Cuvîntul Nou, iunie 1989 (Anul 22, nr. 5389-5414)
1989-06-14 / nr. 5400
Profesari din toate țările ,unitiva ! Realizarea unor produse de calitate ireproşabilă constituie o preocupare permanentă a întregului colectiv al întreprinderii de confecţii din Tîrgu Secuiesc, de unde vă prezentăm un instantaneu ... din secţia călcat pantaloni. Paşi încă timizi pe calea redresării Aceasta ar fi concluzia ce a rezultat în urma raidului întreprins în sectorul zootehnic al C.A.P. Reci, mai exact în taberele de păşunat ale acesteia. Dacă există cîteva indicii certe că faţă de anii trecuţi situaţia zootehniei în această unitate agricolă cunoaşte o anumită redresare, nu e mai puţin adevărat că sunt încă destule neajunsuri de înlăturat, precum şi importante rezerve ce trebuie valorificate. Să ne oprim mai întîi la cele bune. In prezent, producţia medie zilnică de lapte pe vacă este de 8,4 litri, din care 6,7 litri lapte marfă. Desigur, nu este mult, dar aceste niveluri sunt totuşi ca circa 2 litri superioare celor realizate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Se poate spune că această creştere se datorează în cea mai mare măsură practicării păşunatului raţional, îmbunătăţirii, în general, a dotărilor zoopastorale, practicării furajării suplimentare a animalelor cu borhot, precum şi întăririi ordinii şi disciplinei în activitatea îngrijitorilor. Rezultate mai bune se apreciază că vor fi obţinute şi la indicatorul natalitate, la care se aşteaptă o depăşire cu circa 10 procente a nivelului înregistrat în 1988. Din păcate, aşa cum menţionam la început, paşii făcuţi pe calea redresării sunt încă prea timizi, iar continuarea procesului stă sub semnul unor incertitudini, avînd în Aurel GOLCIU (Continuare in pag. a 3-a) ( IN ZOOTEHNIE,) și DISCIPUNA MK«I.OTCM IRTON . • - ro Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. $1 al Consiliului Popular Judeţean Anul XXII Nr. 5400 Miercuri 14 iunie 1989 4 pagini, 50 bani In spiritul sarcinilor indicate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Măsuri eficiente vizînd realizarea exemplară a producţiei destinate exportului Onorarea la termen şi în condiţii de calitate ireproşabilă a produselor destinate exportului, constituie o preocupare la ordinea zilei pentru colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de confecţii din Tîrgu Secuiesc, în acest sens intensificarea eforturilor vizînd ridicarea nivelului tehnic şi calitativ, a competitivităţii produselor purtînd marca de prestigiu a întreprinderii se circumscriu aceluiaşi obiectiv cu prioritate absolută: realizarea exemplară a exportului. „Pe primele cinci luni ale anului în curs — ne spune tovarăşa Márton Enikő, inginer-şef al întreprinderii — am realizat integral sarcina de plan la producţia de export în condiţiile onorării prompte, la termen şi de calitate superioară a tuturor obligaţiilor contractuale faţă de partenerii externi. O preocupare constantă a noastră este permanenta înnoire şi diversificare sortimentală a producţiei, intrucît, este lucru ştiut, menţinerea în condiţii de eficienţă pe pieţele externe nu se poate realiza fără o ofertă competitivă, deci diversificată, conform exigenţelor pieţei şi, totodată, înalt-calitativă. In acest sens avem bune rezultate, gradul de înnoire al producţiei fiind în prezent de 89 la sută, superior prevederilor planificate. Fizic, aceasta înseamnă 99 de produse noi şi reproiectate, faţă de un plan de 85 asemenea produse“. Acţiunile de înnoire a produselor, de ridicare continuă a nivelului lor tehnic şi calitativ sunt susţinute la nivelul întreprinderii, cum este şi firesc de altfel, de concretizarea unor măsuri vizînd modernizarea tehnologică a proceselor de producţie, a diferitelor operaţii pe fluxurile de fabricaţie. O asemenea măsură care se va aplica în unitate este, de exemplu, modernizarea sălii de croit, unde în prezent se prestează circa 80 la sută din munca manuală la nivelul întreprinderii. Aceasta se va realiza prin mecanizarea şi modernizarea operaţiilor. Concret, este vorba despre introducerea la operaţiile de croit a ştanţelor utilizabile pentru croirea reperelor tipizate ale pantalonilor, cum ar fi pungile de buzunare, căptuşelile, bazonul etc. Aceste modernizări ale proceselor de muncă şi altele în curs de experimentare vor conduce la substanţiale economii de manoperă şi implicit la creşterea productivităţii muncii, ca şi a calităţii produselor realizate, la sporirea eficienţei întregii activităţi. Iată, deci, preocupări notabile menite a contribui la realizarea în cele mai bune condiţii a sarcinilor prioritare la producţia destinată exportului. Intre colectivele de muncă fruntaşe se disting : unitatea de lucru 5 B, condusă de maistrul Szöcs Zoltán şi Sárány Elisabeta, uni- Doru MOLDOVAN (Continuare în pag. a 3-a) Muzica populară, într-o evidentă creştere calitativă Marea, inepuizabila zestre de creativitate existentă în popor, pasiunea şi talentul cu care artiştii amatori păstrează în conştiinţa oamenilor comorile culturii noastre, ale artei populare, tradiţionale şi I FESTIVALUL NAŢIONAL! %o-w- 4*C!fT’ contemporane, îmbogăţindu-le de la an la an, şi-au găsit o convingătoare confirmare şi cu prilejul acestei ediţii, a VIl-a, a Festivalului naţional „Cîntarea României“, desfăşurată sîmbătă şi duminică pe scena Centrului de creaţie şi cultură „Cîntarea României“ al sindicatelor din municipiul Sfîntu Gheorghe. Cele trei judeţe pârtiei loan DRAGAN (Continuări la pag a 2-a) MESAJUL tovarăşului Nicolae Ceauşescu SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CU PRILEJUL SIMPOZIONULUI OMAGIAL „MIHAI EMINESCU" In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, precum şi al meu personal aducem un fierbinte omagiu marelui poet Mihai Eminescu, care, prin nemuritoarea sa operă, a cîntat poporul român, trecutul, prezentul şi viitorul său, înscriindu-se pentru totdeauna în conştiinţa întregii noastre naţiuni şi în patrimoniul culturii universale ca exponent al unor luminoase idealuri şi năzuinţe de dreptate socială şi naţională, de afirmare liberă, demnă şi independentă a României. Simpozionul omagial, prin care oamenii de ştiinţă şi cultură cinstesc memoria poetului naţional Mihai Eminescu, constituie un puternic imbold pentru toţi creatorii de literatură şi artă din ţara noastră de a-şi pune întreaga lor creaţie — urmînd strălucitul exemplu al marelui lor înaintaş — în slujba poporului, a dezvoltării cuceririlor sale revoluţionare, a făuririi socialismului şi comunismului, a ridicării României pe trepte tot mai înalte de civilizaţie şi progres. Poet al poporului său, Mihai Eminescu a lăsat posterităţii imaginea unui artist legat trup şi suflet de pămîntul ţării sale, de aspiraţiile spre mai bine ale maselor populare, receptiv la problemele majore ale epocii în care a trăit, ale luptei pentru apărarea şi afirmarea fiinţei naţionale , care au constituit în permanenţă izvorul veşnic viu al minunatei sale creaţii. Nimeni mai mult decît Mihai Eminescu n-a dat expresie şi n-a contribuit într-o asemenea măsură la afirmarea şi punerea în valoare a frumuseţii limbii române, a spiritului de înţelegere a legilor dezvoltării lumii. Cit de minunat sună şi astăzi gerialele versuri din poezia „La steaua“ : „La steaua care-a răsărit / E-o cale-atît de lungă. / Că mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă“. In opera lui Eminescu şi-au găsit o nemuritoare oglindire paginile cele mai glorioase ale istoriei naţionale, profundul patriotism al poporului român, gata să-şi apere cu orice sacrificiu viaţa demnă şi libertatea. Cit de minunat răsună cuvintele pline de demnitate prin care Mircea cel Mare afirma — in „Scrisoarea a III-a“ — hotărîrea poporului român de a-şi apăra libertatea şi independenţa ! NICOLAE CEAUŞESCU (Continuare in pas a 3-a) ÎN PAGINA A 3-A TELEGRAMA ADRESATĂ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU de participanţii la Simpozionul omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu Simpozion omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu La Ateneul Român s-au desfăşurat, marţi, lucrările în plen ale Simpozionului omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu, în organizarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi a Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, în mijloc de iunie, în anotimpul florilor de tei, oameni de cele mai diferite vîrste şi profesii, din Capitală şi din întreaga ţară, şi-au dat întîlnire sub cupola impunătorului edificiu străjuit de statuia poetului nostru naţional pentru a omagia creaţia şi viaţa lui Mihai Eminescu, la un veac de la trecerea sa in eternitate. La manifestare au participat tovarăşii Emil Bobu, Constantin Olteanu, Dumitru Popescu, Suzana Gâdea, Ioan Toma, Ion Ursu. Au luat parte reprezentanţi de frunte ai vieţii culturalştiinţifice din ţara noastră, precum şi oaspeţi de peste hotare, cunoscători ai operei eminesciene. întreaga desfăşurare a simpozionului naţional, care încununează bogata suită de manifestări organizate la oraşe şi sate cu prilejul acestui centenar, s-a aflat sub semnul de emoţie şi nobleţe al ideilor şi aprecierilor cuprinse în Mesajul adresat participanţilor de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Mesajul a fost prezentat de tovarăşul Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Mesajul conducătorului partidului şi statului — vibrantă cinstire şi preţuire a marelui nostru poet, a creaţiei sale nemuritoare, inspirată de viaţa şi idealurile poporului din mijlocul căruia s-a ridicat — a fost primit cu profundă satisfacţie şi gratitudine de către participanţi. Aprecierile formulate la adresa nobilei misiuni educative a literaturii şi artei, caldele îndemnuri adresate creatorilor de a-şi pune talentul şi puterea de muncă în slujba aspiraţiilor legitime ale omenirii de pace şi progres pe planeta noastră, a nobilelor idei umaniste de modelare a conştiinţelor constituie pentru toţi oamenii de artă şi cultură un mobilizator program de acţiune în vederea realizării unor opere valoroase, care să vorbească posterităţii despre măreţele împliniri ale prezentului socialist. Aceste gînduri şi sentimente, pregnant puse în evidenţă de-a lungul desfăşurării simpozionului omagial, s-au regăsit în telegrama pe care participanţii la manifestarea (Continuare în pag. a 3-a)