Cuvântul Libertății, ianuarie 2014 (Anul 26, nr. 7338-7360)

2014-01-15 / nr. 7346

miercuri, 1­5 ianuarie 201­4 8 / cuvântul libertatii Comisia Europeană: „Afluxul muncitorilor din Europa de Est Muncitorii din Europa de Est, inclusiv românii și bulgarii, repre­zintă un avantaj pentru economiile altor state UE. susține Comisia Europeană (CE), subliniind că spectrul unui "aflux masiv­' al aces­tor muncitori este “nefondat”, re­latează site-ul Radioteleviziunii Bel­giene Francofone (RTBF). “Muncitorii (originari din Euro­pa de Est) vin să completeze mun­citorii locali și tind să nu ia locurile de muncă ale muncitorilor din țara gazdă”, a subliniat comisarul eu­ropean însărcinat cu Afaceri So­ciale László Andor. Acești munci­tori “sunt contribuabili neți la sis­temele sociale din țările gazdă”, a declarat el, respingând teza celor care-i acuză pe muncitorii din Est că vin în Occident să profite pe nedrept de avantaje sociale. Andor a prezentat în acest sens un nou ghid practic CE vizând apli­carea corectă a regulilor UE în do­meniul securității sociale. “Legis­ — externe — masiv” al este nefondat rația europeană conține garanții pre­cise care împiedică cetățenii să abuzeze de regimurile securității sociale în alte țări ale Uniunii”, a subliniat ei. De la 1 ianuarie, românii și bul­garii pot munci în orice stat mem­bru UE. Restricțiile care erau în vigoare în nouă țări, inclusiv în Germania, Marea Britanie și Fran­ța au fost anulate la această dată, după șapte ani de la aderarea Ro­mâniei și Bulgariei la UE, provo­când uneori temeri cu privire la un aflux de cetățeni din aceste țări, care sunt “nejustificate” în opinia CE. Pe de altă parte, potrivit ediției online a publicației European Voi­ce, László Andor a caracterizat dezbaterea “din anumite state mem­bre” ca “emoțională și eronată”. Jinan. Românii din Marea Britanie nu abuzează de sistemul de ajutoare sociale, ci contribuie la el Marea Britanie nu este singu­ra țară îngrijorată în legătură cu abuzul de ajutoare sociale. Toate statele membre UE doresc să evi­te ca sistemele lor de protecție socială să fie exploatate, fie de propriii cetățeni, fie de persoane din alte țări, scrie Ion Jinga, am­basadorul român la Londra, într­­un articol publicat în The Daily Telegraph, ediția electronică. Autoritățile române, notează ambasadorul, și-au făcut clară susținerea pentru guvernul brita­nic în ceea ce privește sancțio­narea persoanelor care se folo­sesc în mod ilegal sau abuzează de sistemul social britanic, atât timp cât aceste măsuri sunt în conformitate cu legislația UE. De altfel, amintește Ion Jinga, un raport al Comisiei Europene, ci­tat de publicația Financial Times la 6 decembrie 2013, nu a găsit nicio dovadă că imigranții din UE accesează ajutoarele sociale din Marea Britanie proporțional mai mult decât alți rezidenți din aceas­tă țară. Același lucru este valabil și pentru alte țări europene, se indică în raportul amintit: în februarie 2013, numărul total al celor aflați la vârsta la care pot lucra și care solicitau ajutoare în Marea Britanie a fost de 5,7 milioane de persoane, din­tre care 7% nu erau cetățeni bri­tanici. Doar 1.740 de români s-au aflat pe această listă (repre­zentând 0,03% din numărul to­tal de solicitanți ), ceea ce este neglijabil, precizează Jinga. De asemenea, amintește ambasado­rul, din numărul total de 40.171 de solicitări de alocații pentru copii care trăiesc într-o altă țară a UE, doar 324 au mers la copii români (0,8%). încă o dată, ci­fra este neglijabilă. Folosind aceste cifre, scrie Jinga, este de remarcat faptul că 9,5% din cele 60 de milioane de persoane care trăiesc în Marea Britanie primesc ajutoare, față de doar 1,4% din cei 120.000 de ro­mâni care trăiesc în Marea Bri­tanie. Pe scurt, românii sunt contributori neți la bugetul pu­blic, nu persoane care secătu­­iesc sistemul de ajutoare. De fapt, argumentează diplo­matul, prezența românilor în Ma­rea Britanie este în principal re­zultatul cererii existente pe piața britanică a muncii. Românii nu iau locurile de muncă ale britani­cilor, în momentul de față, com­paniile britanice oferă 5.000 de posturi românilor pentru a um­ple golurile existente pe piața lo­curilor de muncă cu înaltă califi­care. De la 1 ianuarie 2014, subli­niază Jinga, ambasada României la Londra a primit mesaje de la peste zece companii britanice care doresc să angajeze români. în Marea Britanie, amintește ambasadorul, nu există nicio obli­gație pentru străini de a se înre­gistra la sosire la autoritățile lo­cale și, prin urmare, nu este po­sibil să se cunoască câți români și bulgari au venit în această țară în primele două săptămâni de la ridicarea restricțiilor. Ceea ce știm este că pe zborul care a ajuns pe aeroportul Luton la 1 ianuarie, doar doi români au pro­fitat de ridicarea restricțiilor în Marea Britanie. Există, de aseme­nea, cifre din Olanda, unde înre­gistrarea este solicitată, astfel, în primele 10 zile de la ridicarea re­stricțiilor. 21 de români și 15 bul­gari s-au înregistrat. Nu văd nici un motiv, scrie Jinga, pentru care Olanda ar fi mai puțin atractivă decât Regatul Unit, în condițiile în care proximitatea geografică joacă în favoarea olandezilor. Ro­mânii care au venit în Marea Bri­tanie au făcut acest lucru pentru a munci, nu pentru ajutoare, subli­niază ambasadorul. Swoboda: Acuzațiile privind presiunile exercitate asupra sistemelor de asigurări sociale sunt „ipocrite” Nici Germania, dar nici state ca România, Bulgaria și Slovacia nu au folosit suficient Fondul Social European (FSE) pentru a-i inte­gra pe de o parte pe migranții să­raci în statele în care au venit, iar pe de alta, pe cetățenii cu venituri modeste sau pe romi în propriile lor țări, a declarat marți, la Stras­bourg, liderul grupului S&D din Parlamentul European, Hannes Swoboda, citat de Agerpres. Eurodeputatul austriac a afir­mat că întreaga discuție care se poartă în prezent în Europa de­spre presiunea creată asupra sis­temelor de securitate sociale de migrația internă este „extrem de ipocrită”, întrucât numărul mi­­granților nu este nici pe departe cel menționat în mass-media de politicieni, însă, a precizat el, cei care promovează această dezba­tere dau dovadă de ipocrizie și dintr-un alt motiv: „Dacă Fondul Social European în fosta perioa­dă de programare are o rată de absorbție de circa 50%, Germa­nia având o rată de absorbție de 63%, și aceeași Germanie se plânge de probleme sociale pe care le are cu migrația sărăciei în unele orașe atunci este vorba despre ipocrizie. Ar fi putut să folosească FSE pentru a integra unii dintre cetățenii din România, Bulgaria sau din alte țări în so­cietatea lor. La fel, asta este va­labil și pentru țări precum Bulga­ria, România, Slovacia și așa mai departe. Nici ele nu au folosit suficient FSE, care există pen­tru a integra oamenii mai săraci în societățile lor”, a spus Hannes Swoboda în cadrul unei confe­rințe de presă. El a reamintit că a solicitat ca problemele minorității să fie ges­tionate de un comisar european pentru romi încă din perioada în care președinte al Comisiei Eu­ropene era Romano Prodi. „Este o problemă foarte importantă, pentru că avem opt, zece m­ii zic chiar că avem 12 milioane de romi în Europa, mult mai mulți decât populația multor state membre, dar nimeni nu este cu adevărat responsabil pentru ei. Responsa­bilitatea este împărțită între doamna Viviane Reding (comisar european pentru justiție și drep­turi fundamentale - n.r.), dl Lás­zló Andor (comisar european pen­tru afaceri sociale și incluziune) și alții. Este o problemă în Euro­pa, dar cred că UE a eșuat în a răspunde acestei probleme la mo­mentul cuvenit”, a subliniat lide­rul grupului S-D din PE.

Next