Cuvântul Libertății, ianuarie 2017 (Anul 29, nr. 8239-8261)

2017-01-14 / nr. 8248

sâmbătă, 1­4 ianuarie 201­7 culturi - ___ cuvântul libertății / -Pagină realizată de MAGDA BRATU ■ [UNK]mhé éb­é^ébéé Béébék ar fi împlinit Lumea folclorului românesc este mai săracă după ce l-a pierdut și pe maestrul dirijor și violonist Nicu Crețu. Ieri, colectivul Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” a anunțat cu mare durere pierderea sa, „omul al cărui nume este strâns legat de instituția în care și-a desfășurat activitatea încă de la înființare”. Născut pe 17 iulie 1947, la Măceșu de Sus, județul Dolj, Nicu Crețu a condus orchestra Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” chiar din anul înființării, adică din 1992, fiind unul dintre oamenii care au pus bazele acesteia. Mai târziu, în perioada 2003-2009, a fost și director al ansamblului. Inginer de profesie, absolvent al Facultății de Mecanică din Timi­șoara, a moștenit dragostea pentru folclor de la tatăl său. „Muzica este tot ce știu eu să fac mai bine, de aceea mi-e atât de ușor să mă exprim prin ea. Cântecul popular este pentru mine un crez, cel mai frumos dar oferit de Dumnezeu neamului acesta, cea mai mare bogăție spirituală”, spune maestrul Nicu Crețu. Pe 11 decembrie 2007, la Teatrul Național Craiova avea loc spectacolul aniversar „O viață consacrată cântecului popular românesc — Maestrul Nicu Crețu și invitații săi”. O ade­vărată sărbătoare a cântecului și jocului popular, maestrul Crețu marcând astfel împlini­rea a 60 de ani, dintre care mai bine de jumătate dedicați folclorului românesc, în această ză, ar fi împlinit 70 de ani, pe care cu siguranță i-ar fi sărbătorit tot prin cântec și joc... Trupul său neînsuflețit va fi depus duminică, 15 ianuarie, la sediul Ansamblului Folclo­ric „Maria Tănase” din Craiova (strada Crișului nr. 9), acolo unde, între orele 9.00 și 14.00, toți cei care doresc îi vor putea aduce un ultim omagiu. înmormântarea va avea loc duminică, ora 14.30, la cimitirul Hanul Doctorului. Dumnezeu să-l odihnească Ia pace! Rămas bun, MAESTRE! 15 ianuarie Ziua Culturii începând din 2011, pe 15 ianuarie, de ziua poetului Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889) este marcată Ziua Culturii Naționale. Sărbătoarea a fost instituită prin Legea nr. 238, promulgată la jumăta­tea lunii decembrie a anului 2010. Inițiatorii proiectului au susținut atunci că există precedente și în alte țări europene: în Spania, Ziua Culturii a fost stabilită ziua morții lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia - ziua de naștere a lui Luís de Camões. „Va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai că celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, și a proiectelor culturale de interes național. Naționale Menționăm faptul că, în Italia, de ziua lui Dante în toa­te orașele italiene au loc serbări publice, lecturi din opera lui, dezbateri publice, târguri de carte etc.”, s-a arătat în expunerea de motive a inițiatorilor. La Craiova, Ziua Culturii Naționale va fi marcată și în acest an de instituțiile de cultură și învățământ prin mai multe evenimente, dedicate împlinirii a 167 de ani de la nașterea poetului național Mihai Emines­cu, ca și comemorării, la 15 iunie a.c., a 128 de ani de la trecerea acestuia în eternitate. Numeroase progra­me speciale vor avea loc în întreaga țară, dar și în străinătate, în rețeaua Institutului Cultural Român. Muzeul de Artă Craiova va putea fi vizitat gratuit duminică Stabilită prin Legea 238/2010 și sărbătorită în fiecare an la data de 15 ianuarie - ziua de naștere a poe­tului Mihai Eminescu, Ziua Cultu­rii Naționale este marcată și de Mu­zeul de Artă Craiova - Palatul Mi­hail. Astfel, instituția va putea fi vi­zitată gratuit duminică, între orele 9.00 și 17.00. Potrivit muzeografului Mihaela Velea, șef Serviciu în cadrul muzeu­lui craiovean, publicul poate vedea, cu acest prilej, colecția de artă ro­mânească (lucrări de Ion Țucules­­cu, Nicolae Grigorescu, Nicolae To­­nitza, Ștefan Luchian ș.a.) și Cabi­netul Brâncuși, în care sunt expuse șase opere ale artistului: „Sărutul”, „Domnișoara Pogány”, „Vitel­­lius ”, „ Orgoliu ”, „ Cap de copil ” și „ Tors ”, că­rora li se alătură un scaun colțar­­ datând din pe­rioada în care Brâncuși era elev la Școala de Artă și Meserii din Craiova, și „ Ecorșeu ” - aparținând perioadei studenției la Academia de Arte Frumoa­se din București. De asemenea, deschisă în această perioadă este și expoziția de sculptură „Hipercarne”, cuprin­zând lucrări realizate de Virgilius Moldovan - ar­tist de origine română, din 1986 stabilit la Viena, în Austria. Expoziția a fost vernisată pe 20 octom­brie 2016 și cuprinde lucrări de mari dimensiuni - figuri și trupuri umane supradimensionate, surprin­se în ipostaze aproape grotești, realizate din sili­con și o combinație de rășini preparată după o for­mulă proprie a artistului, acesta reușind astfel să reproducă cu acuratețe culoarea, consistența și aspectul cărnii omenești. Construit între 1898 și 1907, în mijlo­cul unui oraș cuprins de febra înnoirilor de la începutul secolului XX, Palatul Mihail se detașează prin detaliile de execuție, ce au distincția unei bijuterii migălos meșteșugite. Sunt reflectate astfel pretențiile și statutul social ale unuia dintre cei mai bogați oameni ai vremii, precum și ambiția și spiritul de concurență care l-au ajutat să facă avere. După mai bine de un secol de existență, clădirea palatului a beneficiat de ample lucrări de consolidare și restaurare, dar și de reamenajare a interioarelor, care au durat aproape cinci ani. Și-a recăpătat, astfel, strălucirea de odinioară, fiind redeschis publicului din 20 martie 2015. Expoziție cu 60 de volume dedicată poetului Mihai Eminescu Biblioteca Județeană .Alexandru și Aristia Aman” desfășoară, în această perioadă, o serie de activități culturale cu ocazia împlinirii a 167 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu. între acestea, și o expoziție selectivă de carte, intitulată „Mihai Eminescu - 167 de ani de la naște­re” și deschisă în salonul expozițional. în cele opt vitrine sunt prezentate 60 de volume, structurate astfel: „Repere biografice”, „Poezii”, „Opera politică”, „Proză publicistică”, „Traduceri”, „Manuscrisele Mihai Emi­nescu” și „Ediții bibliofile”. între cele mai vechi cărți expuse se numără „Poezii postume ” și „Scrieri politice și literare”, ambele publicate în anul 1905, la Institutul de arte grafice și editură „Minerva”, și „Studiu criticu”- 1891, Tipografia Se­minarului Archidiecesanu. Mai sunt prezentate antologia „ Manuscrisele Mihai Eminescu ”, apărută în 2005 sub girul Academiei Române și coor­donarea acad. Eugen Simion, la Editura Enciclopedică, și seria de cinci volume „Mihai Eminescu. Scrieri esențiale” - coord. Ion Soare (Editu­ra „Fortuna”, Rm. Vâlcea, 2002). „Poet, prozator și jurnalist român, considerat de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română, tradus în peste 35 de limbi, Mihai Eminescu rămâne punct de reper pentru literatura română și universală”, apreciază reprezentanții Bibliotecii Județene ,Alexandru și Aristia Aman”. Potrivit managerului instituției, Lu­cian Dindirică, „de luni, 16 ianuarie, fiecare cititor care va împrumuta o carte de la bibliotecă va primi spre lectură și un volum scris de Mihai Emi­nescu”, campania urmând să se desfășoare până la finalul acestei luni.

Next