Cuvântul Libertății, august 2003 (Anul 15, nr. 4188-4213)

2003-08-01 / nr. 4188

condamnat pentru calomnie Actorul Vaier Dellakeza și-a jucat fără dezinvoltură rolul de in­culpat într-o nouă piesă, monta­tă nu pe scena Naționalului, ci în sala de judecată a Tribunalului Satu-Mare. Câștig de cauză a avut regizorul Mircea Corniștea­­nu, directorul Teatrului Național Craiova, războiul dintre cei doi importanți oameni de teatru fiind declarat din toamna anului 2001. După mai multe acuzații dure exprimate public, împotriva lui Mircea Cornișteanu, mai ales cu privire la activitatea de manager al TNC, Vaier Dellakeza a fost trimis în judecată la plângerea prealabilă a părții vătămate, pen­tru săvârșirea infracțiunilor de amenințare, insultă și calomnie în primă instanță, la Judecătoria Craiova, Vaier Dellakeza a fost achitat. Prin decizia penală nr. 129/R din 24 iunie 2003, Tri­bunalul Satu-Mare, admițând re­cursul declarat de Mircea Cor­nișteanu, îl condamnă pe Valer Dellakeza pentru săvârșirea in­fracțiunii de calomnie, la o pe­deapsă de 10 milioane lei amen­dă penală (pedeapsă grațiată, în baza prevederilor Legii nr.543/ 2002), obligându-l, totodată, la plata sumei de 30 milioane lei, cu titlu de daune morale. Deci­zia este definitivă și investită cu titlu executoriu. Directorul Mircea Cornișteanu ne-a declarat că va dona acești bani Teatrului Națio­nal Craiova. Trebuie să preci­zăm, în context, că Mircea Cor­nișteanu este unul dintre regizorii importanți ai teatrului românesc, de numele căruia se leagă multe succese ale Naționalului craio­­vean și nu numai, iar Valer Della­keza, un actor de certă valoare, cu o carieră remarcabilă, jucând de 35 de ani pe scena TNC, a fost răsplătit de-a lungul anilor cu numeroase diplome și premii, printre care „Cel mai bun actor al stagiunii 1998-1999" în topul re­vistei Scena, „Premiul pentru cel mai bun actor al stagiunii 1999 - 2000” la Gala UNITER. LUMINIȚA RISTEA • oMP Peste 1.000 de craioveni suspină, cu dosarul în mână, după o casă Un număr de 60 de craioveni au fost validați, ieri, de consilierii municipali ca să poată să își primească, luni, cheile caselor. Primăria Craiova a făcut o coman­dă de 263 de locuințe sociale care să fie împărțite cetățenilor cu probleme. Firma Maivenker care a re­alizat aceste locuințe s-a încadrat în timp cu lucrările și ar fi putut să le predea pe toate la cheie, numai că autoritățile locale au refuzat să inaugureze toate locuin­țele sociale. Municipalitatea a preferat să dea în folo­sință restul de locuințe sociale la sfârșitul lunii august când vor fi gata și apartamentele ANL ce au întârziat din cauza constructorului SC Cora SA. Luni, vor intra proprietarii în 33 de apartamente cu două camere și 27 cu câte trei camere. Ca de obicei, zestrea locativă este o nimica toată pentru solicitările debusolante pe care, în disperare de cauză, cetățenii tot mai mulți ai Craiovei le depun la Primărie. Cei fără nici o casă au depus până acum nu mai puțin de 2.558 dosare, din­tre care au fost admiși 2.103 de craioveni, restul având dosarele incomplete. La locuințele sociale, concuren­ ța este acerbă: 184 de cetățeni așteaptă un aparta­ment cu o cameră, alții 263 cu două camere și 150 de craioveni se înscriu la poziția de trei camere. Primarul Craiovei, Vasile Bulucea, a ridicat din umeri spunând că mai mult nu poate să facă. Dacă există, sunt bune și acestea. Pentru locuințele cu două camere, locatarii vor plăti o chirie de 205.000 de lei pe lună, iar la confor­tul sporit, suma se ridică la 270.000 de lei. Restul de peste 1000 de craioveni sunt repuși, pentru a câta oară, în starea de așteptare de pe o poziție, ce-i drept, măgulitoare. LAURA MOTÎRLICHE Vaier Dellakeza, Luxten a smuls țo retro din Englls Firma Luxten, care sapă străzi ca să planteze stâlpi, a nenorocit arhitectonica parcului din fața pri­măriei. Consilierii municipali care s-au plimbat în voie prin English Park și-au ațintit privirea și-n stân­ga precum și-n dreapta și au ră­mas descumpăniți. Ei au început să mai scadă din încrederea cu care au votat contractul de 12,3 milioane de Euro pentru iluminatul stradal când au văzut cu ochii lor cum, peste noapte, dispare tot far­mecul ornamental al parcului. „Erau niște stâlpi cu încrustații or­namentale deosebite care se și potriveau stilului arhitectural al clă­dirilor din jur: Primăria și Prefectu­ra. Ce s-a ales de ele, vă rog să mergeți și să vedeți, pentru că nu mai există. A venit Luxten și a pus stâlpii lui din beton, iar pe aceștia i­­a smuls și i-a aruncat cât colo. A intervenit în peisagistica parcului, iar ce a rezultat nu se prea potri­vește cu imaginea generală, de an­­samblu, a unuia dintre cele mai frumoase zone”, a spus indignat consilierul Mihail Neagoe. Acesta a propus ca firma care ia bani fru­moși de la bugetul local să-și revi­zuiască lucrarea și să monteze pe structura stâlpilor, ornamentele pe care le-au tratat cu nepăsare. Pentru că din stilul retro s-a ales numai betonul armat, consilierii municipali au cerut primarului Va­sile Bulucea să ia atitudine și să readucă parcul la parfumul dintâi. LAURA MOTÎRLICHE ContraPunct0 C­otroceni, puțin după miezul nopții. Pendula din peretele stâng al venerabilei clădiri a solfegiat între timp cu vocea clară a cucuvelei. Din falni celor bolți două se desprind șușotind Să ne încordăm o auzul: „Măi dragă, Dane, nu te astâm­­peri de loc!” „Măria Ta, ce era să fac - mă [încolțise haita și a trebuit să mă [apăr cumva...!” „Da, fiule, dar ai făcut-o iar fără leap. Mușchii piloerectori au vorbit­­ în locul tău. Nu mai angaja secrete de palatin propria-ți apologie, la și tu un retever.” „Păi asta am­­ făcut nea Ioane - pardon, M­aria Ta, l-am ptânjit de le-au rs§rs fulgii. Se zguduia tele­fonul de­ picioarele pe care i le-am dat­ălui­ în gură”. »Darr­l Dane, trebuie să te ma­turizezi. , N-ai depășit faza Petre Roman, crezi că tot ce zboară se alb­ește . Vezi peste tot mineriade. Suntem­­­ oameni în toată firea. Cum ai putut să afirmi că SRI intercep­tează telefoanele demnitarilor? Nici n-ar putea, fizic, la câte și-au tras ăștia. Și americanii au rămas cu gura căscată când au văzut ce sis­tem de telefonie și-au implantat ăia de la ministerul Transporturilor. Au crezut o clipă că sunt în Suedia. Și­­apoi, nu ei atentează la siguranța națională. Țara se duce dracu și tu inventezi scenarii și cabale. Doam­ne iartă-mă că vorbesc în limba ălo­ra de le-am scris de curând! Ro­mânul n-are ce pune pe masă și tu ieși în public cu mina de argilă. Alt cadou nu puteai să-i faci și tu Da­nei? Ce-o să zică votanții mei, cei care cred că sunt sărac da’ cinstit? Uite, bă, la Iliescu ăla, n-are după ce bea apă da’ oamenii lui cumpă­ră Dobrogea să facă din ea statui pentru PSD\ Fii mai rezonabil, Dă­­nuț! Eu știu că tu ții la cauză, doar pentru asta am luptat împreună, eu la C. C și tu la Inter, da nu complica situația. Țara o duce prost și noi schimbăm zilnic costumul, ba ne mai tragem și mine de argilă." „Nea Ioane - dă-mi voie să te tutuiesc, că suntem în afara orelor de program - am încercat să fac și eu o sfântă privatizare româneas­că, ne mănâncă străinii, nea Ioane, ne cumpără cu tot cu Circul de Stat, și noi să stăm cu mâinile între buci, pardon de expresia necultivată. Eu n-am talentul lu’ Cozma să com­pun Luceafărul, ediția a doua mai bună, da-mi place să fiu stăpân la mine-n bătătură!” „Dane, eu te înțeleg, tu crezi că mie mi-e ușor? A trebuit să-mi pun cenușă în cap cu ocazia scanda­lului ăsta iscat de malacu’ de Dân­­cu, i-am scris lui Katzav și mi-am cerut scuze. Mă duceam și la Ca­nossa, dacă trebuia. Ce dracu’ să faci, dacă trebuie să dregi busuio­cul. Vorba lu' Țuțea pe care l-am cunoscut când făcea foamea pe stradă: dacă trebuie, te faci de râs în interes național. De la el am în­vățat vorba­ asta. Bătrânu’ era mare, chiar dacă-l ținuseră comu­niștii la mititica. Și cum îți spuneam, am înghițit-o și pe­ asta. Mai învață și tu de la mine, fă ciocu’mic, chiar dacă plesnesc mușchii pe tine.” „Nea Ioane, ai dreptate, da' dacă aș putea să mă abțin ca mata aș fi și eu președinte. Da' eu sunt revo­luționar de profesie. Trebuie să­­mi fac un viitor. Mata după ce pleci de-aici te duci șef la partid, eu unde mă lipesc? Mi-am tras și eu o amărâtă de mină de argilă și am băgat-o pl aia mică la înaintare și pe unchi­ mic. Nea Ioane, eu nu fur, chiar dacă au zis ăștia că am delapidat de la C.C. 25 de milioane de parai—mă jur că n-am luat atâ­ta. Păi cum puteam să-i car, că n­­aveam decât o pungă de un leu la mine atunci, poate cu tabu’ lu’ Ro­man! Și­ acuma că am pus ban pe ban, am strâns din dinți mai rău ca atunci când m-a lovit karatistu ăla al lui Constantinescu în burtă, să mă dau deoparte că vin frații lu’ Pește să cumpere și să-nchidă­­ c-așa vrea cultura lor capitalistă...? „Dane, eu nu zic c-ai făcut rău, dar lumea vrea să știe de unde ai bănețu’, că eu nu ți-am dat atâta. Știi bine că n-am de unde, n-am fabrică de făcut bani și nici tata n-a avut, vorba lu’ Moromete, că dacă ar fi avut ar fi făcut bani și-aș fi dat la tot cartieru’, pardon, la toată țara!” „Nea Ioane, mă ierți? Am ne­voie să știu că mă ierți, altfel nu mai sunt bun de nimica, nu mă mai pot concentra, devin ca argila în mâna olarului. Eu nu știu carte multă, da’ la tunurile de s-au dat și se dau în țara asta n-am făcut gau­­ră-n cer, în fond, vorba lu’ Vinicius, singuru’ poet pe care-l cunosc și io și nu e mort: „Ambiția vieții mele a fost să dau și eu o gaură mică într-o gaură mare...” Toată Româ­nia e o gaură, nea Ioane, nu mai ai unde băga burghiul, e șvaițer, așa că ce-am făcut eu nici nu se vede. Am dat și eu o găurică...” „Bun poetu’ ăsta, ia să mi-l pre­zinți și mie, să-l cunosc și eu la sursă, cum se zice. Are spirit tâ­­năru', promite.” „Ce tânăr, că e deja semicen­tenar și mai și bea până se stinge lumina în tot Bucureștii!” „Nu contează, nu poa­ să bea mai mult decât Dan Spătaru, poa­te îl fac consilierul meu pe proble­me culturale. Da’ tu ai grijă și nu mai șoca opinia publică, altminteri te trimit la propria-ți mină să scoți argila cu sacu’ din subteran, ai în­țeles?” „Am înțeles Șefu’, mă fac băiat de comitet și nu-ți ies din vorbă!” „Mă copilule, mă băiatule, mă, mă nervosule, mă intrepidule! Așa eram și eu când eram tânăr. Fier­bea sângele în mine când i-am băgat pe studenții ăia în ședință. Ehe, ce vremuri, construiam o gaură, pardon, o țară pe care chiar voiam s-o bag în Europa. Și uite c-am reușit aproape. Hai­du-te la culcare, eu mai rămân o clipă să meditez la soarta vitregă a țării ăs­­teia. Noapte lungă, Dane”. „Săru-mâna, tată, că mi-ești ca un tată nea Ioane și nu mă lași când sunt la ananghie. Bodaproste!” Cotroceni, ceva după miezul nopții, cucuveaua se retrage și ea după ce a ascultat interesanta con­vorbire și se duce să raporteze șefilor ei, nu înainte de a mai cla­xona odată, ușor răgușită. „Fir-ai­a dracu’ cu ciocu tău de ciuvică, Doamne iartă-mă, că sunt ateu și nu cred în dracu”, mai apucă să zică umbra președintelui înainte de a trage obloanele. Ajungă-i zilei răutatea ei... NICOLAE COANDE gaură mică într-o gaură mare... Progresul Caracal O Universitatea Craiova SUPER BENGONDO ► PREFECTUL DE DOLJ FACE INTERVENȚII PENTRU CENTRUL DE CARDIOLOGIE R­eprezentantul Guvernului în teritoriu, Cornel Mandea, a participat, ieri, la Timișoara, la o consfătuire privind problemele cu care se confruntă sistemul sanitar, în cadrul întâlnirii inițiate de ministrul Mircea Beuran, la care a fost prezent și directorul general al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate, Cristian Celea, prefectul de Dolj a insistat asu­pra bugetului insuficient alocat pentru sănătate. De altfel, în acest sens, la solicitarea prof. dr. Dan Dominic Ionescu, directorul Centrului de Cardio­logie din Craiova, reprezentanții județului nostru au transmis la centru o adresă prin care cer o suplimentare de aproximativ șapte miliarde de lei. Centrul de Cardiologie din orașul nostru încă nu a semnat contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate Dolj pentru 2003, motivând că suma destinată este insuficientă. LUMINIȚA TUDOR 1 ► AFACEREA CRONOS BÂNTUIE PRIMĂRIA CRAIOVA C­onsilierii municipali au ajuns să-și blesteme ziua în care au votat cu toții, până la ultimul, contractul de asocierea cu firma Cronos, în ședința de ieri, ca și în multe altele de până acum, afacerea parcărilor a ieșit din nou la iveală cu tot izul de găinărie pe care inițiatorii ei îl suportă tot mai greu. Consilierul Constantin Răducă a cerut, ieri, în plen, moartea contractului cu firma Cronos care a pus mâna pe una dintre cele mai bănoase surse de venit. Dacă ar fi rămas în administrarea Primăriei Craiova, la bugetul local ar fi intrat niște bani frumoși, iar fața parcărilor ar fi fost cu totul alta decât cea care este acum. Deși contractul a fost semnat și a purtat părțile contractuale într-un proces pierdut de Primăria Craiova, consilierii mai poartă încă reminiscențe ale gândului că acest lucru ar fi putut să nu se producă. Reacția consilierului Constantin Răducă a fost una de încetare a tuturor relațiilor cu această firmă, căreia trebuie să i se pună, cât de curând, cruce. „Să reziliem contractul cu firma Cronos care este cea mai proastă afacere a noastră. Să i se pună odată capăt pentru că a ajuns prea departe. Am dat un regulament de funcționare și nu îl respectă. Altă soluție nu văd decât aceea să rupem actul de asociere”, a spus Răducă. Afacerea Cronos se află însă abia la început de drum și, din câte se pare, nu poate fi stânjenită să se dezvolte. LAURA MOȚÎRLICHE ► SERBARE CÂMPENEASCĂ „ÎN PĂDURE LA ZĂVAL” P­rimăriile comunelor doljene Gighera și Ostroveni organizează du­minică, 3 august, tradiționala serbare câmpenească „în pădure la Zăval”, pentru a cărei desfășurare s-a ales de această dată zona de lângă podul Jiului. Viceprimarul comunei Gighera, Aurel Voinea, spune că sărbătoarea a fost prinsă în seria de manifestări cultural-artistice la nivel național încă din anul 1976 și că a avut loc întotdeauna în prima duminică a lunii august. Nici această ediție nu va fi lipsită de acordurile muzicii populare, invitați să îi delecteze pe participanții la serbare fiind taraful din Ostroveni, formația de lăutari din Gighera, dar și instrumentiști din localitățile Călărași și Dăbuleni. La crearea unei atmosfere de sărbă­toare vor contribui și micii comercianți, care sunt așteptați aici încă de la primele ore ale dimineții pentru a-și instala tarabele cu nimicuri și grătare­le cu mici și pentru a improviza, bineînțeles, „frapiere” pentru bere. MAGDA BRATU ► DE PE AEROPORTUL INTERNATIONAL DIN CRAIOVA - CURSE REGULATE VIA CIPRU ȘI AMAN P­e Aeroportul Internațional de la Craiova este posibil ca, în scurt timp, să fie organizate curse regulate. George Jianu, ma­nagerul general al instituției, susține că, urmare a solicitărilor din partea unui investitor ce intenționează să exporte produse alimentare în Grecia, deja au fost demarate discuțiile cu doi operatori aerieni, în vederea efec­tuării unor curse înspre Cipru și Aman. “Suntem în faza negocierilor, iar dacă proiectul va fi implementat putem spune că acesta este un prim pas spre stabilirea unor curse regulate (atât de marfă, cât și de pasageri) pentru regiunea Oltenia”, a spus d­r. Jianu. în perioada imediat următoa­re, toate părțile implicate se vor întâlni pentru a stabili în detaliu condițiile contractuale. După insuccesul pe traseul Craiova - Rimini, generat de neînțelegerile ivite între operatorul aerian român și responsabilii italieni, la care s-a adăugat și lipsa solicitărilor din partea eventualilor călători, reali­zarea preconizată nu poate fi decât benefică pentru Aeroportul din Craio­va, căruia mulți nu îi recunosc statutul câștigat de... internațional. LUMINIȚA TUDOR I * BRACONIERII CU DOUĂ SAU PATI PICIOARE DE LASĂ FĂRĂ IEPURI P­rintre activitățile Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Tox­ cadrul IPJ Dolj se numără și protecția fondului cinegetic și­­ al județului. După cum declară Constantin Stoiculescu, șeful și polițiștii pe care îi conduce au constatat de la începutul anului 20 de liuni de braconaj la vânat și 35 la pescuit. Potrivit statisticilor cu­ polițiști, față de 1990 efectivele de vânat au scăzut cu 65-70 % la și cu 20% la iepure și fazan. Potrivit spuselor șefului R.A.E.S.T., o mare amenințare pentru „urechiații” din județ o constituie în ultima nu armele de foc, ci... ogarii. „Este îngrijorător fenomenul de fot braconaj a câinilor ogari cu care se acționează tot timpul anului prafețe mari și cu eficiență sporită, de diferite persoane printre minori, aspect ce a condus la stârpirea, în unele zone, a iepii câmp”. Pe lângă localitățile deja „clasice” în această privință (­ Verbița și Unirea), situații la­ fel de grave au fost semnalate în se trecut și în comune ca Pielești, Robănești, Apele Vii, Dioști și Cas. Acțiunile de descurajare desfășurate de polițiști de la începutul­­ colaborare cu asociațiile de vânătoare au dus la întocmirea de penale pentru 5 braconieri surprinși în flagrant. NICUȘOF ar trebui un lucre# și oameni la gât & WmMENTGR ... pentru calculatoare care nu știu contabilitate d­istribuitor S*C. DATA SOFT 3.R.L. . _ _ . LV.VLV. shm vânt. ro ed 0251/411.116 ian­. me­ntor-ftda­lafroft.ro ___________

Next