Cuvântul Libertății, august 2004 (Anul 16, nr. 4495-4520)

2004-08-02 / nr. 4495

sa Anul XV, Nr. 4495 Luni, 2 august 2004 12 pagini 5000 lei Soția senatorului Adrian Păunescu, implicată într-un accident mortal la Pielești­­ 5 ■ Sâmbăta, orele 14.15. La volanul unui Jeep Houndav Terracano și cu viteză de peste 140 de km/h, Carmen Păunescu a bănut în mormânt o familie, cu o sigură excepție: una dintre cele două fetițe. Comunicatul pe care I.Pr. Poli l-a dat imediat sună pompieristic, deși cazul este cât se poate de clar. Rămâne de văzut dacă cel care a greșit va fi pedepsit, sau poate că vina aparține morților, așa cum se stabilește adesea în cazul unor persoane influente. Deși au suferit, la rândul lor, leziuni serioase în tragicul accident, Carmen Păunescu și fiica sa, Ana Maria, sunt, în prezent, în stare stabilă, la Spitalul Clinic Județean. PRESCRIPȚII MEDICALE COMPENSATE CU 90%, PENTRU UNII PENSIONARI începând cu această lună, pensionarii cu venituri mai mici de 6 milioane de lei vor beneficia de o compensare de 90% la prescripțiile medicale. “Din numărul total de pensionari aflați în evidențele C.A.S. Dolj, de 199.856, cei care au o pensie lunară mai mică de 6 milioane sunt în număr de 198.693”, a precizat ing. Daniela Gheorghe, șef Birou Relații Publice, din cadrul C.A.S. Dolj. Consu­mul mediu lunar al rețetelor acordate acestei cate­gorii de pensionari este de 31.442. Sumele necesare pentru decontarea medicamentelor livrate în acest nou sistem vor fi alocate la rectificarea bugetară. VALENTIN CEAUȘESCU PREMIUL I LA UN CONCURS INTERNATIONAL - 50 DE MILIOANE DIN PARTEA MEC Elevii care în această vară participă la concursurile și olimpiadele internaționale și aduc cu ei premii și mențiuni vor primi o recom­pensă în bani din partea Ministerului Educației și Cercetării. O medalie de aur la un concurs internați­onal valorează 50 de milioane de lei, una de argint - 40, locul III - 30 de milioane de lei, iar mențiunile vor primi din partea ministerului 15 milioane. Nici profesorii pregătitori nu vor fi lăsați deoparte, aceștia având dreptul la aceleași sume de bani ce le vor fi acordate elevilor. De o asemenea recompensă va beneficia și tânărul Ionuț Goșea de la Colegiul Național „Carol I” din Craiova, care a obținut locul II la Balcaniada de Matematică vara aceasta, în urma desfășurării olimpiadelor internaționale la Chimie, Fizică, Biologie și Matematică, în România au ajuns patru medalii de aur, opt de argint și șapte de bronz. RAMONA PRODEA S-A VRUT GIGI­NETOSU “INTERMEDIAR” LA “AFACEREA LUXTEN”? ► Surse demne de încredere ne-au relatat că unul dintre motivele despărțirii abrupte și nervoase, cu consecințele de rigoare, a lui Gigi Nețoiu de Craiova, în urmă cu doi ani, s-a constituit o neînțelegere cu ex-primarul Vasile Bulucea, în legătura cu “afacerea Luxten”. Gigi Nețoiu s-ar fi dorit “intermediar” la negocierile care au avut loc, avansând un scenariu, potrivit căruia prețul accepta­bil de Primăria Craiova, 12.235.880 de euro, ar fi fost mult mai mic. “Comisionul” lui Nețoiu i-ar fi permis fie o despărțire calmă de Craiova, fie continuarea coabitării. Pană acum, Gigi Nețoiu nu a invocat, în vreo împrejurare, motivele reale ale divorțului de Craiova, petardele verbale având menirea mai degrabă de a-l culpabiliza și nicidecum de a decela adevărul. Nețoiu a avut, după despărțire, numai reproșuri la adresa lui Vasile Bulucea, fără a evoca neînțelegerile legate de “afacerea Luxten”. VALENTIN CEAUȘESCU “Dușul rece” al alegerilor locale a fost util Pagina 3 ► [UNK] C­ontrart El Iosif Boda este omul care a stat cinci ani la Cotroceni, dar nu ca pre­ședinte al României, ci în calitatea, nu tocmai unicat, de consilier al lui Ion Iliescu pe probleme de politică internă a Președinției, în aparițiile sale televizate, în noua ipostază de analist politic, dl. Boda este o figură­­ „grea”, uneori chiar... greoaie, ca orice ardelean care gândește de trei ori înainte de a emite ceva pe gură: vorbește lent, chiar dacă nu întot­deauna clar, și ochii săi par ațintiți asupra „monadei" de disecat. Nu întâmplător, fiindcă Iosif Boda are o licență în filosofie, cu lucrarea „As­pecte logice și metodologice ale prin­cipiului identității la Leibniz”. Leibniz, așadar... E de-a mirării faptul că Iosif Boda a reușit să facă o asemenea lucra­re și, mai apoi, să devină lector uni­versitar la catedrele de Sociologie și Filosofie ale Facultății „Ștefan Gheorghiu”, dar societatea româ­nească a epocii a cunoscut la inter­vale regulate asemenea paradoxuri. Lustrul petrecut Cotroceni, în ime­diata apropiere a lui Ion Iliescu, este, însă, experiența vieții lui. L-a sfătuit pe cel de două ori (unii experți con­stituționalei spun că trei­­ președin­te ai României încă de pe vremea când se regăseau împreună în CPUN, apoi la Palat, orchestrân­­du-i, „din umbră”, cum îi place să spună, campania prezidențială din 1992 și pe față pe cea din 1996. Pe prima a „câștigat-o”, dar cea de-a doua oară i-a fost fatală. Deducem că i-a priit mai bine umbra. Iliescu a pierdut în fața amatorului E. Con­­stantinescu și Boda a fost silit să-și facă bagajele. Viața e grea și te pă­lește când nu te aștepți la­­ filosof. Amărât de ingratitudinea celui pe care l-a consiliat, dar și nervos pen­tru disputele avute în partid cu greii PDSR-ului, Boda a scris, ca orice ardelean care se respectă, o carte în care a încercat să devoaleze me­­canismul ascuns al puterii în pe­rioada cât a făcut parte din acesta. A ieșit o carte intitulată „Cinci ani la Cotroceni”, printre puținele scrise de un fost consilier iliescian, și faptul este cu atât mai meritoriu cu cât din această „twilight zone” a politicii ro­mânești nu „transpiră” mai nimic, semn al unui cod de castă pe care Șeful și-a pus puternic amprenta. Funcționează, ca să zic așa, acea „omerta” care face ca oameni aflați în cârdășie de stat să creadă, con­vinși din fașă, că tăcerea este de fapt un atribut al onoarei. Da, trans­parența e grea, uitați-vă la Soare... După un scurt interludiu la APR („sunt principalul artizan al desprin­derii grupului Meleșcanu din PDSR și al constituirii unei noi for­mațiuni politice, APR”), Iosif Boda a revenit la uneltele sale analitice și îl citim, adesea cu plăcere, în pagi­nile „Evenimentului zilei”, unde susține rubrica „Politica ne omoa­ră". Domnul Boda însă trăiește vi­tal acest paradox și emite teorii din­tre cele mai nuanțate, în acord cu politica de neutralitate - doar a fost ambasador în Elveția­ - pe care și-a impus-o­ după­ fiasco-ul (al doilea?) suferit împreună cu APR, un partid despre care nu se mai știe nimic. Cine o fi fost „artizanul” destrămării? Analizele sale referitoare la tac­­ticile folosite de PSD, dar și de Alianța D.A. - PNL-PD, sunt, cred, citite de actanții scenei noastre po­litice și dl. Boda a ajuns la o au­diență care îl face dezirabil în rân­dul analiștilor, dar și al publicului de la noi, chiar dacă uneori tempera­mentul său flegmatic pare să-i joa­ce teste, îl critică pe Năstase (un domn care venea „în pantaloni re­iați și geacă” la biserică), ghicește intențiile lui Ion Iliescu o clipă mai devreme decât restul tagmei („Pot depune mărturie că președintele era conștient de pericolul pe care- l reprezenta paza sa...”) și vede în viitor ceea ce chiar „aliații" Băses­­cu și Stolojan par să nu zărească („Nu este suficient să câștigi majo­ritatea relativă pentru a ajunge să și exerciți puterea”). . însă recent, senza giacca e cravata, Iosif Boda s-a trezit, plin de acea „grijă anxioasă” (Sorge) teoretizată de un filosof neamț, aver­­tizându-i pe Băsescu și Stolojan că se pot arde la focul produs de listele parlamentare dacă îi mai găzduiesc acolo pe oameni ca Viorel Cataramă sau Radu Ber­­ceanu; cei doi sunt prezentați cât se poate de plastic (aici a vorbit pamfletarul din Buda) drept „fecioa­re neprihănite în politică... cu hi­­menul făcut praf și pulbere”. Să fie de vină lecturile din Marchizul de Sade sau imaginația încălzită de pictorialele din „Play Boy”? Las la o parte inadecvarea comparației, deși înțeleg încotro bate dl Boda. Cei doi sunt „consumați”, zice el, în ochii unui electorat care vrea noutate. Așadar, deși face obiectul criticii sale în figuri ce trec dincolo de „reiați și geacă”, Adrian Năsta­se este „fecioară”, iar Radu Ber­­ceanu nu­ înainte de 1989, totuși, unul dintre ei era mai puțin fecioa­ră decât celălalt. Ghici, care? Față de Năstase, Boda arată mai de­grabă o grijă „plină de solicitudine" (Fütrsorge), teoretizată de același filosof neamț. Acest mod de a ve­dea „bordelul” tranziției noastre politice se vrea unul imparțial și putem deduce că dl. Boda nu face decât să avertizeze coaliția că-și bate cuie în talpă dacă mizează în continuare pe fostul profesor de aero­modelism; în vremea asta, însă, dl. Boda crede că Adrian Năstase este indispensabil pentru PSD (de Ion Iliescu, numit, cam ironic, „asatolahul partidului”, nu în­cape discuție!) și că guvernul con­dus de acesta este „cel mai efi­cient dintre toate cele de după 1989”. Și pentru a nu fi bănuit de parti-pris, consemnează: „nu sunt singurul care crede asta”. Dar s-a gândit dl. Boda că este printre puținii care se amăgesc cu ideea asta, într-o perioadă când România, e­ adevărat, intrată în NATO, geme turcită sub povara corupției și a sărăciei prezentate apoteotic drept succes național mare în PSD? Dl Boda, optimist din fire, vede partea plină a paharu­lui, chiar și când din acesta beau cu furtunul figuri năzdrăvane (poporul le zice „dihănii") ca Oprișan, Mis­­chie și Vanghelie, baronii mai mici ai unui Sultanat care a început cu Ion Iliescu și se va termina cu Ion Iliescu. în condițiile în care PSD a atins cerurile, lăsându-i pe viețași să ofteze în găurile lor de troglodiți, dl. Boda crede că n-ar fi bine ca unui partid cum e acesta să i se „cânte prohodul”. Dar cine i-l cântă, atâta vreme cât el pare nemuritor și se bucură de o sănătate înfloritoare, chiar dacă Ion Iliescu îi mai face câte o injecție de fortificare din când în când? Grija d-lui Boda față de Opoziția care trebuie să se prezin­te „sănătoasă” nu este întrecută de­cât de tremorul ce-l cuprinde atunci când se gândește la dezintegrarea unui partid pe care Ion Iliescu se pregătește să-l preia, cu tot cu fulgi, cu tot cu metastază. Din cauza asta, dl. Boda, un om care scrie chiar bine, dă uneori rateuri demne de un student care a citit prea mult noaptea din Leibniz și nu mai e capabil la examen să articuleze după regulile simple ale „gramaticii pentru toți": „Se pare că acela care este (s.m. N. C.) șeful marelui stat major al armatei Alianței, cel care comandă efectiv trupele politice în atac, este Traian Băsescu”. Așa e când ești îngrijo­rat de gramatica lui Vanghelie, scrii prost la evanghelie. Băsescu care este este reprezintă Kooh-I-Noor­­ul gândirii îngrijorate a unui om care complică gramatical doar pentru a fi persuasiv, acolo unde un elev de gimnaziu ar fi scris simplu: „Se pare că acela care comandă tru­pele [...] este Traian Băsescu". Chiar și pentru un „comandant" ca Băsescu ajunge să „este" o sin­gură dată. Na, că m-am molipsit și eu... NICOLAE COANDE Boda care este este... ■ Societatea COREMI SA ce tei are sediul în Craiova, strada Vasile Conta nr. 4, a fost luată la bani mărunți în legătură cu activitatea financiară pe care a prestat-o în perioada octombrie 2001 - septembrie 2003. Obiectul de activitate al firmei îl reprezintă construcțiile, instalații - montaj și reparațiile. Conducerea societății a încercat să depășească momentul decontării față de stat, uitând că legile sunt pentru toți la fel. S-a sustras o dată de la plata impozitului pe profit și a uitat, pe de altă parte, că dacă aduni chirii de la persoane fizice, mai trebuie să colectezi și TVA-ul. Cele două abateri nu sunt singulare... Pagina 5 ► [UNK] In stilul caracteristic, SC COREMI SA a tentat plata impozitului pe profit, iar de TVA a uitat definitiv

Next