Cuvîntul Nou, ianuarie 1984 (Anul 17, nr. 3714-3737)

1984-01-14 / nr. 3723

NOU opranudl 1 ’x; 13,05 La sfîr­­.mînă. Din sumar: I românului“. Gala i inimat. Șah. Invl- Muzica lui Lud­ t­eethoven ... Pagini \ . Privindu-ne ta- , j-i pe oamenii ei. Telesport. Campio- j »pene de patinaj ^ ippets; 16,20 Un pentru eternitate. 1­3,45 Săptămlna po- ^ Telejurnal, sport. . si gratie; 19,30 Te- ' l­a; 20,00 Film se- \ îl invizibil; 20,50 i 'arietăţi. Spectacol h­oristic; 22,10 Tele- \ -t; 22,20 Invitaţii \ elejurnal, sport ; \ inul rutier al Ca-­­ 30 Moştenire pen- . Dimitrie Bolinti- 1 1.10 Tineri inter- \ De pretutindeni ; l­ot componistic ro- ' 22.10 Telejurnal, \ I Bună seara. fete. t . băieți !­­ A, 15 IANUARIE P­rogramul 1 nanahul familiei •ată patriei; 10.00 itru toti; 10,30 Via- 1 parțial color); 11.45 ^ iilor; 13.00 Album . partial color); 18,00 ' ii­ ta lui Leo- \ ) Episodul 4 ^ 15 Micul ecran pen- . -i; 19.00 Telejurnal ' or); 19,15 Concertul V muzicale ale Ra- . inii (color); 20.00 ' ;ic: .,La răscrucea \ rtuni“ (color): 21.30 ; neuitat: 21.50 •arţial color). Te­­ rogramul 2 marea carte a pa- ^ nirea naţiunea a i 10 Muzică populară; ' ţările socialiste; t neu simfonic; 11.50 1 oară; 12.15 Scena si ' 3.00 Bucuriile mu-­­ Instantanee; 13,45 nar de operă și ba- ) î T“ (I); 14,50 Clu- t tulul; 15,20 Teatru , a noastră“, de Geor- ' NftflL Ecran de va- \ )0 ' rată muzicală i Telejurnal; 19,15 ; 19,45 Seară de ope­ i terina Teodoroiu“ , ^ cartea naturii; 21,15 . veseliei; 21,50 Tele- ' og: rr''*ll 2 ij loto, care vor func- \ programul obişnuit. , r. Covasna organi- J excursie^în Republi- \ istă C­oslovacă şi l lica \i .nocrată Ger­ . avionul, în perioada \ ,rtie 1984. Preţ infor- \ 045 lei, din care 400 li 100 mărci, bani de ’ (M.E. Crişan). \ îiţia de Voiaj C.F.R. i Icipiul Sfintu Gheor- ' deschisă zilnic Intre S 14. Duminică — In­­t 2.D.) U­ rmare din pag. 1) pentr­u fiecare membru de partid Sarcini concrete (Urmare din pag. 1) deri personale fiecărui co­munist, ceea ce a dus la creşterea simţului de răspun­dere, a interesului faţă de probleme care stau in faţa organizaţiei de bază, a între­gului colectiv de muncă — ne spune tovarăşul Coloman Kozak, secretar al Comitetu­lui Municipal de Partid Sfintu Gheorghe. — Cum se efectuează con­trolul îndeplinirii acestor sar­cini ? — Birourile organizaţiilor de bază controlează şi, acolo unde este cazul, ajută pe co­munişti în îndeplinirea sar­cinilor. Merită subliniat fap­tul că unele birouri ale or­ganizaţiilor de bază, ca cele de la I.A.M.E., presa judeţea­nă, I.J.C.M., Mase Plastice, F.N.C., Morărit şi Panificaţie, I.T.A., C.F.R., O.J.T. ş.a. a­­tunci cînd constată că sunt membri de partid care nu reuşesc să-şi realizeze sarci­nile — şi este vorba şi de sarcinile de plan, de produc­ţie — sau nu participă la viaţa de organizaţie, aceştia sunt chemaţi în faţa adunării generale, unde fiecare caz este dezbătut în parte şi, îm­preună, toţi comuniştii caută şi stabilesc măsuri de reme­diere a lipsurilor. De aseme­nea, discuţiile individuale constituie un prilej de anali­ză a modului in care fiecare comunist îşi îndeplineşte sar­cinile, de creştere a simţului răspunderii comuniste faţă de sarcinile încredinţate, faţă de întreaga activitate de partid. — Aţi arătat cîteva exem­ple pozitive în acest sens, to­varăşe secretar. Sunt şi orga­nizaţii de partid în care a­­ceastă normă elementară a vieţii de organizaţie nu se respectă ? — Nu putem afirma că in­tr-o organizaţie sau alta toţi membrii de partid nu au sr­­­­cini concrete, individuale. Dar pe ici, pe colo — chiar şi la cele mai bune — adică acolo unde munca este bine orga­nizată, îndrumată şi controla­tă mai rămine şi cîte un to­varăş — sau mai mulţi — care nu primesc asemenea răspunderi. în general an de an 85—90 la sută — în 1983 au fost peste 10.000 — din membrii de partid primesc sarcini în raport cu nivelul pregătirii lor politico-ideologi­­ce şi profesionale, cu rolul şi răspunderea ce le revin la locul de muncă, cu gradul de conştiinciozitate şi posibilită­ţile de care dispun in vederea îndeplinirii acestor sarcini. —■­ Insistăm asupra acestui aspect, al îndeplinirii sarcini­lor. — Periodic în adunările ge­nerale, în şedinţe plenare co­muniştii raportează despre modul în care s-au achitat de sarcinile primite, prilej cu ca­re li se incredinţează noi sar­cini, sau li se fac recoman­dări pentru realizarea celor vechi. De altfel, am mai vor­bit despre acest aspect. — Concret, din cei peste 10.000 de comunişti, care au primit asemenea sarcini, ciţi au raportat in faţa adunării generale de îndeplinirea lor ? — Mai mult de jumătate. Dar — aşa cum am mai spus — nu acest lucru este impor­tant, ci faptul că sunt chemaţi să răspundă în faţa tovarăşi­lor lor, cei care nu se achită de sarcini, pentru a fi aju­taţi. în cazul în care realizea­ză lucruri deosebite se face un schimb de experienţă pen­tru ca şi alţii să înveţe din experienţa lor. în acest fel putem aprecia că majoritatea birourilor organizaţiilor de bază întreprind tot — sau a­­proape tot — ceea ce este ne­cesar, pentru a face din fie­care adunare generală un for de dezbatere responsabilă, combativă, o şcoală de edu­care comunistă, în care fie­care membru de partid să-şi însuşească spiritul comunist, revoluţionar, caracteristic o­­mului nou — omul construc­ţiei socialiste și comuniste. Consfătuirea de lucru a producătorilor agricoli individuali (Urmare din pag. I) cu care se consacră acestei nobile îndeletniciri — la sfir­­șitul anului 1983, față de da­tele înregistrate la ultimul re­­censămînt, efectivele de bovi­ne erau în gospodăriile indi­viduale cu 1.075 capete mai mari, cele de ovine cu 694 capete, iar de porcine cu 1.915 capete. Rezultate bune au fost obţinute şi în sectorul vegetal, îndeosebi la cultura porumbului, datorită cultivă­rii unor hibrizi timpurii care s-au pretat foarte bine la con­diţiile pedoclimatice din ju­deţul nostru. Ţinînd seama de eforturile pe care statul nos­tru le-a făcut şi le face în continuare pentru sprijinirea ţăranilor cu gospodării indivi­duale s-a apreciat însă pe bu­nă dreptate, că deşi în ultimii ani se înregistrează o creşte­re a contribuţiei acestora la fondul centralizat al statului, totuşi această contribuţie nu se ridică la nivelul sarcinilor, al posibilităţilor de care dis­pun gospodăriile individuale. Aceasta datorită pe de-o par­te, producţiilor mici ce se ob­ţin încă în sectorul vegetal, iar pe de alta — în sectorul zootehnic — datorită gospo­dăriilor care nu deţin anima­le sau cu animale puţine. Totodată, o însemnată parte din nerealizări se datoresc nerespectării obligaţiilor con­tractuale asumate de unii gos­podari. Pentru înlăturarea ne­ajunsurilor semnalate, pentru îmbunătăţirea întregii activi­tăţi, numeroşi participanţi la consfătuire au făcut propu­neri judicioase, care au fost incluse în Programul de or­ganizare a producţiei agrico­le al producătorilor din loca­lităţi­.» necooperativizate, a­­doptat in finalul consfătuirii, program care prevede printre altele, măsuri pentru mai bu­na folosire a pămîntului, pen­tru creşterea producţiilor ve­getale prin asigurarea la toa­te culturile a unor seminţe din soiuri de mare producti­vitate şi categorii biologice superioare, prin promovarea celor mai indicate tehnologii de producţie. O atenţie deo­sebită va fi acordată creşte­rii producţiilor în zootehnie, în acest scop urmărindu-se a­­sigurarea­ bazei furajere, prin executarea unor ample acţi­uni de îmbunătăţire a pajiş­tilor naturale, ca şi ridicarea în continuare a nivelului a­­sistenţei sanitar-veterinare şi accelerarea procesului de a­­meliorare a efectivelor. Materializarea măsurilor propuse va conduce fără în­doială, aşa cum au subliniat participanţii la consfătuire, la exprimarea potenţialului real de producţie al gospodăriilor individuale, creîndu-se astfel condiţiile îndeplinirii sarcini­lor în 1984 la fondul centra­lizat al statului şi a celor re­ieşite din Programele de au­­toconducere şi autoaprovizio­­nare teritorială. Este o întrebare pe care şi-a pus-o, şi cu siguranţă şi-o pune şi acum, un om avind o experienţă de viaţă acumula­tă, cum este şi firesc, în a­­proape o jumătate de secol, întrebarea aceasta, şi nu nu­mai aceasta şi-o pune (aşa am presupus şi sunt convins deja că aşa este, adică la timpul prezent... mereu) Sz. G. din Sfîntu Gheorghe om la locul lui de altfel, om ce-şi vede de meserie, ce-şi vede de familie, om care nu s-a încumetat, pînă nu de­mult, să treacă hotarul legii. Cînd ai 50 de ani e normal să vezi viaţa aşa cum se cu­vine, aşa cum este, e normal ca deprinderile morale să fi prins rădăcini trainice, adinei, comportamentul fiind în con­sonanţă cu principiile care-ţi guvernează deprinderile etice. Şi totuşi, iată, acest om este şi va fi obsedat de întrebarea pe care am ,,dus-o“ în titlu . ..Ce-ar fi fost dacă?...“ Aşadar, ce-ar fi fost dacă în acea zi de toamnă a anului trecut (mai precis în 14 septembrie 1983) scăparea lui de moment ar fi avut alte consecinţe de­cit cele consemnate într-un dosar de cercetare penală? Aşadar, ce-ar fi fost dacă dintr-un simplu ghiont dat mamei sale (femeie in vîrstă şi, firesc, ca mai toţi bătrinii, de o fragilitate fizică compa­rabilă cu a unui copil) s-ar fi soldat cu consecinţe iremedia­bile? CE-AR FI FOST DACĂ ? ... Ar fi fost cumplit pentru conştiinţa acestui om matur care furat, golit chiar de ra­ţiune, o singură clipă, a ac­ţionat pradă unor impulsuri necontrolate şi a ridicat mina împotriva celei care i-a dat viaţă, celei care l-a crescut, celei care a dorit să-l vadă OM. Cîteva pahare „în plus“ go­lite in tovărăşia unor prieteni l-au adus în stare de ebrie­tate. Ajuns acasă este inter­pelat de mamă pe tonul do­jenitor al părintelui care-şi vede copilul (rămîi, in definitiv, chiar şi la 50 de ani copil in faţa mamei sau tată­lui) într-o stare — să-i spu­nem — aşa nu tocmai nor­mală. Dar reacţia nu mai este acea a copilului sau adoles­centului care se ruşinează, ci una frapant de dură. Un ghiont să-i spunem, un simplu ghiont, şi mama ajunge la spital cu piciorul fracturat şi rămîne aşa vreo trei luni de zile. Că acest simplu ghiont (ce uşor e să spui simplu!) ar fi putut avea consecinţe mult mai grave şi-a dat seama ce­va mai tîrziu atunci cînd a revenit la luciditate. „Ce-ar fi fost dacă?..“ Multă vreme încă, de-acum încolo. Sz. G. va fi obsedat de această întîmplare, de această întrebare, de clipa lui de ră­tăcire, de clipa cînd a renun­ţat, doar pentru cîteva secun­de, la condiţia lui de om. (Cauz­a şi-a explicat-o si dacă am dat curs publicării aces­tei intîmplări este pentru că ne-ara gîndit că mai sunt în­că unii care au ce învăța din ea... N. SEBASTIAN °AG. ?_L SCRISORI ŞI RĂSPUNSURI FAŢĂ-N FAŢĂ Dintre scrisorile conţinînd reclamaţii, sesizări, cereri, adresate de către oamenii muncii Comitetului Judeţean Co­văsilă al P.C.R., unor organe centrale de partid şi de stat, am ales pentru astăzi cîteva. De asemenea, vom publica răspunsurile ce s-au dat in urma verificărilor care au a­­vut loc. CONFORM REGLEMENTARILOR ÎN VIGOARE Intr-o petiţie adresată Comitetului Judeţean de Partid, cetăţeana Ilyes Anna, din Sfîntu Gheorghe, arăta că nu se respectă prevederea legală în privinţa calculării contrava­lorii gazului metan consumat in blocul in care locuieşte Calculul se face după numărul de apartamente şi nu du­pă cel al persoanelor, aşa după cum ar trebui. i­ Cercetîndu-se cele sesizate, a reieşit că lucrurile au fost prezentate exact, aşa incit s-a trecut la calcularea con­travalorii gazului consumat în bucătării conform reglemen­tărilor în vigoare, adică după numărul de PERSOANE din fiecare apartament. PROBLEME CETĂŢENEȘTI Într-o petiție se abordau mai multe probleme de ordin edilitar-gospodăresc privitoare la­ comuna Bretcu. Aspectele au fost analizate cu factorii locali, reţinîndu-se următoare­le elemente : fi problema încălzirii şi furnizării apei calde pentru apartamentele din localitate a fost intre timp rezol­vată fii s-au pus popriri pe retribuţia acelor locatari, care nu au achitat contravaloarea prestaţiilor fi s-a indicat aso­ciaţiei de locatari să solicite (contracost) efectuarea unor lucrări , cablul subteran care alimentează blocurile cu curent este defect, urmînd a fi schimbat, sarcină ce cade în atribuţiile I.R.E lămuriri Referitor la nelămuririle exprimate în legătură cu mo­dul de cazare în staţiunile balneoclimaterice, in general, iar în staţiunea Covasna, în special, nelămuriri ale unui grup de oameni ai muncii, trebuie specificat că aşa după cum se prevede în îndrumarul Metodologic nr. 1414/1978 al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, unităţile balneare sunt obligate să asigure beneficiarilor de bilete, servicii de cazare, masă şi tratament in conformitate cu prevederile Decretului 247/1977. Persoanele care s-au prezentat mai repede decit data prevăzută, chiar dacă solicită să plece (in compensaţie) mai devreme, nu pot avea pretenţii să li se asigure cazare, masă şi tratament, dacă nu există posibilităţi! ACORDAREA UNOR AJUTOARE Intr-o scrisoare adresată conducerii partidului, Maria Turcu, din Sita Buzăului, solicita sprijin in vederea obţi­nerii unui ajutor bănesc lunar, pe considerentul că are mai mulţi copii. Este căsătorită, iar soţul este neîncadrat in muncă. Are şapte copii, cu vîrsta cuprinsă intre 33 şi 17 ani, cit are fata care locuieşte cu părinţii. Petiţionara sus­ţine că a prestat activitate ca muncitoare, in perioada 1940—1948 la Fabrica de Cherestea din Crasna, iar apoi a lucrat pînă în 1954, la Zăbrătău, tot la o fabrică de che­restea. Din păcate, nu posedă nici un act oficial pentru justificarea vechimii sale în muncă. ☆ Organele care au cercetat această situaţie, în dorinţa de a rezolva favorabil cererea exprimată de Maria Turcu, au concluzionat că petiţionara nu poate beneficia de ajutor bănesc lunar (ce se acordă mamelor cu mai mulţi copii), întrucît la data de 1 august 1977 — data intrării in vigoare a Decretului 197/1977, cu privire la ajutoarele de această natură — M.T. avea în îngrijire numai trei copii in vîrstă de pînă la 18 ani, faţă de 5 copii, cit prevăd reglementări­le in vigoare! Pentru obţinerea actelor necesare justificării vechimii sale în muncă, petenta a fost îndrumată să se adreseze O­­ficiuleii de evidenţă a documentelor de asigurare, care din­ţează pe lingă Ministerul Muncii, precum şi U.I­.E.T. în­­torsura Buzăului. De reţinut, că vechimea MINIMA pen­tru stabilirea unui drept de pensie este de 10 ani, conform prevederilor Legii nr. 3/1977. Totuşi, ţinindu-se seama de situaţia familială existentă, Direcţia pentru Probleme de Muncă şi Ocrotiri Sociale a judeţului Covasna a aprobat acordarea unui ajutor bănesc ocazional, în temeiul H.C.M. 454/1957, privind asistenţa bă­­trînilor nepensionari şi pensionari, suma urmînd a se ex­pedia prin mandat poştal, la domiciliul Măriei Turcu. CEREREA A FOST SOLUŢIONATĂ POZITIV Cererea formulată de Zenovia Purecel, din comuna Barcani, a fost soluţionată pozitiv. Din adeverinţa elibera­tă de Biroul Executiv al consiliului popular local se va anula deci alineatul 2, intrucit din verificările ulterioare a reieşit că datele menţionate in certificat nu coincid cu ce­le existente in scripte. Această îndreptare s-a făcut in lu­mina prevederilor Decretului 86/1950 privitor la reglemen­­tarea eliberării certificatelor. * Menţionăm, în final, că toate scrisorile au fost analiza­te cu maximă atenţie şi soluţionate in lumina principiilor eticii şi echităţii socialiste, a legilor in vigoare. Rubrică realizată de HORIA C. DELIU, SEBESTYEN LÁSZLÓ, activist la Comitetul Judeţean Covasna al Partidului Comunist Român

Next