslui (14,7%), Galați (14,2%), Brașov (12,3%), Ialomița (11,5%), Alba (11,2%), Vâlcea (11%), Botoșani (10,2%), Cluj și Gorj (10,1%), Prahova (10%). Creșteri mai mari ale numărului de șomeri și ratei șomajului față de luna precedentă s-au înregistrat în județele Călărași (+1%), Giurgiu (+0,8%), Bacău și Olt (+0,7%), Arad și Dolj (+0,5%). CORIOLAN ONESCU Etichetă ecologică pentru mașinile de spălat rufe Guvernul a stabilit criteriile de acordare a etichetei ecologice pentru mașinile de spălat rufe, de uz casnic, prin care se încurajează aplicarea celor mai bune practici în scopul protecției mediului și reciclarea unor componente din material plastic, ale produselor. Criteriile au ca scop: reducerea efectelor cu impact negativ sau a riscurilor datorate folosirii energiei, prin reducerea consumului de energie; reducerea efectelor cu impact negativ asupra mediului sau a riscurilor determinate de utilizarea resurselor naturale, prin reducerea consumului de apă și prin promovarea operațiilor de reciclare; reducerea efectelor cu impact negativ asupra poluării apelor, prin prevenirea risipei inutile de detergent; reducerea emisiilor sonore. Prevederile actului normativ se aplică mașinilor de spălat rufe cu încărcare frontală sau prin partea de sus și nu se aplică celor cu cuve separate pentru spălat și stors, precum și celor cu uscător. Stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice și a criteriilor specifice pentru diferite grupe de produse ajută consumatorii să aleagă produsele care pot determina reducerea impactului asupra mediului și le oferă informații privind caracteristicile de impact asupra mediului ale produselor etichetate ecologic. Autoritatea competentă pentru acordarea etichetei ecologice este Ministerul Apelor și Protecției Mediului și este sprijinită în luarea deciziilor privind acordarea etichetei ecologice de către Comisia Națională pentru Acordarea Etichetei Ecologice. La solicitarea acordării etichetei ecologice, agentul economic are obligația să prezinte autorității competente o copie a documentației tehnice prevăzute în HG nr. 598, precum și declarațiile de conformitate a produsului,cu criteriile de acordare a etichetei ecologice pentru mașinile de spălat de uz casnic. Criteriile de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse mașini de de spălat de uz casnic sunt valabile până la 1 decembrie 2003. Actul normativ intră în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial. CORIOLAN ONESCU