Cuvântul Libertății, martie 2020 (Anul 32, nr. 9094-9106)

2020-03-03 / nr. 9095

Pagină realizată de ANA-MARIA PETOLESCU marți, 3 martie 2020 cultură cuvântul libertății / 5 Pagini de istorie. Titu Maiorescu - întemeietorul Junimii Născut la Craiova, în data de 15 februa­rie 1840, Titu Liviu Maiorescu a fost un academician, avocat, critic literar, eseist, filosof, pedagog, politician, prim-ministru al României, ministru de interne, dar și membru fondator atât al Armatei Române, cât și al Junimii. Maiorescu a fost un reformator în mai multe domenii cum sunt: ortografia limbii române, pedagogia sau criti­ca literară. Acesta a fost autorul celebrei teorii sociologi­ce a formelor fără fond. „Al doilea adevăr, și cel mai însemnat, de care trebuie să ne pătrundem, este acesta: forma fără fond nu numai ă nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioa­să, fiindcă nimicește un mijloc puternic de cultură. Și, prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem o școală deloc decât să facem o școală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită de arta frumoa­să; mai bine să nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorarii și neonorați ai unei asociațiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se fi manifes­tat cu siguranță în persoanele ce o compun, mai bine să nu facem deloc academii, cu secțiunile lor, cu ședințele solemne, cu discursurile de recepțiune, cu analele pentru elaborare decât să le facem toate aceste fără maturitatea științifică ce singură le dă rațiunea de a fi“ In anul 2015, Banca Națională a României pune în circulație, în atenția colecționarilor, un set de trei mone­de (din aur, din argint și din tombac cuprat), cu prilejul sărbătoririi celor 175 de ani de la nașterea lui Titu Maio­rescu. Setul cuprinde o monedă de aur, cu valoarea no­minală de 100 de lei, o monedă de argint, cu valoarea nominală de 10 lei și o monedă de tombac cuprat, cu valoarea nominală de 1 leu. Titu Maiorescu și Junimea Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași, în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Gheorghe Racoviță, Theo­dor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu. „Junimea” n-a fost decât o societate, ea a fost o comunitate de inte­rese culturale, un cenaclu literar, o tipografie și un sis­tem de librării. Existența tipografiei penr­ „ Junimii” publicarea, înce­pând din 1867, a unei reviste, Convorbiri literare, puse sub conducerea lui Iacob Negruzzi. Ea s-a bucurat de-a lungul timpului de cel mai înalt prestigiu din istoria literaturii româ­ne. Tot ea a impus, încă de la apariție, o direcție nouă, mo­dernă a întregii noastre culturi, iar încă de la începuturile ei, „Junimea” a abordat problema ortografiei românești, și anu­me trecerea de la alfabetului chirilic la cel latin. La 26 martie 1863, Titu Maiorescu îi scrie surorii lui: „...Am izbutit, în fine, să adun în jurul meu, într-o unita­te, cele mai viabile elemente din Iași: Rosetti, Carp, Po­gor, acum și Negruzzi...; alcătuim o societate bazată pe principii de încetățenit”. în activitatea societății și a revistei „Junimea” se con­turează distinct câteva etape: prima etapă, numită și „eta­pa ieșeană” a avut loc între anii 1863-1874 și s-a con­centrat asupra luptei pentru limbă, a doua etapa a avut loc în perioada 1874-1885, găsind în numerele revistei operele marilor clasici: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, fiind considerată faza de glorie a revistei, cea de-a treia etapă revista își schim­bă în mare măsură profilul, predominând cercetările is­torice și filozofice, în perioada următoare vechiul comi­tet se completează cu nume noi, iar în ultima etapă revis­ta începe să piardă din vechiul prestigiu. în 2013, Banca Națională a României a pus în circu­lație o monedă de aur, cu valoarea nominală de 100 de­­ lei, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la constituirea Societății literare Junimea. Pe reversul monedei este gra­vat portretul lui Titu Maiorescu, cărți și o pană de scris. Sub portret, a fost gravat numele savantului: TITU MA­IORESCU, iar circular, a fost gravată inscripția SOCIE­TATEA LITERARA JUNIMEA -150 ANI. 183 de ani de la nașterea lui Ion Creangă Ziua de 1 Martie înseamnă­­începutul primăverii calenda­ristice, dar pentru români este strâns legată de tradiția oferirii de mărțișoare, dar și de sărbă­torirea a 183 de ani de la nașterea lui Ion Creangă. în ziua de 1 martie 1837, la Humulești, s-a născut Ion Creangă, unul dintre clasicii literaturii române, el fiind apreciat mai ales pentru magia basmelor, poveștilor și poves­tirilor sale. Ion Creangă este cel care a reu­șit să scoată basmul din circuitul folcloric adaptându-l pentru literatura cultă. A cola­borat la elaborarea a patru manuale școlare, între care și un .Abecedar”. Tinerețea lui Creangă este bine cunoscu­tă publicului larg prin prisma operei sale autobiografică intitulată ,Amintiri din copi­lărie”. „Dragi mi-erau tata și mama, frații și surorile și băieții satului, tovarășii mei de copilărie, cu cari, iarna, în zilele geroase, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, țarinele cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care îmi zâmbeau zorile, în zburdalnica vârstă a ti­nereții! Asemenea, dragi mi-erau șezătorile, clăcile, horile și toate petrecerile din sat,’la care luam parte cu cea mai mare însufleți­­re.”(fragment din ,Amintiri din Copilărie” de Ion Creangă). Inițial acesta urmează cursurile școlii din sat, apoi Școala Domnească de la Târgu Neamț sub numele de Ștefanescu Ion, pen­tru ca după aceea să fie înscris la Școala din Fălticeni, unde apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat pe tot par­cursul vieții. Se întoarce în satul natal, în anul 1855, se însoară mai târziu la Iași cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica­­ Patruzeci de sfinți din Iași, devenind diacon. El este exclus definitiv din rândurile clerului, după ce timp de 12 ani a fost dascăl și dia­con. Renumirea sa pe acest post a fost posi­bilă contribuției lui Titu Maiorescu, în anul 1873 se încheie procesul de divorț cu Ileana, copilul său, Consantin Creangă, în vârstă de 12 ani fiindu-i dat în îngrijire. Opera scriitorului din Humulești La îndemnul poetului Mihai Eminescu, pe care l-a cunoscut în anul 1875, Creangă scrie cele mai importante opere ale sale. In anul 1883, acesta află că este bolnav de epilepsie, boală de care a suferit și mama sa, iar în anul 1889 moare, fiind înmormântat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iași. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără: poveștile „Capra cu trei iezi”, „Fata babei și fata moșului”, „Povestea lui Harap Alb”, „Ivan Turbincă”, „Punguța cu doi bani” și „Soacra cu trei nurori”; poves­tirile „Moș Ion Roată și Unirea”, „Păcală”, „Prostia omenească” și „Ursul păcălit de vulpe”, dar și romanul autobiografic .Amin­tiri din copilărie”. Bustul lui Ion Creangă Bustul lui Ion Creangă este localizat pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, în curtea Școlii Generale Numărul 9 „Ion Creangă” din cartierul Obcini al municipiului Sucea­va, este realizat din bronz, iar soclul este îmbrăcat în marmură.

Next