Cuventul, mai 1929 (Anul 5, nr. 1445-1474)
1929-05-02 / nr. 1446
A APĂRUT NO.IT DIN «« »I cu următorul sumar Primul sbor al prinţesei Ileana. — Cântăreața de Sf. Gheorghe. — Aspecte, evenimente, fapte şi curiozităţi de tot felul şi de pretutindeni. — Aspecte interesante de primăvară. — Micul Stat Andorra se răsboeşte. — Concurs de şah prin radio. — Funeraliile ambasadorului Myron Herrick.—Paradă la aniversarea naștere! Regelui Belgiei. — Una din surorile siameze... se mărită.— Serbare japoneză de păpuși. — Tankuri de petrol în flacuri. — «Servește-te singur»! — Jurământul unui ministru american. — Manevrele flotei aeriene» americane. — Recordul mondial al unei bărci. — Cel mai bun săritor. — Cel mai mic înotător. — Tango de mahala. — O cursă de ski pe apă. Pagina femeii. — Actualitatea în caricatură. — Pagina jocurilor cu numele deslegătorilor. — LEI, EXEMPLARUL 8 LEI I Pălii Nu regretaţi o călătorie la TARGIU-MUREŞ şi vă veţi convinge, că puteţi cumpăra favorabil, eftin şi bine şi cu plată în rate Székely & Réti FABRICA DE MOBILE Mareasortimeotdepiam! $ pianine La cerere trimitem şi reprezentantul nostru cu desene. ,URODONAL ! Spală aapgeio ! Sinuciderea unui caporal din red. 3 art. grea Galaţi 30. — Caporalul Şerban Alex. din reg. 3 art. grea s’a sinucis, datorită faptului că a scăpat de sub sentinelă pe un arestat. Parchetul militar anchetează. In jurul rotilelor Băncii Noastre din Balafi Galaţi 30. — In legătură cu „Banca Noastră” se dă ca sigură arestarea avocatului Niţescu din Consiliul de Admiraţie, aceasta în urma concluziilor puse de expertul contabil, mană de la Paris, unde a fost câteva săptămâni pe iarnă, cu desemnul despre care vorbeşte. Firma nefiind de tinichea, ea nu sună deloc cum ar vrea autorul. Ea nu spune nici pedant că autorul e director sau funcţionar al Institutului — nici sincer şi serios că autorul a fost pe la Paris, cum ar fi spus de pildă dacă s’ar fi agăţat la baza paginei şi la stânga numelui său — ci arată rigid şi batjocoritor dragostea autorului pentru titluri, mai accentuată în trecut când el se angajase într’o polemică din care ieşise terfelit şi popular! Firma aceasta îl fixează totuşi pe nedreazi ca donquichote a ştiinţei preistorice — căci autorul e un tânăr cu temperament vioi şi activ. Păcat că stilul său e atât de copilăresc şi naiv — şi autorul însăşi puţin conştient de ridicol! Din parte-ne îi urăm din tot sufletul să găsească odată paleoliticul în Oltenia — şi să dea în sfârşit peste omul care să-l mai scuture din când în când! Se. Cettaeirescia fronzensbad (CEHOSLOVACIA) Cele dintâi băi de nomol din lume! Excelente băi terapeutice pentru boli de femei şi boli de cord Cele mai concentrate surse de sulfat de sodiu din câte se cunosc. Cele mai mari succese de vindecare la boli de cord, boli de femei, sterilitate gută, reumatism şi constipaţie cronică. Înainte şi după sezonul principal preţuri reduse, informaţiuni şi prospecte prin .KURVERWALTUNG “ Citilipii Vând vilă Techirghiol având 24 camere, teren două mii metrii, cu pomi fructiferi şapte zeci cu cei un milion jumătate venit actual pe an trei sute mii lei. A se adresa Tomescu, Valea Albă No. 7, Constanța. A aparut nr. 182 din 16 pagini mari egal cu 32 mici fiJUHA de MININICA marele magazin săptămânal care consacră pagini întregi Femeei, Sportului, Jocurilor, Umorului, Călătoriilor, Ştiinţei, Ecranului, Artelor şi Teatrului. In acest număr Portretul în culori al M. S. REGELE SV MIHAI I scriind la biroul său. Exemplarul 7 LEI SPECTACOLE Teatre OPERA: Tosca. NAŢIONAL, Matineu: Nora; seara: Vraja. . . " REGINA MARIA: Topaze. TEATRUL ALHAMBRA: Viaţa e frumoasă. CARMEN SYLVA: Intrigă şi amor de sclave. Cinematograf ODEON: Diana. CAPITOL: Vila Falconieri. SCALA: Păţania unui reporter şi revista Paştile calului. TRIANON: Cântăreţul de jazz. CERCUL MILITAR: Ramona şi revista Ce-a fost verde s’a uscat. ELITE: Moulin Rouge. SELECT: Vipera şi Napoleon şi Josefina. EFORIA: Uraganul. LIPSCANI: Văpaia tinereţii. MARNA: Femeile nebune. VOLTA BUZEȘTI: Eu sunt Suzi Saxofon. GOLESCU: Lumină și întuneric. ^—c=U=— Cutia cu Scrisori *) Din partea Municipiului primim următorul comunicat: „Faţă de îndrăzneala acelora cari au furat averea comunei şi îşi permit în Senat să aducă învinuiri neîntemeiate actualei administraţiuni comunale, cu privire la furniturile comunei, primăria municipiului Bucureşti aduce la cunoştinţa generală că, toate furniturile comunei se fac prin licitaţiune publică şi cu toate formele de publicitate. Numai în cazuri de mare urgenţă primăria cumpără cele absolut necesare totdeauna pe bază de cereri de oferte, deşi regulamentele ar da dreptul primarului să cumpere prin bună învoială până la valoarea de 100.000 lei. Niciodată comuna nu a cumpărat benzină şi niciodată firma Nica Madgearu et Co. n’a furnizat primăriei benzină. Această firmă a fost invitată ca şi alte firme similare să facă oferte pentru materiale de fierărie şi preţurile pe cari le-a oferit ea, au fost cu mult mai ieftine ca cele oferite de firmele cari ofertează în mod obişnuit şi cari erau învăţate cu preţuri de speculă înzecite mai mari ca preţurile pieţei. înţelegem toată revolta firmelor spoliatoare în contra ordinei actuale de la primăria Capitalei şi înţelegem de ce aduc toate aceste atacuri calomnioase. Aceste firme şi foştii edili, cred că acuzând pe oamenii cinstiţi vor face lumea să creadă că în privinţa cinstei nu este nici o deosebire între actualii şi foştii edili. Opinia publică este însă lămurită şi broşura pe care o vom scoate va arăta lumii că, la primăria Capitalei n’au fost şefi de adiţie, ci şefi de bandă. Dacă sam sării goniţi de la primăria Capitalei, dacă firmele spoliatoare şi dacă foştii edili nu vor înceta cu calomniile lor, îi vom arăta pe toţi şi cu nume proprii”. *) Direcția nu răspunde de cele publicate sub această rubrică. 1. Paranta unor lucrători români în Turcia Consulatul român din Constantinople, printr’un raport adresat ministerului muncii, face cunoscut că străinii cari merg în Turcia pentru lucru sunt expuşi să rămână pe drumuri, deoarece acolo este o serioasă criză economică şi chiar lnoratorii localnici abia îşi pot câştiga existenţa zilnică. Totodată raportează cazul a trei muncitori români cari după ce lucraseră timp de doi ani la un proprietar din Lule Burgas fără a fi primit vreun salariu pentru tot acest timp şi dăduseră pe patron în judecată pentru drepturile lor, au fost duşi cu forţa de autorităţile turceşti la Constantinopol şi obligaţi să părăsească Turcia, înainte de terminarea procesului. Lipsiţi de mijloace, ei au trebuit să fie repatriaţi pe un vapor românesc. CUVÂNTUL. Arestarea unui fals plutonier la Chișinău Chișinău 30. Aseară a fost arestat în localitate soldatul Adrian Nicolae din reg. 7 vânători, îmbrăcat în uniformă militară purtând grade de plutonier. El este condamnat la 2 ani pentru dezertare. Numitul poseda un ordin de serviciu fals, având imprimat în locul ștampilei o monedă de 2 lei Arestatul a declarat că ordinul de serviciu fals i l-a făcut jandarmul Constantin Ispas, din reg jandarmi. Ambii au fost înaintaţi comenduirii. Dela ," Asociația universitara a prietenilor Poloniei" Cu ocazia aniversării primei constituții poloneze din 3 Mai 1791, A. U. P. P. din București a aranjat următorul program : 1) La 3 Mai a. c. Radio-Român va avea întregul program închinat Poloniei. Cu această ocazie d. dr. Skupiewski va vorbi despre constituţia polonă de la 3 Mai 1791, iar programul muzical va fi şi el format din bucăţi alese din repertoriul naţional polonez. 2) In ziua de 5 Mai a. c. un număr de 32 conferenţiari vor vorbi la Ateneele Populare din Bucureşti despre Polonia şi prietenia româno-polonă. Numele conferenţiarilor ca şi al Ateneelor vor fi date publicităţii la timp. 3) In aceiaşi zi va avea loc la Fundaţia Carol o festivitate, la care va participa guvernul şi Legaţia polonă din Capitală. Gruparea Universitară a Prietenilor Poloniei, deşi dispune de mijloace financiare cu totul reduse, îşi dă silinţa ca prietenia româno-polonă să devie o realitate. Din această sinceră şi permanent manifestată dorinţă, a răsărit şi juta fiinţă programul de mai sus, ca şi schimbul de studenţi pe care Asociaţia a reuşit să-i facă în fiecare an de la înfiinţare şi până în prezent. Derderea unui tren de marfă Constanţa, 30. — Astă noapte trenul de marfă Constanţa-Bucureşti No. 9302 a deraiat pe linia principală în gara Lehliu. Maşina şi 2 vagoane s-au răsturnat împiedecând circulaţia. Terasamentul a fost stricat pe o întindere de câteva sute de metri. Doi frânări au fost răniţi. Ancheta a stabilit că deraerea se datoreşte terasamentului care era prea slab. X=—’~‘H Arestarea unor spioni sovietici la Tighina Chişinău. — In urma unor informaţiuni primite la Siguranţa Tighina s’au făcut descinderi la locuitorii Iosif Rezanof, Boris Rezanof şi Constantin Rezanof unde s’au găsit mai multe acte compromiţătoare precum şi numeroase corespondenţe dela Soviete prin care li se dădeau instrucţiuni cum şi cu cine să lucreze. Ei au făcut o serie de declaraţii senzaţionale în legătură cu ramificaţiile pe care le au în Basarabia şi în vechiul Regat dând şi mai multe nume. Se aşteaptă o nouă serie de arestări. Mai reese că ei aveau legături și cu Tatar-Bunarul unde ei dădeau instrucțiuni de modul cum să se lucreze. Un voiajor delapidează două milioane lei Constanţa 30. — D. Demostene Tranuli, proprietarul teatrului «Ligii Culturale» a reclamat parcheta lui pe voiajorul său Jean Nedre care i-a delapidt o sumă de peste 2 milione lei. Numitul voiajor sustrăgea treptat bani din sumele ce i se încredinţau pentru cumpărarea filmelor. Parchetul luând în considerare reclamația a pus în urmărire pe delapidator. » *:^C=n=3— Cuvâintul literar si artistic Literatura străzii Desprimăvărarea a răbufnit. A cuprins capitala cu delirul lucid al unei dimineţi pure şi albe ca porumbiţele. Fâlf de stoluri de porumbei in văzduhul limpezit de paratrăznete şi filtrul turlelor de biserici .O procesiune de lumină trece pe bulevardele deschise. Femei coapte în climă mediteraneană, fetiţe bălane ca pâinea, adolescenţi reci şi lucii, cu trupuri tăiate în lemn de palisandru, bărbaţi cu cărnuri de piftie şi muşchii sleiţi, pregătiţi parcă pentru grătarul fierbinte al verii, împestriţează stradal svonesc cu murmur vesel şi prelung. E o dimineaţa prelungită ce te copleşeşte cu un dor năpraznic de ducă. Arunci pana şi gândul ce macerează în creer şi trăieşti vizual. La toate răspântiile o surpriză veselă. Surprinzi discuţii care se reduc la cuvinte ce sboară de pe buze ca răndunici de sub streşini, silabe din cuvinte cu miresme de flori. Oamenii au evadat din interioare ca dintr’o cameră obscură de aparat fotografic—şi peste ochi stăruie încă împâinjenirea somnului hibernal. La librării — în victrine — cărţile se răresc suplinite de instrumentele cugetării trupeşti: sportul modern Stagiunea stelelor nocturne se întrerupe pentru acest anotimp care goneşte pe citadini în câmp, la mare şi în păduri de brazi. Literatura a fost de aşijderi gonită din biblioteci ca să se plimbe pe străzi. Ştiţi cum apare literatura pe străzi. Ca Puk după visul nopţii de sâmziene. Săracă, palidă, cu vestmintele stropite de tină şi îmbibate de colb. Am văzut într’un coif de bulevard, lume adunată în faţa unei vitrine improvizate pe un prag de cinematograf. Un negustor pirpiriu şi veşted aştepta clientelă şi-şi privea «marfa» cu aceiaş candoare şi ciudăţenie ca şi clienţii ,spectatori. Vindea cărţi picante cu ilustrata tăiate din publicaţii franţuzeşti, fascicole de aventurii,banditeşti, vechi, uzate. „ Un telal rătăcit-din balul primăvăratec al străzii. , Iată simbolul literaturei de stradă. I. Haiet Observaţi cum se prăpădeşte pe zi ce trece «problema cărţii»? Magnificul subiecţi Salvatorul de ultimul moment al gazetarului indispus, inepuizabila muză a scrisului plictisit. De la o vreme, iată, nu se mai vorbeşte despre actualitatea lui Alarma scriitorilor e din ce în ce mai puţin convinsă, mizeria cărţii din ce în ce mai puţin ,nonstrată-E un subiect, care a avut zilele lui de glorie. Pe vremea «proectului Rebreanu» nu se vorbea despre altceva. Pe urmă chestiunea a obosit, discuţiile s’au rărit, interesul cetitorului a scăzut. Noi înşine am încercat aici — publicând câteva convorbiri cu editorii principali — sâ-i dăm un aspect precis acestei probleme vagi, să o punem lămurii cu datele ei prime, să o privim din faţa fără ocol şi să-i însetu în edificaţi, eventualele ei soluţii, şi cu toate acestea criza a’a dezactualzat fără să se remedieze. Fiindcă — băgaţi de seamă — până asuma nimeni n’a îndrăznit la noi să pună net o chestiune. Divagaţii mai mult sau mai puţin vagi, regrete sincere, propuneri timide — da. Niciodată însă in politica noastră scriitoricească nu s’a făcut, teea ce se numeşte a pune piciorul în prag. Niciodată nu s’au cerut deschis lucrurile, ce trebuiau cerute şi niciodată nu s’a spus lămurit tot ce se cuvenea. N’am mers până la capătul unei trebi, deşi am început destule. Nici chiar profetul d-lui Rebreanu n’a găsit termenii răspicaţi şi clari ce se impuneau (dovadă, că a rămas nerezolvat). Lipsă de convingere profesională, sau lipsă de curaj —■ nu ştiu Probabil lipsă de înţelegere reală a funcţiei sociale a scriitorului Iată însă că zilele acestea un scriitor s’a adresat direct şi public ministrului artelor, făcându-i lămurit o propunere în astfel de termeni, încât mă întreb cum ar mai putea fi refuzată. Tam zilele trecute despre necesitatea traducerii câtorva opere esenţiale din literatura românească modernă într-o limbă europeană şi vorbeam despre obligaţia Statului de a-şi lua asupră-şi această urgentă şi utilă sarcină. Ori acest deziderat a fost de îndată formulat în termeni precişi de către domnul N. Davidescu, vicepreşedintele S. S. Reului, care a adresat prin Cuvântul (şi bănuim că cititorilor noştri nu Ie-a scăpat importanţa faptului că scrisoare deschisă ministrului de resort. Tot ce trebuia spus, a fost spus acolo. S’au oferit soluţiile cele mai simple şi mai lămurite. Cei în drept nu vor avea de cât să utilizeze acele indicaţii, pentru a realiza una din cele mai frumoase şi mai rodnice opere de propagandă culturală şi naţională. Şi e sigur că le vor utiliza. Făptui că tipărirea autorilor noştri în străinătate va cere o sumă oarecare de luni (ori cât de importantă va fi ea — şi nu e) nu poate fi o piedică. Când pentru a se înscena o operă compilată după verdi şi Puccini se cheltuesc sute de mii de lei şi se aduc costume speciale de la Viena, când montarea unei piese proaste costă uneori jumătate milion, nu se va găsi nimeni să refuze banii necesitaţi de o impunere a geniului nostru dincolo de hotare. E limpede- Şi de aceea nici nu stăruim. Despre altceva ţineam să scriu aici. Trebue anume relevată iniţiativa tranşantă şi curagioasă a domnului Davidescu. Noi ne-am obişnuit să biurocratizăm bunele intenţii şi să formalizăm încercările Sunt diferite oficii, comitete şi comiţii, prin care o iniţiativă trebue să treacă, până când obosită cade singură cu tristeţea renunţărilor proprii. Ori nu este neconfortant în mijlocul atâtor exemple de inerţie, să vezi cum cineva trecând peste toate comitetele şi organele din lume, vorbeşte cu un glas tare şi cere un drept şi o revendicare a tuturora? Scrisoarea vicepreşedintelui scriitorilor valorează cât un gest şi cât o realizare. Ea spune lămurit, că de azi înainte pentru a câştiga sprijinul datorit al oficialităţii vom trebui să părăsim metoda banchetelor şi a graţiozităţilor platonice şi că vom trebui să tratăm cu conştiinţa celor ce se cuvin Această scrisoare, care n’a cerut asentimentul niciunei adunări generale şi n’a solicitat ştampila niciunei organizaţii, indică singura politică scriitoricească ce mai poate fi cultivată. Dacă nu ar fi decât orgoliul just şi prob al ţinutei sale, dacă nu ar fi decât frumuseţea morală a cererii, care nu-şi caută nici o formulă de scuză, încă ar trebui adoptată această atitudine faţă de oficialităţi. Corp constituit sau individualităţi izolate, breasla scriitorilor îşi va afla în această dârză apărare a intereselor ei elementare, cel mai eficace şi mai serios sprijin. Reaua voinţă a oficialităţilor (şi se pare că sub regimul actual nu poate fi vorba de asta) sau inerţia birourilor nu scuză pe nimeni. Ele trebuesc siluite cu energia rece a omului, care nu face altceva decât să-şi ceară un drept. Cu atât mai mult, cu cât de cele mai multe ori acest drept priveşte însuşi prestigiul gândului şi cuvântului românesc. Ca în cazul de faţă, bunăoară, Aftihail Sebastian O nouă politică scriitoricească CURIUfflTfR&R A apărut: Critice vol. X de E. Lovinescu, în care criticul și-a încheiat ciclul de «Critice» prin studii de ordin cultural, documentar, istoric asupra unor mari autori ca Eminescu, Alexandri, Creangă și N. Filimon. Volumul a apărut în editura Ancora-Benvenisti. — «Craii de curtea veche» romanul d-lui Matei ,Caragiale se bucură de un mare succes de librărie. — In curând va apare volumul de poeme «O picătură de parfum» de Tudor Măinescu. — D. Ilarie Voronca pregăteşte un studiu asupra prozei şi poeziei moderne româneşti. — S’a pus în vânzare în principalele librării din Capitală volumul d-lui Ștefan Roll: Poeme în aer li ber-« — A apărut «Bolta bizantină» versuri de Virgil Huzum, — «Pasărea rătăcită» volumul de schițe al d-lui Al. Cazaban se bucură de un mare succes de presă și librărie. . .» CHHERIMĂSNIC Expoziţia grupului de artă plastică modernă, (Marcel Iancu, M. H. Maxim, Militza Petraşcu, Victorr Brauner, Corneliu Mihăilescu şi Matis Teutsch) — în urma succesului pe care l-a repurtat — s’a prelungit până la 15 Mai;m — D. arhitect Harry Schoenberg va expune zilele acestea în sala Mozart, un tip nou de apartament confortabil şi ieftin. •« — D-ra Lucreţia Daria Mihail şi-a întregit expoziţia — sala „Ileana“ cu câteva tablouri noui ce i-au sosit de la Paris deabia după vernisajul expoziţiei. « ■ — Statuia lui Eminescu de la Cluj — care se va desveli în curând — este opera sculptorului O. Han. . — Câțiva impresari de artă tratează cu o serie de pictori francezi moderni organizarea unei expoziţii de plastică nouă franceză la noi. CURIER STRĂIN Jacques de Lacretelle publică în Editura Flammarion un volum de puternice impresiuni italiene sub titlul Histoire de Paola Ferrari, carte care nu e nici jurnal de călătorie, nici roman sau * și uaa și arta. Coborâtor direct din Stendhal prin vâna asivă a analizei, autorul lui Silbermann isbuteste minunate pagini de Italie autentică. primavara INTARZIATA IN RUSIA SOVIETICA Anul acesta primăvara începe în întreaga Rusie târziu. Până la 22 Aprilie râul Nipru a fost încă acoperit de ghiață. In primele două săptămâni ale lunei s’a putut călători cu sania la Moscova şi în acest timp s’au înregistrat mai multe viscole puternice. In Nordul şi Estul Rusiei stăpâneşte încă iarna cumplită. STRAINATATEA SE INTERESEAZĂ DE BOGATIA MINERALA POLONEZA După cum anunţă ziarele din Varşovia, a sosit în Polonia cunoscutul geolog german, prfesorul Beck, pentru a stabili proprietăţile zăcămintelor de ape minerale şi terapeutice prin noui metode. Temperatura solului va fistabilită cu termometre noui. Profesorul Beck va explora şi zăcămintele de sare din jurul localităţii Innpreklavi, în care direcţie se interesează concernul mondial «Solvay». PRODUCŢIA DE FILME IN POLONIA Secţiunea filmelor din Ministerul de Interne a publicat zilele acestea date interesante asupra producţiei de filme în Polonia. Desvoltarea industriei filmelor a început în Polonia în anul 1923. In acest an au fost create 25 filme. In anul următor producţia a ajuns la 79 filme, în 1927 la 103 filme şi în 1928 la un număr de record — 201 filme. Din acest număr 10 filme sunt de o înaltă valoare artistică, 42 filme sunt bune, iar 147 mijlocii. UN MARE TEATRU DE DILETANŢI LA PRAGA Asociaţia teatrelor de diletanţi din Cehoslovacia a luat zilele acestea iniţiativa să ridice în Praga, un teatru care să corespundă importanţei acestei asociaţii, în jurul căreia se grupează câteva sute de societăţi teatrale cu mii de membri. Teatrul diletanţilor care a realizat o mare operă culturală în oraşele miei şi la sate printr’o activitate de peste 100 ani, a ajuns în Cehoslovacia la un înalt nivel artistic. Noul palat al teatrelor diletanţilor va fi numit după scriitorul dramatic ceh «Casa lui Katalan Tyl». In afară de localuri pentru organizaţiile Asociaţiei, Biblioteca teatrului şi Arhiva, casa va cuprinde o foarte mare sală de teatru cu o scenă amenajată cu tot utilajul technic modern. Şezatorile Ligii Culturale «Liga Culturală», secţiunea Bucureşti, continuă a ţine în fiecare Miercuri seara, seria de conferinţe şi şezători în Palatul său din Bul. Schitu Măgureanu. Miercuri 1 Mai 1929 orele 8 jum., seara va vorbi d-11. Moisil, despre» Saşii din Ardeal (cu proecţiuni). Intrarea liberă. conferința d-lui T. Vianu Un nou iuvent al lui M. Eminescu Luni, la Ateneul «N. Iorga», dprof. T. Vianu a adus o foarte interesantă contribuţie de istorie literară. Cercetând notele de student ale lui Eminescu, d. Vianu a descoperit comentarii personale în legătură cu filosofia stoică şi eleată. Dacă nu cunoştea perfect limba greacă, Eminescu putea cunoaşte ideile acestor şcoli filosofice din Istoria filosofiei greceşti, a lui Zeller, care apăruse în vremea când poetul român studia în Germania. Sprijinit pe isbitoare asemănări de texte conferenţiarul regăseşte în Glossa poetului, idealul moral al Stoicilor: «apathia». Motivul preferit lui Epictet că viaţa este un teatru, iar oamenii spectatori în acest teatru, revine şi în Glossa lui Eminescu. Idealul apathic al stoicilor purcede din raţionalismul grec, care la rândul lui îşi are origina în filosofie eleată. Filosofie pe care Eminescu deasemenea o cunştea. In manuscrisele lui sunt însemnări şi traduceri din fragmentele lui Xenophon, Parmenide şi Zenon. In deosebi interesant este pasagiul din Xenopon cu privire la Dumnezeul unic care pluteşte deasupra pluralităţii pământeşti. Considerând asemănarea de texte, este acelaşi zeu pe care Eminescu îl zugrăveşte în Rugăciunea unui Dac. Expresiile întâlnite în însemnările despre poemul lui Parmenide, pe care Em. îl rezumă, revin adesea în Glossă. Aceste influenţe pornite din stoicism şi eleatism se încadrează în concepţia pesimistă generală a lui Eminescu, pentrucă orice pesimism se ridică dintr’o viziune eleaticâ a lumii, din concepţia unei lumi imobile, în care nici un element nu poate fi clintit , în care nimic nu se poate creia şi faţă de care numai apathia stoică şi pesimistă este atitudinea cea mai potrivită. Descoperirea acestor noi isvoare ale poeziei lui Eminescu au aşadar nu numai importanţa istorie literară, ci şi una menită să pună într’o lumină mai vie structura concepţiei filosofice a lui Eminescu. Inaugurarea localului liceului Mihail „Eminescu“ Duminecă 5 Mai a. c., la ora 10.00 a. m. în prezenţa înaltului Regent Sanctitatea Sa dr. Miron Cristea, Patriarhul României şi a d-lui N. Costăchescu, ministrul instrucţiunii, se va inaugura localul — proprietatea ministerului din Prelungirea Dorobanţilor 61 colţ cu str. Haga 13 , în care funcţionează liceul «Mihail Eminescu». Reviste A apărut No. 9 din «Cronica politică şi parlamentară» cu articole semnate de: Ionescu Quintus, Gr. Traneu Iaşi, Dim. Bogoş, dr. Dem. Paulian, Tudor Şoimaru, Ştefan C. Ioan, Ion Sân Giorgiu, Y. Y. Haneş, Gheorghe Pleşoianu, N. Davidescu, M. Constantinescu, Petre Gheaţă, M. Plătăreanu, dr. G. Crișan, I. Peltz, Paul Prodan, Vladimir Nicoară, dr. A. Berkowitz, Maer Ebner, Eugen Volnay, Ion Totu etc. etc. Un număr, bogat ilustrat de Dialex: 10 lei. A RADIO Programul pentru Miercuri Bucureşti 396 Orele: 17 Orchestră 17,50 Presa 18 Orchestră 21 Cvartetul Asociaţie de muzică de cameră 22 Cronica muzicală 22,15 D-ra Guţianu 22,45 Ştiri 23 Orchestră. Bratislava 254 Orele 17,30 Din Praga 18,30 Conf. literară 19 Din Praga 23,20 Din Bran. Neapole 333 Orele 18 Orchestră 21,55 Cronica portului 22 Teatru. Praga 343 Orele 17,30 Concert 19 Pentru lucrători 19,30 Concert coral 21 Concert simfonic 23,20 Orchestră militară. Barcelona 350 Orele 19,30 Concert 20,10 Sextetul de radio 23,10 Orchestră 24,05 Cor. Londra 358. Daventry 1562 Orele 17 Conf. poetică 17,45 Muzică clasică 18,45 Recital de orgă 19,15 Pentru copil 20,45 Concert de pian 21,45 Concert vocal. . . ! Madrid 426 Orele 17,25 Presa 21 Gramofon 24 Concert nocturn. Berlin 475 orele 17,30 Pentru tineret 19,10 Conf. technică 19,30 Conf. literară 20,30 Conf. politică 21,40 Concert Wagner. Viena 519 Orele 18,30 Conf. de călătorie 19 Concert de lied-uri 20 Lectură 21 ora 21,05 Teatru. Budapesta 554 Orele 17,10 Conserte 19,50 Poştă amatorilor 20,25 Limba italiană 22,45 Ora și Orchestră de ţigani 24 Gramofon.