Cuvîntul Nou, iunie 1989 (Anul 22, nr. 5389-5414)

1989-06-14 / nr. 5400

Profe­sari din toate țările ,unitiva ! Realizarea unor produse de calitate ireproşabilă constituie o­­ preocupare permanentă a întregului colectiv al întreprinderii de confecţii din Tîrgu Secu­iesc, de unde vă prezen­tăm un instantaneu ... din secţia călcat pantaloni. Paşi încă timizi pe calea redresării Aceasta ar fi concluzia ce a rezultat în urma raidului întreprins în sectorul zooteh­nic al C.A.P. Reci, mai exact în taberele de păşunat ale a­­cesteia. Dacă există cîteva indicii certe că faţă de anii trecuţi situaţia zooteh­niei în această unitate agricolă cunoaşte o a­­numită redre­sare, nu e mai puţin adevărat că sunt încă destule neajunsuri de înlătu­rat, precum şi importante re­zerve ce trebuie valorificate. Să ne oprim mai întîi la cele bune. In prezent, pro­ducţia medie zilnică de lap­te pe vacă este de 8,4 litri, din care 6,7 litri lapte marfă. Desigur, nu este mult, dar a­­ceste niveluri sunt totuşi ca circa 2 litri superioare celor realizate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Se poate spu­ne că această creştere se da­torează în cea mai mare mă­sură practicării păşunatului raţional, îmbunătăţirii, în ge­neral, a dotărilor zoopastora­­le, practicării furajării supli­mentare a animalelor cu bor­hot, precum şi întăririi ordi­nii şi disciplinei în activitatea îngrij­itorilor. Rezultate mai bune se apre­ciază că vor fi obţinute şi la indicatorul na­talitate, la care se aşteaptă o depăşire cu circa 10 procente a nivelului înregistrat în 1988. Din păcate, aşa cum men­ţionam la început, paşii fă­cuţi pe calea redresării sunt încă prea timizi, iar continua­rea procesului stă sub semnul unor incertitudini, avînd în Aurel GOLCIU (Continuare in pag. a 3-a) ( IN ZOOTEHNIE,) și DISCIPUNA MK­«I.OTCM ­IRTON­ . • - ro Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. $1 al Consiliului Popular Judeţean Anul XXII Nr. 5400 Miercuri 14 iunie 1989 4 pagini, 50 bani In spiritul sarcinilor indicate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Măsuri eficiente vizînd realizarea exemplară a producţiei destinate exportului Onorarea la termen şi în condiţii de calitate ireproşa­bilă a produselor destinate exportului, constituie o preocu­pare la ordinea zilei pentru colectivul de oameni ai mun­cii de la întreprinderea de confecţii din Tîrgu Secuiesc, în acest sens intensificarea e­­forturilor vizînd ridicarea ni­velului tehnic şi calitativ, a competitivităţii produselor purtînd marca de prestigiu a întreprinderii se circumscriu aceluiaşi obiectiv cu priorita­te absolută: realizarea e­­xemplară a exportului. „Pe primele cinci luni ale anului în curs — ne spune tovarăşa Márton Enikő, inginer-şef al întreprinderii — am realizat integral sarcina de plan la producţia de export în con­diţiile onorării prompte, la termen şi de calitate superi­oară a tuturor obligaţiilor contractuale faţă de partene­rii externi. O preocupare constantă a noastră este per­manenta înnoire şi diversifi­care sortimentală a produc­ţiei, intrucît, este lucru ştiut, menţinerea în condiţii de e­­ficienţă pe pieţele externe nu se poate realiza fără o ofer­tă co­mpetitivă, deci diversi­ficată, conform exigenţelor pieţei şi, totodată, înalt-cali­­tativă. In acest sens avem bune rezultate, gradul de înnoire al producţiei fiind în prezent de 89 la sută, supe­rior pr­evederilor planificate. Fizic, aceasta înseamnă 99 de produse noi şi reproiectate, faţă de un plan de 85 ase­menea produse“. Acţiunile de înnoire a pro­duselor, de ridicare continuă a nivelului lor tehnic şi ca­litativ sunt susţinute la nivelul întreprinderii, cum este şi firesc de altfel, de concretizarea unor măsuri vi­zînd modernizarea tehnologi­că a proceselor de producţie, a diferitelor operaţii pe flu­xurile de fabricaţie. O ase­menea măsură care se va a­­plica în unitate este, de e­­xemplu, modernizarea sălii de croit, unde în prezent se prestează circa 80 la sută din munca manuală la nivelul întreprinderii. Aceasta se va realiza prin mecanizarea şi modernizarea operaţiilor. Con­cret, este vorba despre in­troducerea la operaţiile de croit a ştanţelor utilizabile pentru croirea reperelor tipi­zate ale pantalonilor, cum ar fi pungile de buzunare, căp­tuşelile, bazonul etc. Aceste modernizări ale proceselor de muncă şi altele în curs de experimentare vor conduce la substanţiale economii de ma­noperă şi implicit la creşte­rea productivităţii muncii, ca şi a calităţii produselor realizate, la sporirea eficien­ţei întregii activităţi. Iată, deci, preocupări no­tabile menite a contribui la realizarea în cele mai bune condiţii a sarcinilor priorita­re la producţia destinată ex­portului. Intre colectivele de muncă fruntaşe­­ se disting : unitatea de lucru 5 B, con­dusă de maistrul Szöcs Zol­tán şi Sárány Elisabeta, uni- Doru MOLDOVAN (Continuare în pag. a 3-a) Muzica populară, într-o evidentă creştere calitativă Marea, inepuizabila zes­tre de creativitate existen­tă în popor, pasiunea şi talentul cu care artiştii a­­matori păstrează în con­ştiinţa oamenilor comorile culturii noastre, ale artei populare, tradiţionale şi I FESTIVALUL NAŢIONAL! %o-w- 4*C!fT’ contemporane, îmbogăţin­­du-le de la an la an, şi-au găsit o convingătoare con­firmare şi cu pril­ejul aces­tei ediţii, a VIl-a, a Festi­valului naţional „Cîntarea României“, desfăşurată sîm­­bătă şi duminică pe scena Centrului de creaţie şi cul­tură „Cîntarea României“ al sindicatelor din muni­cipiul Sfîntu Gheorghe. Cele trei judeţe pârtiei­ loan DRAGAN (Continuări­ la pag a 2-a) MESAJUL tovarăşului Nicolae Ceauşescu SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CU PRILEJUL SIMPOZIONULUI OMAGIAL „MIHAI EMINESCU" In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, precum şi al meu personal aducem un fierbinte omagiu marelui poet Mihai Eminescu, care, prin nemuritoarea sa operă, a cîntat poporul român, trecutul, prezentul şi viitorul său, înscriindu-se pentru totdeauna în conştiinţa întregii noastre naţiuni şi în patrimoniul cul­turii universale ca exponent al unor luminoase idealuri şi năzuinţe de dreptate socială şi naţională, de afirmare li­beră, demnă şi independentă a României. Simpozionul omagial, prin care oamenii de ştiinţă şi cul­tură cinstesc memoria poetului naţional Mihai Eminescu, constituie un puternic imbold pentru toţi creatorii de lite­ratură şi artă din ţara noastră de a-şi pune întreaga lor creaţie — urmînd strălucitul exemplu al marelui lor înain­taş — în slujba poporului, a dezvoltării cuceririlor sale revoluţionare, a făuririi socialismului şi comunismului, a ridicării României pe trepte tot mai înalte de civilizaţie şi progres. Poet al poporului său, Mihai Eminescu a lăsat poste­rităţii imaginea unui artist legat trup şi suflet de pămîn­­tul ţării sale, de aspiraţiile spre mai bine ale maselor populare, receptiv la problemele majore ale epocii în care a trăit, ale luptei pentru apărarea şi afirmarea fiinţei na­ţionale , care au constituit în permanenţă izvorul veşnic viu al minunatei sale creaţii. Nimeni mai mult decît Mihai Eminescu n-a dat expre­sie şi n-a contribuit într-o asemenea măsură la afirmarea şi punerea în valoare a frumuseţii limbii române, a spiri­tului de înţelegere a legilor dezvoltării lumii. Cit de mi­nunat sună şi astăzi gerialele versuri din poezia „La steaua“ : „La steaua care-a răsărit / E-o cale-atît de lun­gă. / Că mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă“. In opera lui Eminescu şi-au găsit o nemuritoare oglin­dire paginile cele mai glorioase ale istoriei naţionale, profundul patriotism al poporului român, gata să-şi apere cu orice sacrificiu viaţa demnă şi libertatea. Cit de minu­nat răsună cuvintele pline de demnitate prin care Mircea cel Mare afirma — in „Scrisoarea a III-a“ — hotărîrea po­porului român de a-şi apăra libertatea şi independenţa ! NICOLAE CEAUŞESCU (Continuare in pas a 3-a) ÎN PAGINA A 3-A TELEGRAMA ADRESATĂ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU de participanţii la Simpozionul omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu Simpozion omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu La Ateneul Român s-au desfăşurat, marţi, lucrările în plen ale Simpozionului oma­gial consacrat Centenarului Mihai Eminescu, în organiza­rea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi a Uniu­nii Scriitorilor din Republica Socialistă România, în mijloc de iunie, în ano­timpul florilor de tei, oameni de cele mai diferite vîrste şi profesii, din Capitală şi din întreaga ţară, şi-au dat întîlni­­re sub cupola impunătorului edificiu străjuit de statuia poetului nostru naţional pen­tru a omagia creaţia şi viaţa lui Mihai Eminescu, la un veac de la trecerea sa in e­­ternitate. La manifestare au partici­pat tovarăşii Emil Bobu, Con­stantin Olteanu, Dumitru Po­­pescu, Suzana Gâdea, Ioan Toma, Ion Ursu. Au luat parte reprezentanţi de frunte ai vieţii cultural­­ştiinţifice din ţara noastră, precum şi oaspeţi de peste hotare, cunoscători ai operei eminesciene. întreaga desfăşurare a sim­pozionului naţional, care în­cununează bogata suită de manifestări organizate la o­­raşe şi sate cu prilejul aces­tui centenar, s-a aflat sub semnul de emoţie şi nobleţe al ideilor şi aprecierilor cu­prinse în Mesajul adresat participanţilor de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Mesajul a fost prezentat de tovarăşul Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R. Mesajul conducătorului par­tidului şi statului — vibran­tă cinstire şi preţuire a ma­relui nostru poet, a creaţiei sale nemuritoare, inspirată de viaţa şi idealurile poporului din mijlocul căruia s-a ridi­cat — a fost primit cu profundă satisfacţie şi grati­tudine de către participanţi. Aprecierile formulate la adre­sa nobilei misiuni educati­ve a literaturii şi artei, caldele în­demnuri adresate creatorilor de a-şi pune talentul şi pute­rea de muncă în slujba as­piraţiilor legitime ale omeni­rii de pace şi progres pe planeta noastră, a nobilelor idei umaniste de modelare a conştiinţelor constituie pentru toţi oamenii de artă şi cultu­ră un mobilizator program de acţiune în vederea realizării unor opere valoroase, care să vorbească posterităţii despre măreţele împliniri ale prezen­tului socialist. Aceste gînduri şi sentimen­te, pregnant puse în eviden­ţă de-a lungul desfăşurării simpozionului omagial, s-au regăsit în telegrama pe care participanţii la manifestarea (Continuare în pag. a 3-a)

Next