Cuventul, iulie 1931 (Anul 7, nr. 2224-2254)

1931-07-19 / nr. 2242

Buletin meteorologic Timpul probabil la 18 Iulie 1931 Presiunea în creștere cu 1-6 m. cl. Cerul variabil. Vânt slab din sec­torul NE. Temperaturile vor conti­nua să scadă mai ales în jumăta­tea de răsărit a țării. Ploi locale și pufin abundente. CASA AUTONOMA PENTRU OCROTIREA SI AJUTORAREA PERSONALULUI C. F. R. publicaţi de Luni 3 August 1931, orele 16. La Direcţiunea Casei Autonome pentru Ocrotirea şi Ajutorarea Personalului C. F. R. din str. Barbu Catargiu No. 18, Bucureşti, se va ţine licitaţie publică pentru lucră­rile de împietruirea drumurilor şi refacerea trotuarelor în cart. C.F.R. Aurora din Iaşi. Dosarul lucrărei cu măsurătoarea, devizul, planurile, cartele de sar­cini şi condiţiile generale se pot consulta şi orice informaţiuni se poate lua în fiecare zi de lucru în­tre orele 11-13 la Direcţiunea Tech­nică a Casei Autonome C. F. R. la ad­resa de mai sus. No. 72306/1831 C. A. Cfr. 1931 Iulie 14. r. ursa Paris 663 Londra 816/1—816 New-York 168.50 Italia 8.80 Praga 4.99 Elveţia 32.85 Belgia 23.60 Viena 23.62 Olanda 68.25 CURSUL LIREI STER­LINE LA NOI Banca Naţională a cumpărat ori 17 Iulie livra sterling la cursul de 815. Prin urmare pe această paritate trebuesc calculate toate celelalte cursuri, iar nu pe baza de 81610 care e teoretică. Astfel fiind, cursul leului nu e în scădere, ci este ferm faţă de li­vra sterling. Numai din faptul că livra ster­ling a suferit o mică scădere faţă cu celelalte devize pe pieţele din Occident s-a făcut greşeala să se creadă că şi leul a trebuit să ur­meze o scădere. Aceasta numai a putut provoca publicarea greşită a cursului Ieului mai jos chiar decât s'a făcut operaţiuni. Franzensbad (cehoslovacia) Prima bae de nămol din lume. Renumita bae pentru maladii de femei şi de inimă Cele mai eficace surse de sare purgativă din câte se cunosc. Cel mai mare succes la maladiile de inimă, de femei, sterilitate, pută, reumatism şi cons­tip­aţi­e cronică ,înainte şi după sezon prețuri reduse. Informatiuni fi prospecte prin Kurverwaltung Wolfs Hotel Imperial rranzensbad de primul rang în cea mai frumoasă poziţiune, şi cu cel mai desăvârşit confort Consfătuirea liberală din Clu­j Declaraţiile d-lui I. G. Duca CLUJ. 17. P­eri dimineaţă la o­­rele 10 a avut loc la clubul liberal din localitate o consfătuire a con­ducătorilor organizaţiilor liberale din Ardeal. întrunirea a fost prezi­dată de d. Duca. SITUAŢIA POLITICA Cu acest prilej d-sa a făcut urmă­toarele declaraţiuni asupra situa­ţiei politice: «După un cartel trecător cu gu­vernul, cartel care a avut ca unic obiectiv alegerile, ne-am reluat de­plina noastră libertate de acţiune; suntem opoziţie. Opoziţia cea mai puternică, şi cea mai numeroasă din Parlament, şi înţelegem să exerci­tăm cu toată seriozitatea ce se cere unui partid istoric de guvernământ, cu toată obiectivitatea impusă de vremurile deosebit de grele prin care trece ţara noastră şi Europa întreagă, dar totodată cu hotărâre, acţiunea noastră de partid de opo­ziţie. Credincioşi Coroanei, întemeiaţi pe trecutul nostru, pe programul nostru şi pe încrederea crescândă a masselor populare, socotesc că pu­tem privi viitorul cu linişte şi de­plină încredere. înainte de a se închide corpurile legiuitoare, am concretizat în con­ferinţa pe care am avut-o cu şefii de organizaţii din toată ţara, direc­tivele ce trebue să urmaţi, atât pen­tru luminarea opiniunei publice, cât şi pentru întărirea organizaţiunilor noastre. REGIONALISMUL «De câtva timp asistăm la o nouă ofensivă a spiritului regionalist. Unii se închid în cortul lor, alţii vorbesc de retragerea în munţi. N’am a discuta motivele demisiei sau mai bine zis a retragere­ stra­tegice a d-lui Iuliu Maniu. Aceasta este o chestiune care priveşte rapor­turile dintre d-sa şi partidul său. Dar cu acest prilej s’a putut con­stata o revenire îngrijitoare a ten­tativelor regionaliste ale partidu­lui naţional-ţărănesc. Contra aces­tor tendinţe datoria noastră, este să reacţionăm. Ura împotriva regăţenilor, încer­carea de a opune necontenit Ardea­­lul Vechiului Regat, de a prezenta pe ardeleni ca victimele Unirii, au făcut un rău incalculabil operei de consolidare a României întregite. Partidul liberal n’a încetat dela războiu încoace să denunţe opiniei publice acest rău şi să-l combată din toate puterile». D. Duca terminând a făcut un călduros apel tineretului şi intelec­tualilor din Ardeal. La orele 5 d. Duca a părăsit Clu­jul, ducându-se la Sibiu. stins, nici nu s’au împuţinat cum nu s’au împuţinat şi nu s’au schim­bat nici moravurile electorale din comediile sale. Dar la Caragiale, toate poartă urma pecetii infaman­te, pata vitriolului care a ars şi durează. Nu este aceasta operă de satiric ? întrebaţi, pentru aceasta, pe descendenţii acelor strămoşi de faimă şi veţi afla jena cu care se strecoară prin faţa acelor portrete gemene ? Insă nu e vorba să opu­nem studiului minuţios al d-lui P. Z. o credinţă şi o schemă. Lucrul este şi nedrept şi cu neputinţă. De aceia, însemnând pentru alte tim­puri acest loc de popas, să încheim acest capitol al «momentelor» cu o însemnare absolut gratuită. E vorba de schiţa «Ultima emisiune», acea rară gravură a treimei de cerşetori în cârciuma periferică, schiţă pen­tru care d. Paul Zarifopol nutreşte o deosebită admiraţie. Cum ne-a plăcut să ne înrolăm sub steagul admiraţiei d-lui G. Ibrăileanu, pen­tru inimitabila schiţă «Aniversara» a lui Eminescu, la fel facem, şi de astădată, pentru «Ultima emisiune». Coincidenţele şi suprapunerile a­­cestea de preferinţe sunt unele din puţinele dar preţioasele satisfacţii ale lectorului şi criticului. Cel de al doilea loc de povestiri este alcătuit din poveştile pe teme orientalo-populare. Ce credea Cara­giale despre aceste lucrări, se poa­te deduce din două mărturii legate de apariţia, în 1910, a volumului „Schiţe nouă” în care, în afară de a­­necdota orientală „Pastramă tru­­fandă” şi de cele două satire litera­re „Ion” şi „Partea poetului”, se în­tâlnesc cele trei poveşti: „Kir Ianu­­lea”, „Mama” şi „Calul Dracului”, toate însă, titluri dintr’o activitate nouă, de preferinţe noi şi de execu­ţie nouă, la care avea să se adaoge în 1915, textul postum din „Abu-Ha­­san”. Este epoca în care, cum bim notează d. P .Z., Caragiale părăsia maniera clasică, a „momentului” sau a nuvelelor cu incursiuni melo­dramatice, pentru povestea de pro­porţii în care îşi dau întâlnire deta­liul savuros, popular sau oriental, atmosfera sau culoarea locală, totul subordonat unei gratii surâzătoare, de înţelept al Orientului sau de moşneag sfătos şi cuib de înţelep­ciune- întâia mărturie este aceia dintr’o scrisoare din 1909 către Doc­torul Urech­ie: „Nu le-aş da pentru tot ce am scris”; a doua mărturie într’una din notele ce însoţesc vo­lumul „Schiţe nouă”, apărut în 1910, notă care pune la punct, cu natura­­leţă şi pătrundere, întreaga proble­mă a inspiraţiilor sau a împrumu­turilor din alte literaturi: ....asupra felului cum sunt date aci, autorul îşi păstrează întregi drepturile de proprietate literară; căci fără în­doială, de când lumea poveştile sunt­­ ale lumii, însă, fireşte, felul poves­tirii lor rămâne oricând al povesti­torului — precum Maica­ Precista este a tuturor creştinilor, dar o icoa­nă cu chipul ei e a meşterului care a zugrăvit-o în felul lui. Indură-te, tu, prea sfântă şi pururea curată Fecioară, de toţi zugravii şi ajută-i să nu prăpădească vreme şi văpsea degeaba!”. Despre valoarea şi gene­za acestor povestiri de ultimă dată, d. Paul Zarifopol spune neammăra­te lucruri revelatorii. Vorbind des­­pre Kir Ianulea, a cărei sursă de inspiraţie Caragiale însuşi o arată a veni din Bellagore-ul lui Machia­velli, d. P. Z. aminteşte părerea d-lui G. Ibrăileanu, după care povestirea lui Caragiale ar fi adevărata Nuve­lă istorică românească. Şi afirma­­ţiunea nu uimeşte de fel dacă se compară nuvelele noastre istorice de la clasica „Alexandru Lăpuşneanu” a lui Negruzzi până la nuvelele isto­rice ale lui Ion Grămadă. Nu este locul să stăruim pentru câte farme­ce se cuprind în povestirile acestea ale lui Caragiale, de natură popu­lară, de pildă „Calul dracului” sau orientale. Vom spune, totuş, în trea­căt că „Abu-Hasan” ni se pare la în­­nălţimea lui „Kir Ianulea” prin na­­turaleţa şi bufoneria cuminte în ca­re se desfăşoară povestirea şi că la modelele pe care d. P. Z. le prezumă, în specie, povestirile arhaizante ale lui Anatole France, ne place să aşe­zăm şi pe Voltaire. Abu-Hasan este într’un fel, reeditarea prescurtată a lui „Zadig”. Fără să uităm însă, cât element de aluzie şi de epigra­mă contemporană închide şi „Za­dig” ca şi toate celelalte „contes phi­­losophiques” ale lui Voltaire, de la „Micromegas” şi până la „Candide”.: Nu e însă vorba să urmărim para­lelisme, ce se pot stabili între desti­nele lui Zadiq şi al lui Abu-Hasan, nici diferenţe, cât o înrudire de stil. Şi lucrul ni se pare şi mai explica­bil dacă ne gândim la mărturia lui Caragiale că odată c­­ piesa de tea­tru pe care o tot promitea, formal, lui Gherea, mai avea de gând să scrie şi un roman filosofic. In Abu- Hasan, cred, putem vedea o antici­pare. „Repertoriul de nume proprii” cu care se închee cel de al doilea vo­lum din opera epică a lui Caragiale, aduce revelaţia unor liste de nume, unele utilizate, altele virtuale, pen­tru pitorescul şi quintesenţa cărora, caracterizarea d-lui Paul Zarifopol ni se pare suverană: „La cetirea a­­cestor „Momente” în câteva silabe, fantazia se agită, încântată şi ne­mulţumită, între lumina bruscă a numelui plin de putere evocatoare, şi regretul după tot ce n’a putut scrie Caragiale. Pentru cine e pă­truns de scrisul său, răsfoirea dic­ţionarului de nume rămâne, ori­cum, un joc fermecător, măcar că întrerupt de păreri de rău ce isbuc­­nesc la tot pasul”. Se întâlnesc în a­­cest repertoriu de nume, specimene, dela cele mai primare până la cele mai evoluate. Ca şi în teatrul lui Alecsandri unde Bondici şi Punges­­cu, cei doi berbanţi coţcari ce ex­ploatează naivitatea cam groasă a Coanei Chiriţa, reprezintă acea ono­mastică, aşa zicând, etimologică, se întâlnesc şi în Caragiale o serie de nume de aceiaşi categorie precum: Paragrafescu, judecător,Articoleanu avocat, Născoceanu, reporter, Tor­­pilorian, căpitan de marină, etc. In vreme ce, însă, Alecsandri n’a prea trecut de fantazia aceasta onomas­tică, de gradul întâiu, întrucât dela Paracliserul Colivescu şi dela San­du Napoilă până la Kir Zuliaridis şi zaraful Imergold, distanţa este neînsemnată. Caragiale a trecut la toţi acei eroi ai comediilor, cu nu­me expresive, pline de semnificaţie, nu numai euforică dar şi socială şi psihologică, aşa cum reese, magis­tral, din studiul d-lui G. Ibrăileanu: „Numele proprii în opera comică a lui Caragiale” — studiu despre care d. P. Z. pe bună dreptate spune, că „n’are nevoe nici de îndreptare, nici de completare”. Am recitit acel stu­diu, şi am recitit repertoriul de nu­me proprii ,al lui Caragiale, şi m’am gândit la singura completare ce se poate dori şi pe care de bună seamă că ne-o vor da cercetătorii istoriei­­ literare, oricât metodele d-lui Mi­hail Dragomirescu nu-i favorizează de fel. Ne gândim la repertorii ono-­­ mastice, în genul celor balzaciane sau proustiane, unde fiecare simbol onomastic va fi însoţit de locul, text şi pagină, unde şi cum se întâlnesc. Sunt în repertoriul publicat de d. P. Z. multe din cunoştinţele vechi ale operii lui Caragiale şi altele numai botezate. Sunt şi de-acelea pe care ai avea dreptul să le socoteşti virgi­ne, până într’atâta strălucesc de o rară putere de invenţie şi cari la o cercetare mai atentă es din um­bra în care le azvârlise uitarea. Aşa e de pildă „Sache Ampotrofagu, a­­gent politic de văpsea” care se în­tâlneşte în savuroasa scenetă „Art. 214”. Visăm apoi repertorii onomas­tice complete în cari, după secţiuni mai dinainte chibzuite, şi-ar da în­tâlnire toţi eroii literaturii noastre ca într’un pitoresc salon retrospec­tiv. Alături de Vântură Ţară al lui Alecsandri ar sta Badea Lume al lui Caragiale şi dela Dinu Păturică şi ceilalţi comparşi ai „Ciocoilor vechi” ai lui Filimon şi până la ul­timul erou al lui Al. O. Teodoreanu ar fi o defilare de panaşe şi porecle schimbate în renume. Ici ar sta de vorbă şi la joc de cărţi Spătarul Pingelescu, paharnicul Mână Lungă şi baronul Kalicewski (ecou din Heine ?), dincolo, Dinu Păturică, a­cest eponim al muşamalei româ­neşti, şi-ar ţine cursul de procopsea­­lă, dacă nu de tâlhărie, oaspeţilor:­­Colănescu, Chioftea, Ploscă şi Bo­roboaţă. La mică distanţă de dânşii ai da peste creaţiunile onomastice din „Convorbiri economice” ale lui Ion Ghica, de Jăpcănescu, Calem­­gioglu, Oftescu, protopop Ciomago­­vici ş. a. m. d. Şi pentru că reper­toriul lui Caragiale, publicat de d. P. Z. cuprinde şi pe cei «doisprezece apostoli, mă! zic zeu lui Dumne­zeu! toţi la Vindobonae universae Medicinae, măi... pezofagui manisa şi Sfinetărul tătiniseu... morţii tei, no!­meri numai ne-ar plăcea să-i vedem precedaţi de Ardeelanul lui Ion Ghica, perorând ca’n Cişmigiu, vaste teorii diplomatice: „Aţi cetit Algemeinu, întrebă profesorul Ro­­mulus-Pompilius-Tulius- Traianus - Taurus, Român din Alba Iulia, doc­tor în filosof­ie şi jură etc., etc.”... Gânduri şi visuri, pe cari le rete­zăm brusc şi cam­ în mică măsură numai, dau o imagine de bogăţiile şi sursele suggestive ale prezentei ediţii critice a lui Caragiale. Perpessicius Capitala CĂZUTĂ DE PE SCARA Pe când femeia de serviciu Ma­ria Covrig, din strada Tudor Călin 11, se afla pe o scară, şi-a pierdut echilibrul, căzând pe trotuar şi a­­legându-se cu contuziuni la faţă A fost internată la spitalul Co­­lentina. NENOROCIRE Focarul Bazilian Corneliu, din serviciul fabricei Schmidt a fost ars grav pe faţă şi mâini de aburii emanaţi de cazanele încinse. A fost transportat la spitalul Col­ţea. ACCIDENT Ceferistul Marinescu Oprea, în vârstă de 40 ani, a fost călcat de o vagonetă, alegându-se cu fractura gambei stângi. Cu o ambulanţă a Salvării a fost internat la spitalul Filantropia. ÎNVĂŢĂTORII IN CAPITALA AIIC INCIDENTE - 0000---­ In cursul zilei de eri, la Arenele Romane" au continuat lucrările pen­tru distribuirea locurilor în învăţă­mânt celor peste patru mii de ab­solvenţi ai şcolilor normale. Cu acest prilej s’au produs, câteva nouă incidente, datorite mai cu sea­­m­­ agenţilor provocatori. Inv&fCto­rii au fost aţâţaţi să demonstreze din nou şi să protesteze din cauza insuficienţei locurilor. S’a produs, chiar în parcul Carol, o uşoară busculadă, şi autorităţile de resort au trimis la faţa locului reprezentanţi pentru a menţine or­dinea. S'a continuat trimiterea, cu foi de drum, a învăţătorilor, în localităţi­le respective. In Capitală a rămas o deelgaţie ca­re se va prezenta primului minis­tru. . . * Ministerul de instrucţie ne trimi­te următorul comunicat: Directorul învăţământului primar a comis greşala de a chema în Bu­cureşti, contra recomandaţiei se­cretarului general al ministerului Instrucţiei şi fără a înştiinţa pe mi­nistru, pe normaliştii cari aveau să-şi aleagă catedrele după o prac­tică pe care ministrul actual nu a avut timp a o schimba. El n’a luat măsurile de ordine necesare. Pentru aceasta i se va aplica o pedeapsă. Ministrul înştiinţat de întâia ma­nifestaţie de stradă, care nu ca­drează cu demnitatea corpului di­dactic, a acordat candidaţilor toate înlesnirile posibile, mustrăndu-i pen­tru o acţiune anarhică. Ea s’a repetat totuşi a doua zi du­pă înteţirea unor agenţi politici cari vor fi traşi la răspundere, şi s’a aprins la o ciocnire cu organele poliţieneşti pe care oricine o re­gretă. Aceasta nu dă dreptul nimănui să adreseze ministrului care-şi înţe­lege toată datoria, somaţii de „sa­­tisfacţie”. Alegerea de la Neamţ Ministerul de interne a fixat data de 9 August pentru alegerea par­ţială din judeţul Neamţ, unde a ră­mas vacant un loc de deputat în urma numirii d-lui M. Manoilescu în postul de guvernator al Băncii Naţionale. Stagiul medicilor Medicii, veterinarii şi farmaciştii cari au obţinut titlul academic şi cu dreptul de liberă practică în ţa­ră, vor fi încorporaţi la compania 2-a sanitară, Bucureşti, pe ziua de 1 Septembrie 1931, pentru executa­rea stagiului militar de o lună, fă­ră drept de soldă. Solicitanţii vor înainta ministe­rului armatei, serviciul personalu­lui, biuroul 4, până la data de 20 August 1931, cererile însoţite de următoarele acte: copie d­e pe ex­tractul de­­ naştere, certificat de na­ţionalitate, «Monitorul Oficial» cu libera practică şi copie de pe foaia matricolă- CUVÂNTUL Procesul ,,Fero-Chimica“ A douazecea zi de desbateri dii dimineaţa au reînceput dez­baterile procesului Fero-Chimica. E audiat d. colonel Lupaşcu. La întrebarea d-lui general Gorsky, co­misar regal special, martorul dec­lară că societatea „FerorChimica” a luat fiinţă în 1922, cu 50 la sută ca­pital românesc şi 50 la sută capital german. S-au făcut propuneri mini­sterului de războiu. Au fost câteva case ce se ofereau să distrugă ma­terialul, între cari şi Reşiţa. Casele au pus astfel de condiţii încât mini­sterul nu le-a putut primi. Societa­tea Fero-Chimica a primit condiţii­le ministerului. Din cauza unor ne­înţelegeri familiare, primul preşe­dinte a­l societatei, s’a retras, fiind ales d. general Iliescu. D. col. Lupaşcu dă apoi lămuriri asupra distrugerei depozitului de muniţii Buzău. Arată că la un mo­ment dat s’au ivit neînţelegeri în­tre chimişti în ce priveşte starea muniţiunei, şi Fero-Chimice a de­nunţat convenţia cu ministerul ar­matei. întrebat asupra muniţiei de la Vatra Dornei, martorul declară că un vagon conţinea metale ca zinc şi alamă provenite din demon­tarea focoaselor. In acel vagon se mai aflau şi cartuşe de infanterie provenite din explozia de la Nea­gra. Preşedintele­ Fero-Chimica avea dreptul să ia muniţie de infanterie? Col. Lupaşcu: Avea dreptul să ia muniţie desgropată şi pe cea pro­venită din explozie. Toată cealaltă muniţie de infanterie a fost resti­tuită­ D. gen. Gorski: Cum se face că în­­depozitul de la Ploeşti al societăţei s’a găsit muniţie de infanterie? Martorul: Era muniţie provenită din explozia dela Cotroceni. D. col. Lupaşcu dă apoi lămuriri asupra maşinelor întrebuinţate de Fero Chimica pentru demontarea şi distrugerea muniţiei defecte. Ase­menea maşini negăsindu-se în co­merţ, sunt construite. D. gen. Gorski: S’a spus că există maşini speciale pe cari soc. Fero- Chimica nu Ie-a avut. Martorul: Nu sunt maşini. Sunt unelte speciale pe cari le-a avut so­cietatea, căci altfel n’ar fi putut de­monta muniţia. PRECIZĂRI In jurul maşinăriilor de demonta­re a muniţiei, se naşte o lungă dis­cuţie. Chestiunea e lămurită de d­­colonel Dumitrescu directorul pi­­rotechniei armatei, care precizează că, nu există maşini pentru demon­tare. Există piese ,există scule care au trunul­ priva­ţi au antiptruzie. OJJIC a putea fi folosite. Se poate spune că sunt scule, dar nu maşini. D. av. C. Solomonescu propune, fiindcă e vorbă de obuze şi de ma­şini, pe care nu le-au văzut nici membrii consiliului, ca onoratul consiliu să se transporte la pirotech­­nie. Un asemenea proces nu se poa­te desbate pe simple ipoteze. Col­ Lupaşcu demonstrează apoi că la demontarea obuzelor, nu s’au înregistrat accidente. CONSILIUL VIZITEAZĂ PIRO­­TECHNIA După o scurtă suspendare de şe­dinţă, consiliul hotăreşte ca în cursul după amiezei să facă o vizită la pirotehnia armatei spre a se do­cumenta asupra maşinelor de demon­tare a obuzelor. ALTE ÎNTREBĂRI Apărarea pune apoi o serie de în­trebări în legătură cu încheerea convenţiei dintre minister şi socie­tate. D. av. C. Solomonescu întreabă dacă societatea Fero-Chimica a an­gajat specialişti străini pentru de­montare. Col■ Lupaşcu răspunde afirmativ. Martorul dă apoi câteva detalii a­­supra muniţiei primite, a celei vân­dute, a sumelor încasate, şi prezin­tă, drept dovadă, registrele socie­­tăţei. D. av. Solomonescu: Societatea Fero-Chimica e în faliment? Martorul: A fost chemată în sta­re de faliment. Eri a fost termenul. A fost amânată. Mai departe ,d. col. Lupaşcu arată de ce a fost contra depozitărei mu­niţiei la Socola. Au fost neajunsuri provocate de faptul că au protestat Mitropolitul Moldovei, schitul de la Socola, etc­, etc. Arată că s’a înce­put cu distrugerea muniţiei din de­pozite şi şantiere, fiindcă prezenta un permanent pericol. Depoziţia col. Lupaşcu ocupă a­­proape întreaga şedinţă, martorul prezentând consiliului o situaţie a societăţei. Martorul citeşte o adresă oficia­lă, din care rezultă, că, după ce so­cietatea a fost evacuată de lea Soco­la, a fost rechemată pentru a lua în primire materialul. Ministerul a încercat o serie de experiențe de distrugere, dar a renunțat. Apărarea întreabă ce e cu chimi­stul Pandele. Martorul afirmă că soc. nu l’a putut angaja, deoarece ministerul s’a opus, pentru ches­tiuni ce privesc unele nereguli ale chimistului. La orele II şedinţa se suspendă până azi la orele 7 a. m. legi promulgate Prin «Monitorul Oficial» de ori au fost promulgate următoarele legi: Pentru autonomia universitară. Pentru desfiinţarea Regiei auto- acte IN­DRACI de N. Kiriţescu, nume a fondului sanitar de ocrotire şi înfiinţarea la ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale a direcţiunii fondurilor speciale sa­nitare şi de ocrotire. Pentru recrutarea medicilor de spitale mixte şi de specialitate. Pentru desfiinţarea regiilor pu­blice comerciale ale staţiunilor bal­neare «Herculane», «Ocna Sibiului», şi «Principesa Elena». Din judeţul Ilfov Cain şi Abel Flăcăul Ion Stanciu din Ştefă­­neşti, iute la mânie şi necugetat la supărare, în urma unei certe a­­vute cu fratele său Dumitru în sea­ra zilei de 15, a pus mâna pe un par din gard şi a dat fratelui său patru lovituri în cap. Dumitru Ciuiciu nu a mai avut timp să riposteze. Fratricidul se plânge de... ceasul rău. Sătul de viaţă In dimineaţa zilei de 13, pe când oamenii satului Cocioc se aflau la Feceriş, săteanul Ioniţă Radu Do­­garu s’a strangulat cu o funie în patului de porumb-Prea multe năpăstii căzuse peste capul lui. I. M. Comisia centrala medico-l egala Supraproducţie de preoţi şi de învăţători ■ 1 0000 .--o- O importantă măsură luată de ministerul instrucţiunii Ministerul instrucţiunii a trimis că trebuia să se ia o măsură de în-un ordin circular tuturor direcţiu­nilor de seminarii teologice şi de şcoli normale prin care le pune în vedere că, pentru viitorul an şco­lar, nu se vor mai ţine examene de admitere în clasa întâia a acestor şcoale. In consecinţă, începând din Sep­tembrie a.. c., şcoalele normale şi se­­minariile teologice vor funcţiona fă­ră prima clasă. Această hotărâre a d-lui ministru N. Iorga este de o covârşitoare im­portanţă şi deşi ştim că va suscita vii discuţiuni, totuş ea se impunea în mod categoric. Când, din lipsă de parohii vacante, chiriarhii noş­tri ortodocşi sunt solicitaţi să facă hirotoniri de preoţi «onorifici» — a­­dică fără salariu —, când pentru posturile vacante în învăţământul primar se prezintă mai mult de trei candidaţi pentru un loc, este evident dreptate­a unei situaţiuni care ar fi putut deveni o adevărată primejdie. Ceiace s’a petrecut zilele acestea în Capitală, cu prilejul alegerei lo­curilor în învăţământ de către ti­nerii absolvenţi ai şcoalelor norma­le, este cea mai bună dovadă de ce s-ar putea întâmpla în viitor. Este destul să arătăm că cele 1800 de locuri vacante au fost date absolven­ţilor normalişti din serii mai vechi, iar cei din seriile 1930 - 1931 au fost trimişi acasă spre a fi rechemaţi în anul viitor, dacă, până atunci, se vor declara nouă vacanţe. De­sigur că măsura luată acum de ministerul instrucţiunii va fi conti­nuată pentru mai mulţi ani până când se va putea stabili acel echi­libru între necesităţile de personal ale bisericei şi şcoalei şi contingen­tul de absolvenți ai seminariilor și școalelor normale. STUMI ARTISTICE Teatrul Cărăbuş face cunoscut onor publicului că azi şi Dumini­că sunt ultimele spectacole ale for­midabilei reviste ALLOH... RADIO CĂRĂBUŞ de N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. Luni 20 Iulie 1931 va avea loc premiera senzaţionalei reviste în 2 Revista e pusă în scenă de d-nul C. Tănase cu o montare nemai vă­zută, cu următoarea distribuţie: D-ra Li­zică Petrescu, Cleo Dra­­gomirescu, Lulu Savu, Ştefania Po­­pescu, Vily Petrescu şi d-nii C. Tă­nase, L. Groff, Giugaru Huş, Dan Demetrescu, M. Nilian, N- Stroe, J. Anghelescu, St. Glod­ariu, Lorenţ, C. Iohan, Th. Burcuş şi 20 negri cari au fost aduşi de la Expoziţia Colonială din Paris. •’l’* Nimic nou pe frontul «Bucureşti în 2 acte şi 18 tablouri de N. Kiri­­ţescu şi N. Kanner, este un succes fără precedent. Compania de revi­ste «Pitpalacul» direcţia N. Kaner- I. Pizoni, joacă astă seară pentru a 37-a oară acest succes, pentru ca­re Teatrul «Colos» este neîncăpă­tor spre a putea satisface toate cererile de bilete. Succesul scenelor Vântul, Prologul, Nunta, Judecăto­ria, Cucoanele, Struțul, Defilarea armelor, Telefoanele, Adulterele, este departe de a fi epuizat. Bale­tul, orchestra cât și decorurile în­tregesc acest frumos spectacol. Com­iici intre China şi Japonia NANKING 17 (Rador). — Noua notă diplomatică remisă Japoniei de către guvernul chinez, cuprinde o serie de învinuiri serioase împo­triva funcţionarilor japonezi locali, cu privire la tulburările din Corea. Ministrul chinez al afacerilor străi­ne, d. Wang a declarat reprezentan­tului agenţiei „Reuter” că răspun­sul japonez la prima notă a Chinei Au fost numiţi membri, pe­ter­ îşi exprimă profundul său regret­men de 5 ani, în comisia centrală­­ pentru cele petrecute şi insistă asa­medico-legală instituită pe lângă ministerul muncii, sănătăţii şi o­­crotirilor sociale, următoarele per­soane : D. profesor dr. N. Gheorghiu, profesor de clinică obstetricală, în locul d-lui profesor dr. N. Zahars­­cu Caraman. D. profesor dr. N. Lupu, profesor de anatomie patologică, în locul d-lui profesor dr. Titu Vasiliu. D. profesor dr. în chimie Zaha­­ria, în locul d-lui profesor dr. în chimie Deleanu N., demisionat. D. profesor dr. M. Minovici, pro­fesor de medicină legală, ora faptului că autorităţile japone­ze din Corea au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a opri cioc­nirile. Noua notă chineză afirmă că, cu tot avertismentul dat la timp că tulburările sunt iminente, nici o măsură preventivă nu a fost luată de către autorităţile răspunzătoare şi a fost nevoie de zece zile pentru ca autorităţile japoneze să poată pune capăt ciocnirilor. Nota Chinei consideră Japonia răspunzătoare și face toate rezerve­le referitoare la drepturile de des­păgubiri pentru daunele suferite. SAitiBATA 18 IULIE 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13.00: Muzică vocală (plăci de gramo­fon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18 00: Orchestra Sibiceanu: Muzică u­­şoară şi românească. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 19.10: Orchestra Sibiceanu: continua­rea concertului. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20.00: D. Horia Oprescu: Versailles, un cuib al tăcerii. PROGRAM DE SEARA­­ 20.20: Muzică românească (plăci de gramofon). 21.00: «Poil de carotte» comedie In­­tr’un act de Jules Renard. Regie D. Vic­tor Ion Popa. 21.45: D. Neagu Boerescu: Cronică sportivă. 22.00: Transmisiune dela bazinul Lido (Jazzul Jonny Moris): Muzică de dans. 22.45: Informatiuni, Spectacole TEATRE CĂRĂBUŞ: All­d Radio Cărăbuş. TEATRUL VENTURA: Pierre sau Jack. TEATRUL NOU: Chibiţul. TEATRUL COLO: Nimic nou pe frontul Bucureşti. TEATRUL THALIA: (Cinema Pa­ris) Omul care a văzut moartea. Cinematografe SELECT: Generalul. CORSO: Monumentul indian. TRIANON: Romanţa iubirii. VOX: Generalul. FEMINA: Şoricelul vesel. REGAL: Soţie trădătoare. CAPITOL: Nu-ţi înşela nevasta. BULEVARD PALACE: Adio Ma­drid. LIDO: Minciuna. OMNIA: Cele trei măşti şi Taver­nele Parisului. MARCONI: la luptă cu infernul. MARNA: Vis de iubire. VOLTA BUZEŞTI: Parada dra­gostei. V­­f vand Ta­tekîrghiol (MOVII.A­ EFORIEI» Un loc de 3­10 m­. p cu 2 faţade Adresaţi: BEJAN. Str. Iorceanu 5. Bucureşti.

Next