Cuventul, mai 1929 (Anul 5, nr. 1445-1474)

1929-05-02 / nr. 1446

A AP­ĂRUT NO.­IT DIN «« »I cu următorul sumar Primul sbor al prinţesei Ilea­na. — Cântăreața de Sf. Gheor­­ghe. — Aspecte, evenimente, fap­te şi curiozităţi de tot felul şi de pretutindeni. — Aspecte inte­resante de primăvară. — Micul Stat Andorra se răsboeşte. — Con­curs de şah prin radio. — Fune­raliile ambasadorului Myron Herrick.—Paradă la aniversarea naștere! Regelui Belgiei. — Una din surorile siameze... se mări­tă.­— Serbare japoneză de pă­puși. — Tankuri de petrol în fla­curi. — «Servește-te singur»! — Jurământul unui ministru ame­rican. — Manevrele flotei aerie­ne» americane. — Recordul mon­dial al unei bărci. — Cel mai bun săritor. — Cel mai mic îno­tător. — Tango de mahala. — O cursă de ski pe apă. Pagina fe­meii. — Actualitatea în carica­tură. — Pagina jocurilor cu nu­mele deslegătorilor. — LEI, EXEMPLARUL 8 LEI I Pălii Nu regretaţi o călătorie la TARGIU-MUREŞ şi vă veţi convinge, că puteţi cumpăra favorabil, eftin şi bine şi cu plată în rate Székely & Réti FABRICA DE MOBILE Mareasortimeotdepiam! $­ pianine La cerere trimitem şi reprezentantul nostru cu desene. ,­URODONAL ! Spală aapgeio ! Sinuciderea unui caporal din red. 3 art. grea Galaţi 30. — Caporalul Şerban Alex. din r­eg. 3 art. grea s’a sinucis, datorită faptului că a scă­pat de sub sentinelă pe un ares­tat. Parchetul militar anchetează. In jurul rotilelor Băncii Noastre din Balafi Galaţi 30. — In legătură cu „Banca Noastră” se dă ca sigură arestarea avocatului Niţescu din Consiliul de Admiraţie, aceasta în urma concluziilor puse de ex­pertul contabil, mană de la Paris, unde a fost câte­va săptămâni pe iarnă, cu desem­­nul despre care vorbeşte. Firma nefiind de tinichea, ea nu sună deloc cum ar vrea autorul. Ea nu spune nici pedant că autorul e director sau funcţionar al Institutu­lui — nici sincer şi serios că auto­rul a fost pe la Paris, cum ar fi spus de pildă dacă s’ar fi agăţat la baza paginei şi la stânga numelui său — ci arată rigid şi batjocori­tor dragostea autorului pentru tit­luri, mai accentuată în trecut când el se angajase într’o polemică din care ieşise terfelit şi popular! Firma aceasta îl fixează totuşi pe nedreazi ca donquichote a­ ştiin­ţei preistorice — căci autorul e un tânăr cu temperament vioi şi activ. Păcat că stilul său e atât de copi­lăresc şi naiv — şi autorul însăşi puţin conştient de ridicol! Din parte-ne îi urăm din tot su­fletul să găsească odată paleoliti­cul în Oltenia — şi să dea în sfâr­şit peste omul care să-l mai scutu­re din când în când! Se. Cettaeirescia fronzensbad (CEHOSLOVACIA) Cele dintâi băi de nomol din lume! Excelente băi terapeutice pentru boli de femei şi boli de cord Cele mai concentrate surse de sulfat de sodiu din câte se cunosc. Cele mai mari succese de vindecare la boli de­ cord, boli de femei, sterilitate gută, reumatism şi constipaţie cronică. Înainte şi după sezonul principal preţuri reduse, informaţiuni şi prospecte prin .KURVERWALTUNG “ Citilipii Vând vilă Techirghiol având 24 camere, teren două mii metrii, cu pomi fructiferi şapte zeci cu cei un milion jumătate venit actual pe an trei sute mii lei. A se adresa Tomescu, Valea Albă No. 7, Constanța. A aparut nr. 182 din 16 pagini mari egal cu 32 mici fiJUHA de MININICA marele magazin săptămânal care consacră pagini întregi Femeei, Sportului, Jocurilor, Umorului, Călă­toriilor, Ştiinţei, Ecranului, Artelor şi Teatrului. In acest număr Portretul în culori al M. S. REGELE SV MIHAI I scriind la biroul său. Exemplarul 7 LEI SPECTACOLE Teatre OPERA: Tosca. NAŢIONAL, Matineu: Nora; seara: Vraja. . . " REGINA MARIA: Topaze. TEATRUL ALHAMBRA: Viaţa e frumoasă. CARMEN S­YLVA: Intrigă şi amor de sclave. Cinematograf ODEON: Diana. CAPITOL: Vila Falconieri. SCALA: Păţania unui reporter şi revista Paştile calului. TRIANON: Cântăreţul de jazz. CERCUL MILITAR: Ramona şi revista Ce-a fost verde s’a uscat. ELITE: Moulin Rouge. SELECT: Vipera şi Napoleon şi Josef­ina. EFORIA: Uraganul. LIPSCANI: Văpaia tinereţii. MARNA: Femeile nebune. VOLTA BUZEȘTI: Eu sunt Suzi Saxofon. GOLESCU: Lumină și întuneric. ^—c=U=— Cutia cu Scrisori *) Din partea Municipiului primim următorul comunicat: „Faţă de îndrăzneala acelora ca­ri au furat averea comunei şi îşi permit în Senat să aducă învinuiri neîntemeiate actualei administra­­ţiuni comunale, cu privire la fur­niturile comunei, primăria muni­cipiului Bucureşti aduce la cunoş­tinţa generală că, toate furniturile comunei se fac prin licitaţiune pu­blică şi cu toate formele de pu­blicitate. Numai în cazuri de mare ur­genţă primăria cumpără cele ab­solut necesare totdeauna pe ba­ză de cereri de oferte, deşi regu­­lamentele ar da dreptul primarului să cumpere prin bună învoială pâ­nă la valoarea de 100.000 lei. Niciodată comuna nu a cumpărat benzină şi niciodată firma Nica Madgearu et Co. n’a furnizat pri­măriei benzină. Această firmă a fost invitată ca şi alte firme similare să facă oferte pentru materiale de fierărie şi preţurile pe cari le-a oferit ea, au fost cu mult mai ieftine ca cele oferite de firmele cari ofer­tează în mod obişnuit şi cari erau învăţate cu preţuri de speculă în­zecite mai mari ca preţurile pieţei. înţelegem toată revolta firme­lor spoliatoare în contra ordinei actuale de la primăria Capitalei şi înţelegem de ce aduc toate aceste atacuri calomnioase. Aceste firme şi foştii edili, cred că acuzând pe oamenii cinstiţi vor face lumea să creadă că în privinţa cinstei nu este nici o deo­sebire între actualii şi foştii edili. Opinia publică este însă lămu­rită şi broşura pe care o vom scoate va arăta lumii că, la pri­măria Capitalei n’au fost şefi de adiţie, ci şefi de bandă. Dacă sam sării goniţi de la primăria Capi­talei, da­că firmele spoliatoare şi dacă foştii edili nu vor înceta cu calomniile lor, îi vom arăta pe toţi şi cu nume proprii”. *) Direcția nu răspunde de cele publicate sub această rubrică. 1­­. Paranta unor lucră­tori români în Turcia Consulatul român din Constanti­nople, printr’un raport adresat mi­nisterului muncii, face cunoscut că străinii cari merg în Turcia pen­tru lucru sunt expuşi să rămână pe drumuri, deoarece acolo este o se­rioasă criză economică şi chiar ln­oratorii localnici abia îşi pot câşti­ga existenţa zilnică. Totodată raportează cazul a trei muncitori români cari după ce lu­craseră timp de doi ani la un pro­prietar din Lule Burgas fără a fi primit vreun salariu pentru tot a­­cest timp şi dăduseră pe patron în judecată pentru drepturile lor, au fost duşi cu forţa de autorităţile turceşti la Constantinopol şi obli­gaţi să părăsească Turcia, înainte de terminarea procesului. Lipsiţi de mijloace, ei au trebuit să fie re­patriaţi pe un vapor românesc. CUVÂNTUL. Arestarea unui fals plutonier la Chișinău Chișinău 30.­­ Aseară a fost a­­restat în localitate soldatul Ad­rian Nicolae din reg. 7 vânători, îmbrăcat în uniformă militară pur­tând grade de plutonier. El este condamnat la 2 ani pentru dezer­tare. Numitul poseda un ordin de serviciu fals, având imprimat în locul ștampilei o monedă de 2 lei Arestat­ul a declarat că ordinul de serviciu fals i l-a făcut jandar­mul Constantin Ispas, din reg jandarmi. Ambii au fost înaintaţi comenduirii. Dela ," A­sociația uni­versitara a prieteni­­lor Poloniei" Cu ocazia aniversării primei cons­tituții poloneze din 3 Mai 1791, A. U. P. P. din București a aranjat următorul program : 1) La 3 Mai a. c. Radio-Român va avea întregul program închinat Po­loniei. Cu această ocazie d. dr. Sku­­piewski va vorbi despre constituţia polonă de la 3 Mai 1791, iar progra­mul muzical va fi şi el format din bucăţi alese din repertoriul naţio­nal polonez. 2) In ziua de 5 Mai a. c. un nu­măr de 32 conferenţiari vor vorbi la Ateneele Populare din Bucureşti despre Polonia şi prietenia româ­­no-polonă. Numele conferenţiarilor ca şi al Ateneelor vor fi date pub­licităţii la timp. 3) In aceiaşi zi va avea loc la Fundaţia Carol o festivitate, la ca­re va participa guvernul şi Legaţia polonă din Capitală. Gruparea Universitară a Priete­nilor Poloniei, deşi dispune de mij­loace financiare cu totul reduse, îşi dă silinţa ca prietenia româno-po­­lonă să devie o realitate. Din ace­astă sinceră şi permanent manifes­tată dorinţă, a răsărit şi juta fi­inţă programul de mai sus, ca şi schimbul de studenţi pe care Aso­ciaţia a reuşit să-i facă în fiecare an de la înfiinţare şi până în pre­zent. Der­der­ea unui tren de marfă Constanţa, 30. — Astă noapte trenul de marfă Constanţa-Bucureşti No. 9302 a deraiat pe linia prin­cipală în gara Lehliu. Maşina şi 2 vagoane s-au răsturnat împiedecând circulaţia. Terasamentul a fost stricat pe o întindere de câteva sute de metri. Doi frânări au fost răniţi. Ancheta a stabilit că deraerea se datoreşte terasamentului care era prea slab. X=—’~‘H Arestarea unor spioni sovietici la Tighina Chişinău. — In urma unor infor­­maţiuni primite la Siguranţa Ti­ghina s’au făcut descinderi la lo­cuitorii Iosif Rezanof, Boris Reza­­nof şi Constantin Rezanof unde s’au găsit mai multe acte compromiţă­toare precum şi numeroase corespon­den­ţe dela Soviete prin care li se dădeau instrucţiuni cum şi cu cine să lucreze. Ei au făcut o serie de declaraţii senzaţionale în legătură cu ramificaţiile pe care le au în Basarabia şi în vechiul Regat dând şi mai multe nume. Se aşteaptă o nouă serie de ares­tări. Mai reese că ei aveau legături și cu Tatar-Bunarul unde ei dă­­deau instrucțiuni de modul cum să se lucreze. Un voiajor delapidează două milioane lei Constanţa 30. — D. Demos­tene Tranuli, proprietarul teatrului «Li­gii Culturale» a reclamat parcheta lui pe voiajorul său Jean Nedre ca­re i-a delapidt o sumă de peste 2 milione lei. Numitul voiajor sus­­trăgea treptat bani din sumele ce i se încredinţau pentru cumpăra­rea filmelor. Parchetul luând în considerare reclamația a pus în urmărire pe de­lapidator. » *­:^C=n=3— Cuvâin­tul literar si artistic Literatura străzii Desprimăvărarea a răbufnit. A cuprins capitala cu delirul lucid al unei dimineţi pure şi albe ca porum­biţele. Fâlf de stoluri de porumbei in văzduhul limpezit de paratrăznete şi filtrul turlelor de biserici .O proce­siune de lumină trece pe bulevar­dele deschise. Femei coapte în cli­mă mediteraneană, fetiţe bălane ca pâinea, adolescenţi reci şi lucii, cu trupuri tăiate în lemn de palisan­dru, bărbaţi cu cărnuri de piftie şi muşchii sleiţi, pregătiţi par­că pen­tru grătarul fierbinte al verii, îm­pestriţează stradal svonesc cu mur­mur vesel şi prelung. E o dim­inea­ţa prelungită ce te copleşeşte cu un dor năpraznic de ducă. Arunci pana şi gândul ce macerează în creer şi trăieşti vizual. La toate răspântiile o surpriză ve­selă. Surprinzi discuţii care se re­duc la cuvinte ce sboară de pe buze ca răndunici de sub streşini, silabe din cuvinte cu miresme de flori. Oamenii au evadat din interioare ca dintr’o cameră obscură de aparat fotografic—şi peste ochi stăruie încă împâinjenirea somnului hibernal. La librării — în victrine — cărţile se răresc suplinite de instrumentele cugetării trupeşti: sportul modern­ Stagiunea stelelor nocturne se în­trerupe pentru acest anotimp care goneşte pe citadini în câmp, la mare şi în păduri de brazi. Literatura a fost de aşijderi goni­tă din biblioteci ca să se plimbe pe străzi. Ştiţi cum apare literatura pe străzi. Ca Puk după visul nopţii de sâmziene. Săracă, palidă, cu vest­mintele stropite de tină şi îmbibate de colb. Am văzut într’un coif de bulevard, lume adunată în faţa unei vitrine improvizate pe un prag de cinematograf. Un negustor pirpiriu şi veşted aştepta clientelă şi-şi pri­vea «marfa» cu aceiaş candoare şi ciudăţenie ca şi clienţii ,spectatori. Vindea cărţi picante cu ilustrata tăiate din publicaţii franţuzeşti, fas­cicole de aventurii,banditeşti, vechi, uzate. „ Un telal rătăcit-din balul primăvă­ratec al străzii. , Iată simbolul literaturei de stradă. I. Haiet Observaţi cum se prăpădeşte pe zi ce trece «problema cărţii»? Mag­nificul subiecţi Salvatorul de ulti­mul moment al gazetarul­ui indis­pus, inepuizabila muză a scrisului plictisit. De la o vreme, iată, nu se mai vorbeşte despre actualitatea lui­ Alarma scriitorilor e din ce în ce mai puţin convinsă, mizeria căr­ţii din ce în ce mai puţin ,non­­strată-E un subiect, care a avut zilele lui de glorie. Pe vremea «proectului Rebreanu» nu se vorbea despre alt­ceva. Pe urmă chestiunea a obosit, discuţiile s’au rărit, interesul ceti­torului a scăzut. Noi înşine am în­cercat aici — publicând câteva con­vorbiri cu editorii principali — sâ-i dăm un aspect precis acestei pro­bleme vagi, să o punem lămurii cu datele ei prime, să o privim­­ din faţa fără ocol şi să-i înset­­u în edificaţi, eventualele ei soluţii, şi cu toate acestea criza a’a dezactua­­lzat fără să se remedieze. Fiindcă — băgaţi de seamă — pâ­nă as­um­a nimeni n’a îndrăznit la noi să pună net o chestiune. Diva­gaţii mai mult sau mai puţin vagi, regrete sincere, propuneri timide — da. Niciodată însă in politica noastră scriitoricească nu s’a făcut, teea ce se numeşte a pune piciorul în prag. Niciodată nu s’au cerut deschis lucrurile, ce trebuiau ceru­te şi niciodată nu s’a spus lămurit tot ce se cuvenea. N’am mers până la capătul unei trebi, deşi am în­ceput destule. Nici chiar profetul d-lui Rebreanu n’a găsit termenii răspicaţi şi clari ce se impuneau (dovadă, că a rămas nerezolvat). Lipsă de convingere profesională, sau lipsă de curaj —■ nu ştiu­ Pro­babil lipsă de înţelegere reală a funcţiei sociale a scriitorului Iată însă că zilele acestea un scri­itor s’a adresat direct şi public mi­nistrului artelor, făcându-i lămurit o propunere în astfel de termeni, încât mă întreb cum ar mai putea fi refuzată.­­ Tam zilele trecute despre necesitatea traducerii câtor­va opere esenţiale din literatura românească modernă într-o limbă europeană şi vorbeam despre obli­gaţia Statului de a-şi lua asupră-şi această urgentă şi utilă sarcină. Ori acest deziderat a fost de îndată for­mulat în termeni precişi de către domnul N. Davidescu, vicepreşedin­tele S. S. Reului, care a adresat prin Cuvântul (şi bănuim că citito­rilor noştri nu Ie-a scăpat impor­tanţa faptului c­ă scrisoare deschisă ministrului de resort. Tot ce trebuia spus, a fost spus acolo. S’au oferit soluţiile cele mai simple şi mai lă­murite. Cei în drept nu vor avea de cât să utilizeze acele indicaţii, pentru a realiza una din cele mai frumoase şi mai rodnice opere de propagandă culturală şi naţională. Şi e sigur că le vor utiliza. Făptui că tipărirea autorilor noştri în stră­inătate va cere o sumă oarecare de luni (ori cât de importantă va fi ea — şi nu e) nu­ poate fi o piedică. Când pentru a se înscena o operă compilată după verdi şi Puccini se cheltuesc sute de mii de lei şi se aduc costume speciale de la Viena, când montarea unei piese proaste costă uneori jumătate milion, nu se va găsi nimeni să refuze banii ne­cesitaţi de o impunere a geniului nostru dincolo de hotare. E limpe­de- Şi de aceea nici nu stăruim. Despre altceva ţineam să scriu aici. Trebue anume relevată iniţia­tiva tranşantă şi curagioasă a dom­nului Davidescu. Noi ne-am obiş­nuit să biurocratizăm bunele inten­ţii şi să formalizăm încercările Sunt diferite oficii, comitete şi co­miţii, prin care o iniţiativă trebue să treacă, până când obosită cade singură cu tristeţea renunţărilor proprii. Ori nu este neconfortant în mijlocul atâtor exemple de inerţie, să vezi cum cineva trecând peste toate comitetele şi organele din lu­me, vorbeşte cu un glas tare şi ce­re un drept şi o revendicare a tu­turora? Scrisoarea vicepreşedinte­lui scriitorilor valorează cât un gest şi cât o realizare. Ea spune lă­murit, că de azi înainte pentru a câştiga sprijinul datorit al oficia­lităţii vom trebui să părăsim meto­da banchetelor şi a graţiozităţilor platonice şi că vom trebui să tra­tăm cu conştiinţa celor ce se cu­vin­ Această scrisoare, care n’a ce­rut asentimentul niciunei adunări generale şi n’a solicitat ştampila niciunei organizaţii, indică singura politică scriitoricească ce mai poate fi cultivată. Dacă nu ar fi decât or­goliul just şi prob al ţinutei sale, dacă nu ar fi decât frumuseţea mo­rală a cererii, care nu-şi caută nici o formulă de scuză, încă ar trebui adoptată această atitudine faţă de oficialităţi. Corp constituit s­au individuali­tăţi izolate, breasla scriitorilor îşi va afla în această dârză apărare a intereselor ei elementare, cel mai e­­ficace şi mai serios sprijin. Reaua voinţă a oficialităţilor (şi se pare că sub regimul actual nu poate fi vorba de asta) sau inerţia birourilor nu scuză pe nimeni. Ele trebuesc siluite cu energia rece a omului, care nu face altceva decât să-şi ceară un drept. Cu atât mai mult, cu cât de cele mai multe ori acest drept priveşte însuşi presti­giul gândului şi cuvântului româ­nesc. Ca în cazul de faţă, bunăoară, Aftihail Sebastian O nouă politică scriitoricească CURIUfflTfR&R A apărut: Critice vol. X de E. Lo­vin­escu, în care criticul și-a înche­iat ciclul de «Critice» prin studii de ordin cultural, documentar, istoric asupra unor mari autori ca Emi­­nescu, Alexandri, Creangă și N. Fi­­limon. Volumul a apărut în editu­ra Ancora-Benvenisti. — «Craii de curtea veche» roma­nul d-lui Matei ,Caragiale se bucu­ră de un mare succes de librărie. — In curând va apare volumul de poeme «O picătură de parfum» de Tudor Măinescu. — D. Ilarie Voronca pregăteşte un studiu asupra prozei şi poeziei moderne româneşti. — S’a pus în vânzare în princi­palele librării din Capitală volumul d-lui Ștefan Roll: Poeme în aer­ li­­ ber-« — A apărut «Bolta bizantină» ver­suri de Virgil Huzum, — «Pasărea rătăcită» volumul de schițe al d-lui Al. Cazaban se bu­cură de un mare succes de presă și librărie. . .» CHHERIM­ĂSNIC Expoziţia grupului de artă plas­tică modernă, (Marcel Iancu, M. H. Maxim, Militza Petraşcu, Victorr Bra­uner, Corneliu Mihăilescu şi Matis Teutsch) — în urma succesului pe care l-a repurtat — s’a prelungit până la 15 Mai;m — D. arhitect Harry Schoenberg va expune zilele acestea în sala Mozart, un tip nou de apartament confortabil şi ieftin. •« — D-ra Lucreţia Daria Mihail şi-a întregit expoziţia — sala „I­­leana“ cu câteva tablouri noui ce i-au sosit de la Paris deabia după vernisajul expoziţiei. « ■ — Statuia lui Eminescu de la Cluj — care se va desveli în cu­rând — este opera sculptorului O. Han. .­­ — Câțiva impresari de artă tra­tează cu o serie de pictori fran­cezi moderni organizarea unei ex­poziţii de plastică nouă franceză­­ la noi. CURIER STRĂIN Jacques­ de Lacret­elle publică în Edi­tura Flam­marion un volum de puternice impresiuni italiene sub titlul Histoire de Paola Ferrari, carte care nu e nici jurnal de călătorie, nici roman sau * și uaa și arta. Coborâtor direct din Stendhal prin vâna asivă a analizei, au­torul lui Silbermann isbuteste minunate pagini de Italie autentică. primavara INTARZIATA IN RUSIA SOVIETICA Anul acesta primăvara începe în întreaga Rusie târziu. Până la 22 Aprilie râul Nipru a fost încă aco­perit de ghiață. In primele două săptămâni ale lunei s’a putut călă­tori cu sania la Moscova şi în acest timp s’au înregistrat mai multe viscole puternice. In Nordul şi Es­tul Rusiei stăpâneşte încă iarna cumplită. STRAIN­AT­ATE­A SE INTERE­SEAZĂ DE BOG­ATI­A MINERA­LA POLONEZA După cum anunţă ziarele din Varşovia, a sosit în Polonia cuno­scutul geolog german, prfesorul Beck, pentru a stabili proprietăţile zăcămintelor de ape minerale şi te­rapeutice prin noui metode. Tem­peratura solului va fi­­stabilită cu termometre noui. Profesorul Beck va explora şi zăcămintele de sare din jurul localităţii Innpreklavi, în care direcţie se interesează concer­nul mondial «Solvay». PRODUCŢIA DE FILME IN POLONIA Secţiunea filmelor din Ministerul de Interne a publicat zilele acestea date interesante asupra producţiei de filme în Polonia. Desvoltarea in­dustriei filmelor a început în Po­lonia în anul 1923. In acest an au fost create 25 filme. In anul urmă­tor producţia a ajuns la 79 filme, în 1927 la 103 filme şi în 1928 la un număr de record — 201 filme. Din acest număr 10 filme sunt de o înaltă valoare artistică, 42 filme sunt bune, iar 147 mijlocii. UN MARE TEATRU DE DILE­TANŢI LA PRAGA Asociaţia teatrelor de diletanţi din Cehoslovacia a luat zilele ace­stea iniţiativa să ridice în Praga, un teatru care să corespundă im­portanţei acestei asociaţii, în jurul căreia se grupează câteva sute de societăţi teatrale cu mii de membri. Teatrul diletanţilor care a reali­zat o mare operă culturală în ora­şele miei şi la sate printr’o activi­tate de peste 100 ani, a ajuns în Cehoslovacia la un înalt nivel ar­tistic. Noul palat al teatrelor diletanţi­lor va fi numit după scriitorul dra­matic ceh «Casa lui Katalan Tyl». In afară de localuri pentru orga­nizaţiile Asociaţiei, Biblioteca tea­trului şi Arhiva, casa va cuprinde o foarte mare sală de teatru cu o scenă amenajată cu tot utilajul tech­nic modern. Şezatorile Ligii Culturale «Liga Culturală», secţiunea Bu­cureşti, continuă a ţine în fiecare Miercuri seara, seria de conferinţe şi şezători în Palatul său din Bul. Schitu Măgureanu. Miercuri 1 Mai 1929 orele 8 jum., seara va vorbi d-11. Moisil, despre» Saşii din Ardeal (cu proecţiuni). Intrarea liberă. conferința d-lui T. Vian­u Un nou iuvent al lui M. Emi­nescu Luni, la Ateneul «N. Iorga», d­­prof. T. Vianu a adus o foarte in­teresantă contribuţie de istorie lite­rară. Cercetând notele de student ale lui Eminescu, d. Vianu a desco­perit comentarii personale în legă­tură cu filosofia stoică şi eleată. Dacă nu cunoştea perfect limba greacă, Eminescu putea cunoaşte ideile acestor şcoli filosofice din Istoria filosofiei greceşti, a lui Zel­ler, care apăruse în vremea când poetul român studia în Germania. Sprijinit pe isbitoare asemănări de texte conferenţiarul regăseşte în Glossa poetului, idealul moral al Stoicilor: «apathia». Motivul prefe­rit lui Epictet că viaţa este un tea­tru, iar oamenii spectatori în acest teatru, revine şi în Glossa lui Emi­­nescu. Idealul apathic al stoicilor pur­cede din raţionalismul grec, care la rândul lui îşi are origina în filoso­­fie eleată. Filosofie pe care Emi­­nescu deasemenea o cun­ştea. In manuscrisele lui sunt însemnări şi traduceri din fragmentele lui Xe­nophon, Parmenide şi Zenon. In deo­sebi interesant este pasagiul din Xenopon cu privire la Dumnezeul unic care pluteşte deasupra plura­lităţii pământeşti. Considerând ase­mănarea de texte, este acelaş­i­ zeu pe care Eminescu îl zugrăveşte în Rugăciunea unui Dac. Expresiile în­tâlnite în însemnările despre poe­mul lui Parmenide, pe care Em. îl rezumă, revin adesea în Glossă. Aceste influenţe pornite din stoi­cism şi eleatism se încadrează în concepţia pesimistă generală a lui Eminescu, pentrucă ori­ce pesimism se ridică dintr’o viziune eleaticâ a lumii, din concepţia unei lumi imo­bile, în care nici un element nu poate fi clintit , în care nimic nu se poate creia şi faţă de care numai apathia stoică şi pesimistă este ati­tudinea cea mai potrivită. Descoperirea acestor noi isvoare ale poeziei lui Eminescu au aşa­dar nu numai importanţa istorie litera­­ră, ci şi una menită să pună într’o lumină mai vie structura concep­ţiei filosofice a lui Eminescu. Inaugurarea localului liceului Mihail „Eminescu“ Duminecă 5 Mai a. c., la ora 10.00 a. m. în prezenţa înaltului Regent Sanctitatea Sa dr. Miron Cristea, Patriarhul României şi a d-lui N. Costăchescu, ministrul instrucţiu­­nii, se va inaugura localul — pro­prietatea ministerului din Prelungi­rea Dorobanţilor 61 colţ cu str. Ha­­ga 13 , în care funcţionează liceul «Mihail Eminescu». Reviste A apărut No. 9 din «Cronica poli­tică şi parlamentară» cu articole semnate de: Ionescu Quintus, Gr. Traneu Iaşi, Dim. Bogoş, dr. Dem. Paulian, Tudor Şoimaru, Ştefan C. Ioan, Ion Sân Giorgiu, Y. Y. Ha­­neş, Gheorghe Pleşoianu, N. Davi­descu, M. Constantinescu, Petre­­ Gheaţă, M. Plătăreanu, dr. G. Cri­­șan, I. Peltz, Paul Prodan, Vladi­mir Nicoară, dr. A. Berkowitz, Maer Ebner, Eugen Volna­y, Ion To­tu etc. etc. Un număr, bogat ilustrat de Dia­­lex: 10 lei. A RADIO Programul pentru Miercuri Bucureşti 396 Orele: 17 Orchestră 17,50 Presa 18 Orchestră 21 Cvarte­tul Asociaţie de muzică de cameră 22 Cronica muzicală 22,15 D-ra Guţianu 22,45 Ştiri 23 Orchestră. Bratislava 254 Orele 17,30 Din Pra­ga 18,30 Conf. literară 19 Din Pra­ga 23,20 Din Bran. Neapole 333 Orele 18 Orchestră 21,55 Cronica portului 22 Teatru. Praga 343 Orele 17,30 Concert 19 Pentru lucrători 19,30 Concert coral 21 Concert simfonic 23,20 Orchestră mi­litară. Barcelona 350 Orele 19,30 Concert 20,10 Sextetul de radio 23,10 Or­chestră 24,05 Cor. Londra 358. Daventry 1562 Orele 17 Conf. poetică 17,45 Muzică clasică 18,45 Recital de orgă 19,15 Pentru co­pil 20,45 Concert de pian 21,45 Concert vocal. . . ! Madrid 426 Orele 17,25 Presa 21 Gramofon 24 Concert nocturn. Berlin 475 orele 17,30 Pentru ti­neret 19,10 Conf. technică 19,30 Conf. literară 20,30 Conf. politică 21,40 Con­cert Wagner. Viena 519 Orele 18,30 Conf. de că­lătorie 19 Concert de lied-uri 20 Lec­tură 21 ora 21,05 Teatru. Budapesta 554 Orele 17,10 Conse­­rte 19,50 Poştă amatorilor 20,25 Lim­ba italiană 22,45 Ora și Orchestră de ţigani 24 Gramofon.

Next