Cuvîntul Nou, iunie 1986 (Anul 19, nr. 4459-4483)

1986-06-05 / nr. 4462

ANUL XIX, NR. 4462 50 de ani de la procesul militanţilor comunişti şi antifascişti de la Ura O viaţă de luptă dăruită partidului, poporului, socialismului (Urmare din pag 1) Ceauşescu se vor afirma în etapa imediat următoare, etapă cu foarte grele şi complexe probleme cînd, ieşind din închisoare, va da o nouă, dar şi mai înaltă dovadă de competenţă politică, organizatorică, de înţelegere profundă a rolului strîngerii rîndurilor forţelor revoluţionare, împreună cu un grup restrîns de cadre, din însărcinarea partidului va înfăptui, în stilul său caracteristic de muncă devotată, revoluţionară, sarcina de reorganizare a Uniunii Tineretului Comunist, care a însemnat ridicarea pe o nouă treaptă a rolului şi forţei ei mobilizatoare, a stilului de muncă şi a formelor de luptă politică, a contribuţiei ei revoluţionare. Activitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru apărarea intereselor vitale ale ţării, păstrarea integrităţii şi independenţei, împotriva pericolului fascist şi al războiului, îşi va dovedi din plin eficienţa şi în organizarea, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu (Petrescu), cu alţi militanţi comunişti revoluţionari, a marii demonstraţii antifasciste şi antirăzboinice de la 1 Mai 1939. Ca unul dintre principalii organizatori ai acestei impresionante demonstraţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu evoca astfel evenimentul de la 1 Mai 1939: „Marea demonstraţie de la 1 Mai 1939, desfăşurată sub semnul unităţii, a Frontului Unic dintre comunişti şi socialişti a evidenţiat cu putere hotărirea eroicei noastre clase muncitoare de a se opune fascismului şi politicii de război, de a apăra in teresele naţionale supreme ale României... Numărîndu-se printre puţinele manifestări din Europa, care au avut loc în condiţiile cînd fascismul era în ofensivă după München, evenimentele revoluţionare prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Mai 1939, reprezintă o dovadă a maturităţii clasei muncitoare, a posibilităţilor de care dispunea atunci poporul nostru, forţele sale revoluţionare şi progresiste de a organiza cu succes lupta împotriva războiului şi fascismului". Arestările care au urmat au pus şi mai mult în evidenţă personalitatea şi simţul politic ale tînărului comunist Nicolae Ceauşescu. Timpul petrecut în închisorile burgheziei, departe de a-l demobiliza, i-a sporit dîrzenia şi combativitatea, hotărîrea de a acţiona cu toată energia pentru împlinirea dezideratelor fundamentale ale clasei muncitoare, ale poporului român. Resursele inepuizabilei sale voinţe de luptă le aflăm în devotamentul fără margini faţă de partid, în credinţa de nestrămutat în idealul comunist, căruia i-a consacrat întreaga sa capacitate de muncă. Corolarul mişcării largi de rezistenţă antihitleristă a poporului român, organizată şi condusă de partidul comunist, l-a constituit victoria Revoluţiei, de Eliberare Naţională, Antifascistă şi Antiimperialistă, eveniment de însemnătate primordială în cadrul istoriei noastre naţionale. în zilele fierbinţi ale verii anului 1944 Partidul Comunist Român a chemat întregul popor la lupta pentru eliberarea patriei. * Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întîiul bărbat al României de astăzi, revoluţionarul plin de cutezanţă, patriotul înflăcărat, s-a aflat atunci în primele rînduri ale luptei poporului român pentru salvarea patriei. Odată cu cucerirea libertăţii începe o nouă perioadă in dezvoltarea independentă a României, rolul hotărîtor in întregul proces revoluţionar care a început odată cu insurecţia de la 23 August 1944 avîndu-l Partidul Comunist Român, care a organizat şi condus destinele poporului pe drumul edificării unei noi orînduiri, socialiste. Un moment cardinal în istoria postbelică a ţârii, care a determinat ridicarea la cote valorice superioare a conceptelor de independenţă şi suveranitate, a luptei împotriva pericolului unui nou război, împotriva neofascismului, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă, l-a constituit Congresul al IX-lea, cînd în fruntea Partidului Comunist Român a fost ales tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fiul cel mai iubit al naţiunii, ctitorul României socialiste, întreaga viaţă şi activitate revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu reprezintă pentru întregul nostru popor o permanentă şi mobilizatoare pildă, prin cutezanţa şi eroismul fără seamăn cu care. In anii’ marilor bătălii sociale, organizate şi conduse de partid. Cel care astăzi conduce destinul liber al naţiunii socialiste a făcut din năzuinţele înaintate ale clasei muncitoare, ale poporului român, cauza sa supremă, cu încredere nețărmurită în victoria luptei sale. Cînd este stimulat interesul pentru industria unită D upă o discuţie cu tovarăşul Kaján Károly, preşedintele C.A.P. Tîrgu Secuiesc despre preocupările consiliului de conducere al acesteia pentru dezvoltarea secţiei de industrie mică, am aflat că, pe lîngă brutărie, cantină şi sera floricolă, fiinţează aici şi o secţie de confecţionat lăzi, al cărei „certificat de naştere" a fost semnat prin anul 1972, atunci cînd se căutau noi soluţii şi mijloace de creştere a veniturilor cooperativei, cînd, la propunerea unor cooperatori, consiliul de conducere a luat hotărîrea de a valorifica deşeurile care proveneau de la fabrica de mobilă din localitate, încercînd să transpună în viaţă o idee care să le aducă venituri. „Startul" a fost anevoios. Deşeurile cu pricina întîrziau să le parvină de la fabrica amintită şi apoi se dovediseră şi necorespunzătoare pentru ceea ce îşi propuseseră să facă cooperatorii. Au urmat zile de căutări. La un moment dat se credea că ideea ar fi, chipurile prea puţin realizabilă. Dar n-a fost să fie aşa. Oamenii au început să vină cu soluţii, cu propuneri. Dar iată că una din ele s-a dovedit de data aceasta deosebit de valoroasă, dar prea costisitoare. Azi, după ce s-a recurs d o a treia soluţie, încercarea de a cumpăra de la I.F.E.T. materia de lemn necesară, pregătită, fasonată şi frezată, tuturor li se pare să fi fost atunci o treabă foarte costisitoare. De altfel, ideea a şi fost abandonată foarte repede. — Scopul nostru, îmi zicea preşedintele Kaján Károly, era să obţinem beneficii. Cineva a fost de părere să lucrăm mai mult pe cont propriu şi iată că ne-am însuşit sugestia, în sensul că azi cumpărăm, la un preţ convenabil lemnul, respectiv materialul brut, prin ocoalele silvice, îl transportăm cu atelajele şi camioanele noastre, îl fasonăm şi-l dăm la gater. Am făcut tot felul de calcule din care a rezultat că aşa este cel mai avantajos. Şi preşedintele Kajan, mi-a repetat: „Trebuie să gîndeşti eficient, temeinic dacă vrei să obţii venit suplimentar, să alegi calea cea mai simplă, care să te avantajeze, să nu faci o treabă de dragul de a te lăuda că ai făcut ceva, iar în realitate să nu prea ai ce să „culegi“. Cît despre posibilităţile de a se realiza în secţia de industrie mică operaţiile pregă- titoare confecţionări, lăzilor,, s-a găsit un om (azi nimeni nu-i mai ştie numele), oricit am insistat să aflu, zice-se că nu ar fi fost de prin partea locului, care a inventat o maşină ce efectuează mai multe operaţii, astfel îneît atunci cînd este pusă in funcţiune acţionează 120 de circulare mai mici. Imaginaţi-vă ce randament era şi apoi apreciaţi ce productivitate se realizează ! Cu alte cuvinte, industria mică, la C.A.P. Tîrgu Secuiesc, stimulată efectiv şi eficient, aduce unităţii importante venituri, asigurând totodată lucru membrilor cooperatori pensionari, pe toată perioada anului.. Este şi acesta un exemplu demn de urmat, pe care, din păcate, nu prea l-am întîlnit în alte unităţi agricole de producţie din judeţ. „Să ai satisfacţia că ai folosit toate resursele materiale şi umane de care dispui şi în final să obţii 4 milioane lei anual venituri", aşa după cum a ţinut să sublinieze preşedintele Kaján în finalul discuţiei noastre. AURELIA LOJINSCI ȘI flip â 1V * “3 A &5-.; ; • • e ^ As*,::. IN V.W • '00^•v % ) . ■;* % )V A N v Pensionari: Jakabos Pál, în vîrstă de 72 de ani şi Kerezs Gyula, într-un moment de maximă atenţie pentru lucrul bine făcut Foto: KOVÁCS LÁSZLÓ Ecouri In presa vremii iUrinare din pag Idarităţii revoluţionare imprimat, în calitatea sa de conducător al întregului grup, tinerilor militanţi comunişti şi antifascişti: „Ceauşescu.. e un copil cu o inteligenţă de o maturitate surprinzătoare... Vorbeşte limpede, puţin prea repede, parcă voind să spună deodată tot ce ştie... Intrăm în sală, şi găsim pe acuzaţi în bănci... Sînt slăbiţi, cu urmele suferinţelor încă vizibile pe feţe. Dar vioi, cu expresii cuminţi şi limpezi, cu priviri treze. Fii de ţărani aproape toţi. Au îndurat destule, dar nu se plîng. O femeie de afară trimite unuia dintre ei un corn. Băiatul îl împarte în patru. Sînt patru inși, care mănîncă acum dintr-un corn, nu fără a-1 privi mai înainte sfioși, cu ochii mari, ca pe o mică minune a pământului". (Nr. 31, 6 iunie 1936, pag. 2). Despre atmosfera în care a fost pregătit procesul şi în care acesta se desfăşura, într-un articol din Adevărul, se scria: „Dl. avocat Radu Olteanu ridică un nou incident privitor la lipsa martorilor şi cere ca, pentru stabilirea faptelor să se admită citarea unor martori, cu atît mai mult cu cît, la instrucţia preliminară, făcută de jandarmi, inculpaţilor li s-au smuls declaraţiile. Primele declaraţii sunt în contradicţie cu declaraţiile făcute la cabinetul de instrucţie. Teroarea exercitată asupra acuzaţilor a fost atît de grozavă încît acuzatul Ionescu a încercat să se sinucidă. Consiliul intrînd din nou în deliberare, respinge acest incident“. (30 mai 1936, pag. 6). Ziarul Deşteptarea, care-şi avea reprezentantul în sala procesului consemna: „Aţi văzut procesul verbal fabricat de autorităţi ? Şi poporul s-aşteaptă ca ei să facă dreptate !“. (6 iunie 1936) Asemenea relatări au apărut în numeroase alte publicaţii ale vremii. La proces, după ce a făcut totul pentru a reduce la tăcere pe acuzaţi şi pe avocaţi, din apărare, comisarul regal a vădit o asemenea tentativă şi faţă de presă, în plin proces, comisarul regal, căruia i se asociază şi preşedintele consiliului de judecată, acuză presa că nu prezintă corect procesul, folosind termenul de „samavolnic". într-un manifest apărut la Braşov, după proces, editat de Partidul Comunist Român, se scria: „La Braşov muncitorii petrolişti din Valea Prahovei şi judeţul Dîmboviţa au fost condamnaţi pentru că au luptat pentru pîine şi libertate". Informaţii despre procesul de la Braşov din primăvara anului 1936, au apărut şi în presa din Uniunea Sovietică, Franţa, Elveţia şi din alte ţări. Scriitorul Romain Rolland îi scria, după proces, preşedintelui Consiliului de Miniştri al guvernului român (Gh. Tătărăscu): „în sprijinul celor mai adevăraţi prieteni din Europa vă rugăm a pune capăt acestor scandaloase abuzuri care aduc un prejudiciu incalculabil României“. La Paris a fost editată şi o broşură despre luptătorii antifascişti din România, broşură în care se relata şi despre procesul de la Braşov. Informaţii despre proces au apărut şi în ziarele franceze: L'Humanité, La Republicque şi L’Oeuvre. Prin ecourile de care s-a bucurat in întreaga ţară şi peste hotare, procesul de la Braşov din primăvara anului 1936, rămîne ca un moment deosebit de însemnat in lupta antifascistă a poporului român şi în eroica epopee, de peste o jumătate de veac de luptă revoluţionară pentru cauza poporului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. I nsp tu ju urmă cesul h şi antifr mii Poe roului" tinereţi: râsului etei sale" tru dr pericoli boiului, naţionali Folosi: foarte c piele dan tele juri relatările respectiv torul eomatic spre parte plicaţiile ştiinţă a comunist de figure un lider ţului dre ţii şi da:colo de i judecă ci sistem fa rul Nicolo de dra la discre fabrică a nu le res VINERI, DE CULTELORÎ „P ma, sem ne, afla punct tensionat' pune în 1 important de tineri căruia Ceauşesci comunist le duioas surorii, ci respect a și a ziari narea și torilor.—'" gînduri luptătorul tat în ca tere sentităţii sociice. Spectacrată a lui decorul lianei M. sugestiv î litanţilor rilelor î lor de a marilor ii şi dreptat Vorbim, teatrului nesc, desi că a acestei oamei afirma: „Era faptei: ieste între îngeri devâr, de mai mult du-ne cu miraţie a ţătoare denar, aven mina fapt în lumiire, abneg comunistă responsabila dator ță de pati du-ne voi du-ne ide.