Cuvântul Libertății, aprilie 2009 (Anul 21, nr. 5913-5935)
2009-04-02 / nr. 5914
joi, 2 aprilie 2009 externe cuvântul libertății / 9 Pe fondul divergențelor dintre europeni și americani, Minunata unanimitate afișată la primul summit G20, din 15 noiembrie 2008, de la Washington, se va manifesta oare din nou la Londra, la reuniunea de astăzi. Puțin probabil. Motive sunt multe și majoritatea sunt legate de situația economică globală, departe de a fi roz. In pofida instalării unei noi administrații la Washington, criza nu dă vreun semn că s-ar atenua. Dimpotrivă, ea se agravează, cel puțin în ceea ce privește locurile de muncă. Angajamentele luate la Washington, îndeosebi pentru a ajunge la un acord asupra liberalizării comerțului înainte de sfârșitul anului 2008, n-au fost respectate. Mai grav, din Rusia până în Statele Unite, trecând prin Franța și Argentina, multe guverne au fost tentate să ia măsuri protecționiste. Ceea ce ar putea duce la ideea unui summit inutil ar fi și faptul că europenii și americanii nu au anunțat aceleași obiective. Tensiunile transatlantice s-au accentuat săptămâna trecută după ieșirea mai puțin diplomatică, chiar dură, a premierului demisionar ceh, Mirek Topolanek. El a declarat că Statele Unite s-au angajat pe “drumul spre iad” aruncând pe piețe sute de miliarde de dolari. UE pune accentul pe reglementarea piețelor financiare Temerile europenilor legate de faptul ca SUA vor încerca să limiteze la minimum controlul sistemului mondial financiar au fost risipite în parte de ultimele propuneri americane pe marginea acestui subiect. Washington a anunțat ca va face publice în curând liniile directoare ale unui plan care își propune să întărească normele financiare existente și să aducă sub controlul autorităților un mare număr de societăți și de piețe care scăpau oricărei supravegheri până în prezent. Europenii vor însă rezultate concrete de la acest summit și au pregătit deja câteva inițiative în acest sens: * * reglementarea mai strictă a fondurilor speculative (“hedge funds ”) și de investiții de capital; */ limitarea bonusurilor din sistemul bancar; v supravegherea agențiilor de rating; v întărirea supravegherii transfrontaliere a companiilor de asigurări și a băncilor în interiorul UE. Țările europene vor susține la summitul G20 dublarea resurselor FMI până la 500 miliarde dolari, pentru a permite finanțatorului internațional să intervină mai puternic în cazul țărilor care se confruntă cu dificultăți. O inițiativă la care statele europene ar urma să contribuie cu 100 miliarde dolari. Dar propunerea s-ar putea întoarce împotriva lor, după ce Statele Unite au sugerat recent ca este nevoie de un efort mult mai substanțial, care să conducă la triplarea resurselor FMI. Poziția principalelor superputeri înainte de summit . Pentru Franța - Francois Fillon a amintit asta Washingtonului, este vorba în primul rând de a reglementa capitalismul financiar, care se află, în viziunea franceză, la originea actualei crize. Pentru Statele Unite, după cum a afirmat săptămâna trecută Paul Volcker, fost director al Rezervei federale americane, devenit consilier al lui Obama, “fundația nu se construiește când casa arde ”, adică “măsurile imediate destinate stimulării creșterii ” constituie prioritatea absolută, înaintea restabilirii creditului și a ajutorului acordat țărilor sărace. 9 Pentru Marea Britanie, summitul G20 va marca “sfârșitul unei epoci, aceea a unilateralismului" american. “La 2 aprilie o epocă va lua sfârșit, cea a unilateralismului, iar noi vom avea șansa măreață de a începe să reflectăm, să discutam și să abordăm marile probleme internaționale de pe același plan ”, a declarat ministrul britanic de Externe, David Milliband, într-un interviu publicat în cotidianul italian 11 Corriere della Sera. “Sunt sigur de un lucru: Obama nu va veni la Londra pentru a impune ideile și programele unei superputeri ”, a afirmat șeful diplomației britanice. Potrivit acestuia, “reglementarea financiară ” și “coordonarea politicilor economice ” vor face obiectul unui “acord" între țările care vor fi reprezentate la Londra și vor constitui cei “doi piloni" ai angajamentului pe care și-l vor asuma liderii prezenți. “Criza nu s-a produs din cauza că am infectat prea puțini bani în piețe, ci pentru ca am creat o creștere economică injectând prea mulți bani, și acum vedem că această creștere nu este durabilă ”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel. “Dacă vrem să învățăm din aceste lucruri, răspunsul este: Să nu repetăm greșelile trecutului", a subliniat Merkel, care se va așeza la masa summitului G20 alături de partenerii săi din UE - Franța, Marea Britanie și Italia. Summitul G20 nu își poate permite să adopte “jumătăți de măsură ", a declarat, ieri, președintele SUA, Barack Obama, care a adăugat că statele membre trebuie să se concentreze pe punctele comune, nu pe divergențe. Liderul american a precizat că a venit la Londra “pentru a asculta și nu pentru a da lecții", dar a avertizat ca nu trebuie ratată ocazia de a răspunde adecvat “unei crize care nu cunoaște nici o frontieră". “Nu vom reuși să ne înțelegem asupra tuturor aspectelor aflate pe agenda”, a recunoscut el, la câteva ore după ce președintele francez, Nicolas Sarkozy, a amenințat din nou că ar putea părăsi lucrările summitului, dacă rezultatele nu vor fi cele așteptate de Franța strategice (START-1), un pact de dezarmare convenit în timpul Războiului Rece care expiră în decembrie. Cel mai ambițios efort de dezarmare nucleară al celor două superputeri. Tratatul prevedea reducerea de la 9.986 la 8.556 numărul focoaselor nucleare americane și de la 10.237 la 6.449 cel al focoaselor sovietice. Măsuri de securitate speciale Poliția britanică a hotărât să trimită mii de jandarmi pe străzile Londrei, pentru a-l proteja pe președintele american, Barack Obama și pe liderii altor 19 țări, pe fondul unor avertismente sumbre cu privire la mulțimea de protestatari ce intenționează să atace summitul Grupului celor 20, care va avea loc în capitala Marii Britanii. Autoritățile au declarat că dețin informații oferite de serviciile secrete, potrivit cărora o alianță a grupurilor anarhiste, antiglobalizare și ecologiste intenționează să paralizeze Londra printr-o serie de acțiuni, variind de la anrenajarea unor uriașe gropi cu nisip pe străzi până la escaladarea zgârienorilor din cartierul financiar și al afacerilor. Protestatarii au de partea lor “niște oameni foarte deștepți”, a declarat Bob Broadhurst, comandantul Scotland Yard. Autoritățile au anulat toate concediile din forța polițienească și intenționează să repartizeze până la 3.000 de ofițeri de poliție - mulți dintre ei echipați ca pentru o revoluție misiunii de a preveni amenințarea prevăzută pentru summitul G20. Operațiunea pentru securitate, al cărei cost este estimat în jurul sumei de aproximativ 14,5 milioane de dolari, va lua în colimator grupurile protestatare care au anunțat că intenționează să creeze haos “lovind chiar inima fiarei” - referire la Banca Londrei, simbolul puterii financiare a Marii Britanii. întâlnire de gradul trei La Londra se vor întâlni, față în față pentru prima dată, președintele Rusiei, Dmitri Medvedev și omologul sau american, Barack Obama. în afara subiectelor economice, cei doi lideri vor discuta și despre arsenalul de arme strategice al celor două țări, subiect care va constitui obiectul unei declarații comune; înainte de summit, consilierul pe probleme de politică externă al lui Medvedev a dezvăluit că “vor fi două declarații prezidențiale, una generală cu privire la relațiile rusoamericane și o alta referitoare la armele strategice”. Consilierul și-a exprimat speranța că cei doi oameni politici vor ajunge la un acord cu privire la reînnoirea Tratatului privind reducerea armelor I G20 regrupează membrii G7 (Germania, Canada, SUA, Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia), plus Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia, Mexic, Rusia, Turcia, Austria.