Cuvîntul Nou, ianuarie 1984 (Anul 17, nr. 3714-3737)
1984-01-14 / nr. 3723
NOU opranudl 1 ’x; 13,05 La sfîr.mînă. Din sumar: I românului“. Gala i inimat. Șah. Invl- Muzica lui Lud teethoven ... Pagini \ . Privindu-ne ta- , j-i pe oamenii ei. Telesport. Campio- j »pene de patinaj ^ ippets; 16,20 Un pentru eternitate. 13,45 Săptămlna po- ^ Telejurnal, sport. . si gratie; 19,30 Te- ' la; 20,00 Film se- \ îl invizibil; 20,50 i 'arietăţi. Spectacol horistic; 22,10 Tele- \ -t; 22,20 Invitaţii \ elejurnal, sport ; \ inul rutier al Ca- 30 Moştenire pen- . Dimitrie Bolinti- 1 1.10 Tineri inter- \ De pretutindeni ; lot componistic ro- ' 22.10 Telejurnal, \ I Bună seara. fete. t . băieți ! A, 15 IANUARIE Programul 1 nanahul familiei •ată patriei; 10.00 itru toti; 10,30 Via- 1 parțial color); 11.45 ^ iilor; 13.00 Album . partial color); 18,00 ' ii ta lui Leo- \ ) Episodul 4 ^ 15 Micul ecran pen- . -i; 19.00 Telejurnal ' or); 19,15 Concertul V muzicale ale Ra- . inii (color); 20.00 ' ;ic: .,La răscrucea \ rtuni“ (color): 21.30 ; neuitat: 21.50 •arţial color). Te rogramul 2 marea carte a pa- ^ nirea naţiunea a i 10 Muzică populară; ' ţările socialiste; t neu simfonic; 11.50 1 oară; 12.15 Scena si ' 3.00 Bucuriile mu- Instantanee; 13,45 nar de operă și ba- ) î T“ (I); 14,50 Clu- t tulul; 15,20 Teatru , a noastră“, de Geor- ' NftflL Ecran de va- \ )0 ' rată muzicală i Telejurnal; 19,15 ; 19,45 Seară de ope i terina Teodoroiu“ , ^ cartea naturii; 21,15 . veseliei; 21,50 Tele- ' og: rr''*ll 2 ij loto, care vor func- \ programul obişnuit. , r. Covasna organi- J excursie^în Republi- \ istă Coslovacă şi l lica \i .nocrată Ger . avionul, în perioada \ ,rtie 1984. Preţ infor- \ 045 lei, din care 400 li 100 mărci, bani de ’ (M.E. Crişan). \ îiţia de Voiaj C.F.R. i Icipiul Sfintu Gheor- ' deschisă zilnic Intre S 14. Duminică — Int 2.D.) U rmare din pag. 1) pentru fiecare membru de partid Sarcini concrete (Urmare din pag. 1) deri personale fiecărui comunist, ceea ce a dus la creşterea simţului de răspundere, a interesului faţă de probleme care stau in faţa organizaţiei de bază, a întregului colectiv de muncă — ne spune tovarăşul Coloman Kozak, secretar al Comitetului Municipal de Partid Sfintu Gheorghe. — Cum se efectuează controlul îndeplinirii acestor sarcini ? — Birourile organizaţiilor de bază controlează şi, acolo unde este cazul, ajută pe comunişti în îndeplinirea sarcinilor. Merită subliniat faptul că unele birouri ale organizaţiilor de bază, ca cele de la I.A.M.E., presa judeţeană, I.J.C.M., Mase Plastice, F.N.C., Morărit şi Panificaţie, I.T.A., C.F.R., O.J.T. ş.a. atunci cînd constată că sunt membri de partid care nu reuşesc să-şi realizeze sarcinile — şi este vorba şi de sarcinile de plan, de producţie — sau nu participă la viaţa de organizaţie, aceştia sunt chemaţi în faţa adunării generale, unde fiecare caz este dezbătut în parte şi, împreună, toţi comuniştii caută şi stabilesc măsuri de remediere a lipsurilor. De asemenea, discuţiile individuale constituie un prilej de analiză a modului in care fiecare comunist îşi îndeplineşte sarcinile, de creştere a simţului răspunderii comuniste faţă de sarcinile încredinţate, faţă de întreaga activitate de partid. — Aţi arătat cîteva exemple pozitive în acest sens, tovarăşe secretar. Sunt şi organizaţii de partid în care această normă elementară a vieţii de organizaţie nu se respectă ? — Nu putem afirma că intr-o organizaţie sau alta toţi membrii de partid nu au srcini concrete, individuale. Dar pe ici, pe colo — chiar şi la cele mai bune — adică acolo unde munca este bine organizată, îndrumată şi controlată mai rămine şi cîte un tovarăş — sau mai mulţi — care nu primesc asemenea răspunderi. în general an de an 85—90 la sută — în 1983 au fost peste 10.000 — din membrii de partid primesc sarcini în raport cu nivelul pregătirii lor politico-ideologice şi profesionale, cu rolul şi răspunderea ce le revin la locul de muncă, cu gradul de conştiinciozitate şi posibilităţile de care dispun in vederea îndeplinirii acestor sarcini. —■ Insistăm asupra acestui aspect, al îndeplinirii sarcinilor. — Periodic în adunările generale, în şedinţe plenare comuniştii raportează despre modul în care s-au achitat de sarcinile primite, prilej cu care li se incredinţează noi sarcini, sau li se fac recomandări pentru realizarea celor vechi. De altfel, am mai vorbit despre acest aspect. — Concret, din cei peste 10.000 de comunişti, care au primit asemenea sarcini, ciţi au raportat in faţa adunării generale de îndeplinirea lor ? — Mai mult de jumătate. Dar — aşa cum am mai spus — nu acest lucru este important, ci faptul că sunt chemaţi să răspundă în faţa tovarăşilor lor, cei care nu se achită de sarcini, pentru a fi ajutaţi. în cazul în care realizează lucruri deosebite se face un schimb de experienţă pentru ca şi alţii să înveţe din experienţa lor. în acest fel putem aprecia că majoritatea birourilor organizaţiilor de bază întreprind tot — sau aproape tot — ceea ce este necesar, pentru a face din fiecare adunare generală un for de dezbatere responsabilă, combativă, o şcoală de educare comunistă, în care fiecare membru de partid să-şi însuşească spiritul comunist, revoluţionar, caracteristic omului nou — omul construcţiei socialiste și comuniste. Consfătuirea de lucru a producătorilor agricoli individuali (Urmare din pag. I) cu care se consacră acestei nobile îndeletniciri — la sfirșitul anului 1983, față de datele înregistrate la ultimul recensămînt, efectivele de bovine erau în gospodăriile individuale cu 1.075 capete mai mari, cele de ovine cu 694 capete, iar de porcine cu 1.915 capete. Rezultate bune au fost obţinute şi în sectorul vegetal, îndeosebi la cultura porumbului, datorită cultivării unor hibrizi timpurii care s-au pretat foarte bine la condiţiile pedoclimatice din judeţul nostru. Ţinînd seama de eforturile pe care statul nostru le-a făcut şi le face în continuare pentru sprijinirea ţăranilor cu gospodării individuale s-a apreciat însă pe bună dreptate, că deşi în ultimii ani se înregistrează o creştere a contribuţiei acestora la fondul centralizat al statului, totuşi această contribuţie nu se ridică la nivelul sarcinilor, al posibilităţilor de care dispun gospodăriile individuale. Aceasta datorită pe de-o parte, producţiilor mici ce se obţin încă în sectorul vegetal, iar pe de alta — în sectorul zootehnic — datorită gospodăriilor care nu deţin animale sau cu animale puţine. Totodată, o însemnată parte din nerealizări se datoresc nerespectării obligaţiilor contractuale asumate de unii gospodari. Pentru înlăturarea neajunsurilor semnalate, pentru îmbunătăţirea întregii activităţi, numeroşi participanţi la consfătuire au făcut propuneri judicioase, care au fost incluse în Programul de organizare a producţiei agricole al producătorilor din localităţi.» necooperativizate, adoptat in finalul consfătuirii, program care prevede printre altele, măsuri pentru mai buna folosire a pămîntului, pentru creşterea producţiilor vegetale prin asigurarea la toate culturile a unor seminţe din soiuri de mare productivitate şi categorii biologice superioare, prin promovarea celor mai indicate tehnologii de producţie. O atenţie deosebită va fi acordată creşterii producţiilor în zootehnie, în acest scop urmărindu-se asigurarea bazei furajere, prin executarea unor ample acţiuni de îmbunătăţire a pajiştilor naturale, ca şi ridicarea în continuare a nivelului asistenţei sanitar-veterinare şi accelerarea procesului de ameliorare a efectivelor. Materializarea măsurilor propuse va conduce fără îndoială, aşa cum au subliniat participanţii la consfătuire, la exprimarea potenţialului real de producţie al gospodăriilor individuale, creîndu-se astfel condiţiile îndeplinirii sarcinilor în 1984 la fondul centralizat al statului şi a celor reieşite din Programele de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială. Este o întrebare pe care şi-a pus-o, şi cu siguranţă şi-o pune şi acum, un om avind o experienţă de viaţă acumulată, cum este şi firesc, în aproape o jumătate de secol, întrebarea aceasta, şi nu numai aceasta şi-o pune (aşa am presupus şi sunt convins deja că aşa este, adică la timpul prezent... mereu) Sz. G. din Sfîntu Gheorghe om la locul lui de altfel, om ce-şi vede de meserie, ce-şi vede de familie, om care nu s-a încumetat, pînă nu demult, să treacă hotarul legii. Cînd ai 50 de ani e normal să vezi viaţa aşa cum se cuvine, aşa cum este, e normal ca deprinderile morale să fi prins rădăcini trainice, adinei, comportamentul fiind în consonanţă cu principiile care-ţi guvernează deprinderile etice. Şi totuşi, iată, acest om este şi va fi obsedat de întrebarea pe care am ,,dus-o“ în titlu . ..Ce-ar fi fost dacă?...“ Aşadar, ce-ar fi fost dacă în acea zi de toamnă a anului trecut (mai precis în 14 septembrie 1983) scăparea lui de moment ar fi avut alte consecinţe decit cele consemnate într-un dosar de cercetare penală? Aşadar, ce-ar fi fost dacă dintr-un simplu ghiont dat mamei sale (femeie in vîrstă şi, firesc, ca mai toţi bătrinii, de o fragilitate fizică comparabilă cu a unui copil) s-ar fi soldat cu consecinţe iremediabile? CE-AR FI FOST DACĂ ? ... Ar fi fost cumplit pentru conştiinţa acestui om matur care furat, golit chiar de raţiune, o singură clipă, a acţionat pradă unor impulsuri necontrolate şi a ridicat mina împotriva celei care i-a dat viaţă, celei care l-a crescut, celei care a dorit să-l vadă OM. Cîteva pahare „în plus“ golite in tovărăşia unor prieteni l-au adus în stare de ebrietate. Ajuns acasă este interpelat de mamă pe tonul dojenitor al părintelui care-şi vede copilul (rămîi, in definitiv, chiar şi la 50 de ani copil in faţa mamei sau tatălui) într-o stare — să-i spunem — aşa nu tocmai normală. Dar reacţia nu mai este acea a copilului sau adolescentului care se ruşinează, ci una frapant de dură. Un ghiont să-i spunem, un simplu ghiont, şi mama ajunge la spital cu piciorul fracturat şi rămîne aşa vreo trei luni de zile. Că acest simplu ghiont (ce uşor e să spui simplu!) ar fi putut avea consecinţe mult mai grave şi-a dat seama ceva mai tîrziu atunci cînd a revenit la luciditate. „Ce-ar fi fost dacă?..“ Multă vreme încă, de-acum încolo. Sz. G. va fi obsedat de această întîmplare, de această întrebare, de clipa lui de rătăcire, de clipa cînd a renunţat, doar pentru cîteva secunde, la condiţia lui de om. (Cauza şi-a explicat-o si dacă am dat curs publicării acestei intîmplări este pentru că ne-ara gîndit că mai sunt încă unii care au ce învăța din ea... N. SEBASTIAN °AG. ?_L SCRISORI ŞI RĂSPUNSURI FAŢĂ-N FAŢĂ Dintre scrisorile conţinînd reclamaţii, sesizări, cereri, adresate de către oamenii muncii Comitetului Judeţean Covăsilă al P.C.R., unor organe centrale de partid şi de stat, am ales pentru astăzi cîteva. De asemenea, vom publica răspunsurile ce s-au dat in urma verificărilor care au avut loc. CONFORM REGLEMENTARILOR ÎN VIGOARE Intr-o petiţie adresată Comitetului Judeţean de Partid, cetăţeana Ilyes Anna, din Sfîntu Gheorghe, arăta că nu se respectă prevederea legală în privinţa calculării contravalorii gazului metan consumat in blocul in care locuieşte Calculul se face după numărul de apartamente şi nu după cel al persoanelor, aşa după cum ar trebui. i Cercetîndu-se cele sesizate, a reieşit că lucrurile au fost prezentate exact, aşa incit s-a trecut la calcularea contravalorii gazului consumat în bucătării conform reglementărilor în vigoare, adică după numărul de PERSOANE din fiecare apartament. PROBLEME CETĂŢENEȘTI Într-o petiție se abordau mai multe probleme de ordin edilitar-gospodăresc privitoare la comuna Bretcu. Aspectele au fost analizate cu factorii locali, reţinîndu-se următoarele elemente : fi problema încălzirii şi furnizării apei calde pentru apartamentele din localitate a fost intre timp rezolvată fii s-au pus popriri pe retribuţia acelor locatari, care nu au achitat contravaloarea prestaţiilor fi s-a indicat asociaţiei de locatari să solicite (contracost) efectuarea unor lucrări , cablul subteran care alimentează blocurile cu curent este defect, urmînd a fi schimbat, sarcină ce cade în atribuţiile I.R.E lămuriri Referitor la nelămuririle exprimate în legătură cu modul de cazare în staţiunile balneoclimaterice, in general, iar în staţiunea Covasna, în special, nelămuriri ale unui grup de oameni ai muncii, trebuie specificat că aşa după cum se prevede în îndrumarul Metodologic nr. 1414/1978 al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, unităţile balneare sunt obligate să asigure beneficiarilor de bilete, servicii de cazare, masă şi tratament in conformitate cu prevederile Decretului 247/1977. Persoanele care s-au prezentat mai repede decit data prevăzută, chiar dacă solicită să plece (in compensaţie) mai devreme, nu pot avea pretenţii să li se asigure cazare, masă şi tratament, dacă nu există posibilităţi! ACORDAREA UNOR AJUTOARE Intr-o scrisoare adresată conducerii partidului, Maria Turcu, din Sita Buzăului, solicita sprijin in vederea obţinerii unui ajutor bănesc lunar, pe considerentul că are mai mulţi copii. Este căsătorită, iar soţul este neîncadrat in muncă. Are şapte copii, cu vîrsta cuprinsă intre 33 şi 17 ani, cit are fata care locuieşte cu părinţii. Petiţionara susţine că a prestat activitate ca muncitoare, in perioada 1940—1948 la Fabrica de Cherestea din Crasna, iar apoi a lucrat pînă în 1954, la Zăbrătău, tot la o fabrică de cherestea. Din păcate, nu posedă nici un act oficial pentru justificarea vechimii sale în muncă. ☆ Organele care au cercetat această situaţie, în dorinţa de a rezolva favorabil cererea exprimată de Maria Turcu, au concluzionat că petiţionara nu poate beneficia de ajutor bănesc lunar (ce se acordă mamelor cu mai mulţi copii), întrucît la data de 1 august 1977 — data intrării in vigoare a Decretului 197/1977, cu privire la ajutoarele de această natură — M.T. avea în îngrijire numai trei copii in vîrstă de pînă la 18 ani, faţă de 5 copii, cit prevăd reglementările in vigoare! Pentru obţinerea actelor necesare justificării vechimii sale în muncă, petenta a fost îndrumată să se adreseze Oficiuleii de evidenţă a documentelor de asigurare, care dinţează pe lingă Ministerul Muncii, precum şi U.I.E.T. întorsura Buzăului. De reţinut, că vechimea MINIMA pentru stabilirea unui drept de pensie este de 10 ani, conform prevederilor Legii nr. 3/1977. Totuşi, ţinindu-se seama de situaţia familială existentă, Direcţia pentru Probleme de Muncă şi Ocrotiri Sociale a judeţului Covasna a aprobat acordarea unui ajutor bănesc ocazional, în temeiul H.C.M. 454/1957, privind asistenţa bătrînilor nepensionari şi pensionari, suma urmînd a se expedia prin mandat poştal, la domiciliul Măriei Turcu. CEREREA A FOST SOLUŢIONATĂ POZITIV Cererea formulată de Zenovia Purecel, din comuna Barcani, a fost soluţionată pozitiv. Din adeverinţa eliberată de Biroul Executiv al consiliului popular local se va anula deci alineatul 2, intrucit din verificările ulterioare a reieşit că datele menţionate in certificat nu coincid cu cele existente in scripte. Această îndreptare s-a făcut in lumina prevederilor Decretului 86/1950 privitor la reglementarea eliberării certificatelor. * Menţionăm, în final, că toate scrisorile au fost analizate cu maximă atenţie şi soluţionate in lumina principiilor eticii şi echităţii socialiste, a legilor in vigoare. Rubrică realizată de HORIA C. DELIU, SEBESTYEN LÁSZLÓ, activist la Comitetul Judeţean Covasna al Partidului Comunist Român