Cuvântul Libertății, ianuarie 2014 (Anul 26, nr. 7338-7360)
2014-01-15 / nr. 7346
miercuri, 15 ianuarie 2014 8 / cuvântul libertatii Comisia Europeană: „Afluxul muncitorilor din Europa de Est Muncitorii din Europa de Est, inclusiv românii și bulgarii, reprezintă un avantaj pentru economiile altor state UE. susține Comisia Europeană (CE), subliniind că spectrul unui "aflux masiv' al acestor muncitori este “nefondat”, relatează site-ul Radioteleviziunii Belgiene Francofone (RTBF). “Muncitorii (originari din Europa de Est) vin să completeze muncitorii locali și tind să nu ia locurile de muncă ale muncitorilor din țara gazdă”, a subliniat comisarul european însărcinat cu Afaceri Sociale László Andor. Acești muncitori “sunt contribuabili neți la sistemele sociale din țările gazdă”, a declarat el, respingând teza celor care-i acuză pe muncitorii din Est că vin în Occident să profite pe nedrept de avantaje sociale. Andor a prezentat în acest sens un nou ghid practic CE vizând aplicarea corectă a regulilor UE în domeniul securității sociale. “Legis — externe — masiv” al este nefondat rația europeană conține garanții precise care împiedică cetățenii să abuzeze de regimurile securității sociale în alte țări ale Uniunii”, a subliniat ei. De la 1 ianuarie, românii și bulgarii pot munci în orice stat membru UE. Restricțiile care erau în vigoare în nouă țări, inclusiv în Germania, Marea Britanie și Franța au fost anulate la această dată, după șapte ani de la aderarea României și Bulgariei la UE, provocând uneori temeri cu privire la un aflux de cetățeni din aceste țări, care sunt “nejustificate” în opinia CE. Pe de altă parte, potrivit ediției online a publicației European Voice, László Andor a caracterizat dezbaterea “din anumite state membre” ca “emoțională și eronată”. Jinan. Românii din Marea Britanie nu abuzează de sistemul de ajutoare sociale, ci contribuie la el Marea Britanie nu este singura țară îngrijorată în legătură cu abuzul de ajutoare sociale. Toate statele membre UE doresc să evite ca sistemele lor de protecție socială să fie exploatate, fie de propriii cetățeni, fie de persoane din alte țări, scrie Ion Jinga, ambasadorul român la Londra, întrun articol publicat în The Daily Telegraph, ediția electronică. Autoritățile române, notează ambasadorul, și-au făcut clară susținerea pentru guvernul britanic în ceea ce privește sancționarea persoanelor care se folosesc în mod ilegal sau abuzează de sistemul social britanic, atât timp cât aceste măsuri sunt în conformitate cu legislația UE. De altfel, amintește Ion Jinga, un raport al Comisiei Europene, citat de publicația Financial Times la 6 decembrie 2013, nu a găsit nicio dovadă că imigranții din UE accesează ajutoarele sociale din Marea Britanie proporțional mai mult decât alți rezidenți din această țară. Același lucru este valabil și pentru alte țări europene, se indică în raportul amintit: în februarie 2013, numărul total al celor aflați la vârsta la care pot lucra și care solicitau ajutoare în Marea Britanie a fost de 5,7 milioane de persoane, dintre care 7% nu erau cetățeni britanici. Doar 1.740 de români s-au aflat pe această listă (reprezentând 0,03% din numărul total de solicitanți ), ceea ce este neglijabil, precizează Jinga. De asemenea, amintește ambasadorul, din numărul total de 40.171 de solicitări de alocații pentru copii care trăiesc într-o altă țară a UE, doar 324 au mers la copii români (0,8%). încă o dată, cifra este neglijabilă. Folosind aceste cifre, scrie Jinga, este de remarcat faptul că 9,5% din cele 60 de milioane de persoane care trăiesc în Marea Britanie primesc ajutoare, față de doar 1,4% din cei 120.000 de români care trăiesc în Marea Britanie. Pe scurt, românii sunt contributori neți la bugetul public, nu persoane care secătuiesc sistemul de ajutoare. De fapt, argumentează diplomatul, prezența românilor în Marea Britanie este în principal rezultatul cererii existente pe piața britanică a muncii. Românii nu iau locurile de muncă ale britanicilor, în momentul de față, companiile britanice oferă 5.000 de posturi românilor pentru a umple golurile existente pe piața locurilor de muncă cu înaltă calificare. De la 1 ianuarie 2014, subliniază Jinga, ambasada României la Londra a primit mesaje de la peste zece companii britanice care doresc să angajeze români. în Marea Britanie, amintește ambasadorul, nu există nicio obligație pentru străini de a se înregistra la sosire la autoritățile locale și, prin urmare, nu este posibil să se cunoască câți români și bulgari au venit în această țară în primele două săptămâni de la ridicarea restricțiilor. Ceea ce știm este că pe zborul care a ajuns pe aeroportul Luton la 1 ianuarie, doar doi români au profitat de ridicarea restricțiilor în Marea Britanie. Există, de asemenea, cifre din Olanda, unde înregistrarea este solicitată, astfel, în primele 10 zile de la ridicarea restricțiilor. 21 de români și 15 bulgari s-au înregistrat. Nu văd nici un motiv, scrie Jinga, pentru care Olanda ar fi mai puțin atractivă decât Regatul Unit, în condițiile în care proximitatea geografică joacă în favoarea olandezilor. Românii care au venit în Marea Britanie au făcut acest lucru pentru a munci, nu pentru ajutoare, subliniază ambasadorul. Swoboda: Acuzațiile privind presiunile exercitate asupra sistemelor de asigurări sociale sunt „ipocrite” Nici Germania, dar nici state ca România, Bulgaria și Slovacia nu au folosit suficient Fondul Social European (FSE) pentru a-i integra pe de o parte pe migranții săraci în statele în care au venit, iar pe de alta, pe cetățenii cu venituri modeste sau pe romi în propriile lor țări, a declarat marți, la Strasbourg, liderul grupului S&D din Parlamentul European, Hannes Swoboda, citat de Agerpres. Eurodeputatul austriac a afirmat că întreaga discuție care se poartă în prezent în Europa despre presiunea creată asupra sistemelor de securitate sociale de migrația internă este „extrem de ipocrită”, întrucât numărul migranților nu este nici pe departe cel menționat în mass-media de politicieni, însă, a precizat el, cei care promovează această dezbatere dau dovadă de ipocrizie și dintr-un alt motiv: „Dacă Fondul Social European în fosta perioadă de programare are o rată de absorbție de circa 50%, Germania având o rată de absorbție de 63%, și aceeași Germanie se plânge de probleme sociale pe care le are cu migrația sărăciei în unele orașe atunci este vorba despre ipocrizie. Ar fi putut să folosească FSE pentru a integra unii dintre cetățenii din România, Bulgaria sau din alte țări în societatea lor. La fel, asta este valabil și pentru țări precum Bulgaria, România, Slovacia și așa mai departe. Nici ele nu au folosit suficient FSE, care există pentru a integra oamenii mai săraci în societățile lor”, a spus Hannes Swoboda în cadrul unei conferințe de presă. El a reamintit că a solicitat ca problemele minorității să fie gestionate de un comisar european pentru romi încă din perioada în care președinte al Comisiei Europene era Romano Prodi. „Este o problemă foarte importantă, pentru că avem opt, zece mii zic chiar că avem 12 milioane de romi în Europa, mult mai mulți decât populația multor state membre, dar nimeni nu este cu adevărat responsabil pentru ei. Responsabilitatea este împărțită între doamna Viviane Reding (comisar european pentru justiție și drepturi fundamentale - n.r.), dl László Andor (comisar european pentru afaceri sociale și incluziune) și alții. Este o problemă în Europa, dar cred că UE a eșuat în a răspunde acestei probleme la momentul cuvenit”, a subliniat liderul grupului S-D din PE.