Cuvîntul Nou, ianuarie 1990 (Anul 1, nr. 4-27)

1990-01-14 / nr. 13

DECRET-LEGE Privind unele măsuri în legătură cu asigurările de stat Consiliul Frontului Salvării Naţionale decretează: Articol unic. Administraţia Asigurărilor de Stat acordă, în afara cazurilor prevăzute de lege despăgubiri pentru pagubele produse in timpul revoluţiei de : Efectul acţiunii gloanţelor sau alte asemenea, neurmate de incendiu sau explozie, căzute asupra unor bunuri, care în prezent sunt: A. Asigurate prin efectul legii : a) clădiri şi alte construcţii aparţinînd cetăţenilor şi unităţilor agricole cooperatiste ; b) alte mijloace fixe decit clădiri, precum şi mijloace circulante materiale, aparţinînd unităţilor agricole cooperatiste; II. Asigurate facultativ : a) bunuri de uz casnic şi gospodăresc aparţinînd cetăţenilor ; b) mijloace fixe (clădiri, alte construcţii, maşini, utilaje etc.) şi mijloace circulante materiale aparţinînd unităţilor din reţeaua CENTROCOOP şi UCECOM pentru pagube produse de incendiu şi calamităţi ; c) mijloace circulante materiale (încărcături) pentru cazurile de pagube produse în timpul tranportului, la unităţile din reţeaua UCECOM ; 2. Efectul acțiunii apelor provenite din conducte și instalații de orice fel sparte sau defectata ca urmare a folosirii armelor, la asigurările prin efectul legii menționate la pct. 1, lit. A. 3 Lovirea sau izbirea unor bunuri de vehicule, inclusiv cele constituind tehnică de luptă : a) la asigurările prin efectul legii menţionate la pct. I lit. A ; b) la asigurările facultative menţionate la pct. 1, lit. B, lit. a şi b. Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale ION ILIESCU Miting, politică (Urmare din pag. 1) Această remarcă se referă şi la activiştii de partid din vecinul regim. • In privinţa destituirii directorilor de întreprinderi şi instituţii necorespunzători, aceasta o vor hotărî chiar colectivele respectivelor unităţi. Propunerile acestor colective vor fi înaintate forurilor superioare (centrale, ministere), care vor confirma sau infirma aceste schimbări. • Vom încerca să publicăm autobiografiile membrilor Consiliului, în timp, însă, pentru că nu e singura problemă care ne preocupă. • Cei care nu au un loc de muncă stabil să se prezinte la Oficiul forţelor de muncă, acesta va raporta săptămînal Consiliului judeţean al P.S.N. situaţia. E mare nevoie de braţe de muncă în minele judeţului şi în agricultură. # Incepînd din săptămîna aceasta, cooperaţia de consum va trimite la sate raţiile de alimente, urmînd ca fiecărui om să-i fie asigurat necesarul. # Listele cu turnătorii în slujba securităţii nu se află nici la Poliţie, nici la ziar, nici la Front. Tot ce nu a fost distrus s-a predat Procuraturii militare Braşov. • Se vor constitui comisii de control muncitoresc, care vor acţiona numai împreună cu Poliţia economică pentru stîrpirea speculanţilor. # în privinţa cercetării averii foştilor demnitari, adresaţi-vă organelor competente, care vor acţiona conform prevederilor Legii nr. 18, încă în vigoare. Stimaţi cititori ! Repetăm, pentru a fi mai clari, că o parte a acestor probleme au fost tratate în presa judeţeană. Cele care nu şi-au primit, după opinia dumneavoastră, un răspuns care să satisfacă toată lumea îşi vor găsi rezolvarea dreaptă şi cinstită, cum dreaptă şi cinstită va fi şi judecata tuturor celor care au atentat la bunurile şi vieţile noastre şi ale copiilor noştri. SERIALUL NOSTRU Mica istorie a Atena, 1896. Se sare cu prăjini inspirate de modelul... antic, de lemn, iar campionul olimpic, americanul Hoyt, stârneşte senzaţie sărind 3,30 metri! In 1920 bambusul ia locul lemnului, drept care... un mult comentat „3,80“ ia locul vechiului 3,30. Melbourne, 1956: dezvoltarea aeronauticii își trimite ecoul pînă în arenasportivă, metalul, mai precis duraluminiul, devenind materialul campionilor. Ajutîndu-se de noua prăjină, americanul Richards sare 4,56 m. Tokyo, 1964 : un nou salt, și la propriu și la figurat, rezultatul ureînd la 5,10 m, autorul său numindu-se Hansen, iar ... coautorul — prăjina din fibră de sticlă. München, 1972: ștacheta urcată la 5,50 m este trecută de estgermanul Nordwig, dar el va fi urmat îndată de cîteva „plutoane“ de finlandezi, polonezi și americani. Ceea ce nu mai departe decît ieri părea de domeniul fanteziei, devine acum o realitate întru totul accesibilă, mulţumită aliajului fibră de sticlă-carbon, mult mai elastic şi „exploziv". Cu vremea, structura internă a acestor prăjini s-a ameliorat continuu, nu doar în ceea ce priveşte materialul propriu-zis, ci şi în „individualizarea“ sa, în confecţionarea (cu ajutorul computerelor) a unor prăjini adaptate perfect la statura, greutatea, viteza şi tehnica ate-tului. Amănunte de care, desigur, nu este străin nici actualul (şi fantasticul — zicem noi, dar ce vor spune nepoţii noştri ? ...) record mondial deţinut de Serghei Bub la 6,06 metri. Olimpiada de la Seul, chiar dacă n-a pulverizat recordurile anilor trecuţi, a adus şi ea o doză importantă de nou un plan tehnologic. Mulţumită acesteia este de aşteptat, dacă tui un nou şibir cînte prăjinii (II) Ies) fantastic record al lumii, în orice caz o regrupare a plutonului către nivelul de vîrf. Materialele sportive — deci şi prăjina din cazul nostru — odinioară din lemn, lemn-metal, apoi din metal uşor şi super-uşor, sînt de acum confecţionate din plastic, polimeri sintetici şi, îndeosebi, din aşa-zisele materiale compozite. Altfel spus, din materiale în care vechiul aliaj a fost înlocuit cu „straturi“ de diferite structuri, dar îmbinate savant, după o tehnologie îndelung studiată şi pusă la punct. In majoritatea cazurilor, fibrele continuă să rămînă din sticlă sau carbon, dar liantul care le asamblează este o răşină organică. Trei mari categorii de proprietăţi pot rezuma avantajele oferite de noile materiale: înainte de toate are greutatea mult scăzută a acestuia, ceea ce, logic, economiseşte în proporţii însemnate energia performerului. Bunăoară, compozitele de fibră de sticlă şi carbon sînt de trei ori mai uşoare decît oţelul, şi o dată şi jumătate decît aluminiul. în al doilea rînd, trebuie amintită rezistenţa mult îmbunătăţită. In fine, lucru mai mult decît important în săritura cu prăjina, elasticitatea unor atari materiale este incomparabil sporită, datorită posibilităţii tehnice de a orienta fibrele în sensul cel mai avantajos; astfel, la sfîrşitul anilor 1960, primele prăjini din fibră de sticlă, construite de firma americană Pacer, aveau fibrele orientate la 45 de grade faţă de axul prăjinii, ceea ce le diminua proporţional „cursa“. Acum, prin tehnica materialelor compozite, ele pot fi plasate în axul prăjinii, altfel spus, în sensul flexiunii.. Sau, şi mai limpede, mai spre .. . recordul mondial. Sorin SATMARI Iată secţiunea unui schi „Rossignol — Delta Cobra“: o lamă de decor tip poliester (1), două staturi protectoare din fibră de sticlă (2 şi 8), o placă de ranforsare (3), o peliculă de fixare a inserţiilor (4), partea centrală, în formă de fagure, avînd rol mixt de rezistenţă şi elasticitate (5), protecţiile laterale din celuloză impregnată in melamină (6) şi dublată cu lemn (7), tălpica din polietilenă ultra rezistentă (9), două inserţii de carbon (10). • SPORT • SPORT « fotbal Fârâ mila! Discret, „Gazeta sporturuor" ne informează că toate divizonarele şi-au reluat pregătirile in vederea noului sezon fotbalistic. Toate... mai puţin Victoria, F.C. Olt şi Flacăra Moreni, care lipsesc la apel nu fiindcă sînt îndărătnice, ci pentru că se spune că au fost desfiinţate. Sigur, s-ar putea ca totul să fie o simplă bîrfă, dar nu neapărat, fiindcă prea se simte mirosul de fum. Or, fum fără foc ... De altfel, am auzit că F.C. Olt a înaintat federaţiei o notă de protest, cerînd să fie repusă în drepturi. Probabil că cei din Scorniceşti se cred încă pe vremea tătucului lor (cînd le era îngăduit orice), altfel n-ar face uitat „amănuntul“ că echipa lor a intrat în divizia B graţie unui meci pe care l-a cîştigat la 17 sau 18 goluri diferenţă. Şi nici faptul că Viitorul — aşa se numea atunci — a urcat pe prima scenă fotbalistică a ţării cu jucători de „C“, între care cel mai răsărit era ... Şoarece. Abia înai tîrziu rîndurile formaţiei au fost îngroşate de Ariciu, Balaur, Prepeliţă şi Căţoi, graţie eforturilor cărora F.C. Olt a încheiat ediţia 1981—1982 a campionatului pe locul patru (înaintea Stelei). Cam în aceeaşi manieră s-au impus şi celelalte două „desfiinţate“. Cînd a început să joace în divizia A (ediţia 1985—1986), Victoria avea în lot pe Zlotea, Mirea, Brumaru, Nedelceanu, Drâghici, Ursu, C. Marcu, cu toţii debutanţi, precum şi cîţiva „pensionari“, între care pe Eftimescu, Custov, Iordache şi Aelenei. Toată lumea zicea că va retrograda un „B". S-a întîmplat însă ca după numai un an plăpînda formaţie din Şoseaua Ştefan cel Mare să urce pe podiumul clasamentului (locul trei), la care Sportul Studenţesc şi Universitatea Craiova nu au avut acces. In ceea ce o priveşte pe Flacăra Moreni, ea a ajuns în prima divizie trecînd peste „cadavrul“ formaţiei C.S. Tîrgovişte. Am crezut la început că alde Vlădulescu, Nistor, Preda, Năstase, I. Ştefănescu, I. Nicolae etc., vor doar să vadă cum e în „înalta societate“. De altfel, Flacăra a încheiat turul ediţiei 1986—1987 a campionatului în strictă concordanţă cu modestele-i posibilităţi (locul 18 în clasament, cu 9 puncte). In primăvară însă, formaţia din Moreni avea să realizeze 23 de puncte, lăsîndu-ne pe toţi cu gura căscată. Dacă suporterii ei din c.c. al p.c.r. se trezeau mai din vreme, Flacăra ar fi prins „Cupa U.E.F.A.“ . Se vor găsi, probabil, destui care să ceară îndurare pentru cele trei „condamnate“. Federaţia nu trebuie să se arate însă miloasă, fiindcă, este evident, Victoria, F.C. Olt şi Flacăra isi merită soarta. Nicolae STOIAN Apropos de... „să facem totul..." ... Pentru buna pregătire a sezonului fotbalistic care vine. Cam aceasta ar fi ideea (vorba vine) ce se desprinde din „sugestiile“ Colegiului central al antrenorilor, prezentate în presă, chipurile din dorința de a sprijini activitatea curentă a tehnicienilor. Eu le-aş zice nu „sugestii“, ci „indicaţii preţioase“, nu de alta, dar expresia e mult mai sigură (a fost verificată timp de 25 de ani) şi se potriveşte de minune conţinutului materialului redactat de membrii amintitului organism. Să vedem ■ însă despre ce este vorba. In primul rînd, Se spune că eforturile trebuie gradate judicios, pe baza cunoaşterii exacte a potenţialului biologic al jucătorilor. Nu cumva stimaţi antrenori, să-i lăsaţi pe elevii dumneavoastră să se zbenguie iarna pe gazon, pentru că aşa se făcea înainte. Acum e vremea jocurilor complementare pe spaţii reduse pentru creşterea acumulărilor fizice. Odată înţeles acest lucru, e bine să aveţi grijă ca antrenamentele, conţinutul lor, să fie adaptate la condiţiile de climă, altfel riscaţi sănătatea jucătorilor. Dacă afară e vreme rea, programul antrenamentelor trebuie modificat, în sensul includerii unor activităţi care nu depind de factorii atmosferici, cum sînt baza, bîrfa şi citirea în colectiv a Programului Loto-Pronosport. Nu uitaţi, de asemenea, că în perioada pregătirilor jucătorii trebuie să şi mănînce. Atenţie însă : alimentaţia va fi ştiinţifică ! Asta înseamnă să-i feriţi de carne, brînzeturi, ciocolată, citrice,pepsi şi cafea, întrucît ele nu cadrează cu nivelul de trai ridicat cu care eram obişnuiţi. Sportivilor li se vor pune pe masă ghiveciuri de legume, preparate pe bază de soia, pline din rumeguş, nechezol şi apă puternic clorată, capabilă să potolească orice, inciţisiv setea de viaţă. După o masă copioasă urmează, fireşte, odihna, care trebuie să fie de calitate. De ce se insistă asupra acestui aspect ? Pentru că, este lucru ştiut, fotbaliştii îşi cam pierd vremea cu pocherul, care este foarte stresant. Se impune, de aceea, ca după miezul nopţii să fie organizate jocuri mai relaxante, ca, de pildă, barbutul şi copeica. Sigur, lista „indicaţiilor de inestimabilă valoare teoretică şi practică“ date de Colegiul central al antrenorilor este mai lungă. Noi le-am reţinut doar pe cele fără de care tehnicienii din fotbalul românesc n-ar şti ce să facă. Acum că totul e clar, aşteptăm ca ei să acţioneze cu devotament şi simţ de răspundere pentru a ridica jocul cu balonul rotund „pe noi culmi de civilizaţie şi progres“. S. NICOLAE REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA : itian« Presei, cultură, artă — I1210; cetăţeneşti. nr t.A. sfintu Gheorghe Telefoane: secretariat *crt*erV-«Mixări — i ll 90, interior 183 Telex nr — I 11 90. Interior 138 secţiile economică 68216. Tiparul : Tipografia din Sfintu Gheorghe AMINARI Secţia română a Teatrului din Sfîntu Gheorghe ne anunţă că spectacolul cu piesa „Luna de miere“, de Platon Pardău, programat pentru luni, 15 ianuarie 1990, ora 18 (abonamente IV), se amină din motive obiective (indisponibilitatea interpretului rolului principal), pentru o dată care se va anunţa din vrem. Sîntem, de asemenea, informaţi că în cursul acestei luni, publicul iubitor de teatru va putea să vizioneze spectacole cu piesa lui N.V. Gogol „însemnările unui nebun“, în regia şi interpretarea lui Constantin Florescu, spectacol interzis în toamna anului trecut de fosta comisie județeană de vizionare.