Cuventul, iulie 1931 (Anul 7, nr. 2224-2254)
1931-07-19 / nr. 2242
Buletin meteorologic Timpul probabil la 18 Iulie 1931 Presiunea în creștere cu 1-6 m. cl. Cerul variabil. Vânt slab din sectorul NE. Temperaturile vor continua să scadă mai ales în jumătatea de răsărit a țării. Ploi locale și pufin abundente. CASA AUTONOMA PENTRU OCROTIREA SI AJUTORAREA PERSONALULUI C. F. R. publicaţi de Luni 3 August 1931, orele 16. La Direcţiunea Casei Autonome pentru Ocrotirea şi Ajutorarea Personalului C. F. R. din str. Barbu Catargiu No. 18, Bucureşti, se va ţine licitaţie publică pentru lucrările de împietruirea drumurilor şi refacerea trotuarelor în cart. C.F.R. Aurora din Iaşi. Dosarul lucrărei cu măsurătoarea, devizul, planurile, cartele de sarcini şi condiţiile generale se pot consulta şi orice informaţiuni se poate lua în fiecare zi de lucru între orele 11-13 la Direcţiunea Technică a Casei Autonome C. F. R. la adresa de mai sus. No. 72306/1831 C. A. Cfr. 1931 Iulie 14. r. ursa Paris 663 Londra 816/1—816 New-York 168.50 Italia 8.80 Praga 4.99 Elveţia 32.85 Belgia 23.60 Viena 23.62 Olanda 68.25 CURSUL LIREI STERLINE LA NOI Banca Naţională a cumpărat ori 17 Iulie livra sterling la cursul de 815. Prin urmare pe această paritate trebuesc calculate toate celelalte cursuri, iar nu pe baza de 81610 care e teoretică. Astfel fiind, cursul leului nu e în scădere, ci este ferm faţă de livra sterling. Numai din faptul că livra sterling a suferit o mică scădere faţă cu celelalte devize pe pieţele din Occident s-a făcut greşeala să se creadă că şi leul a trebuit să urmeze o scădere. Aceasta numai a putut provoca publicarea greşită a cursului Ieului mai jos chiar decât s'a făcut operaţiuni. Franzensbad (cehoslovacia) Prima bae de nămol din lume. Renumita bae pentru maladii de femei şi de inimă Cele mai eficace surse de sare purgativă din câte se cunosc. Cel mai mare succes la maladiile de inimă, de femei, sterilitate, pută, reumatism şi constipaţie cronică ,înainte şi după sezon prețuri reduse. Informatiuni fi prospecte prin Kurverwaltung Wolfs Hotel Imperial rranzensbad de primul rang în cea mai frumoasă poziţiune, şi cu cel mai desăvârşit confort Consfătuirea liberală din Cluj Declaraţiile d-lui I. G. Duca CLUJ. 17. Peri dimineaţă la orele 10 a avut loc la clubul liberal din localitate o consfătuire a conducătorilor organizaţiilor liberale din Ardeal. întrunirea a fost prezidată de d. Duca. SITUAŢIA POLITICA Cu acest prilej d-sa a făcut următoarele declaraţiuni asupra situaţiei politice: «După un cartel trecător cu guvernul, cartel care a avut ca unic obiectiv alegerile, ne-am reluat deplina noastră libertate de acţiune; suntem opoziţie. Opoziţia cea mai puternică, şi cea mai numeroasă din Parlament, şi înţelegem să exercităm cu toată seriozitatea ce se cere unui partid istoric de guvernământ, cu toată obiectivitatea impusă de vremurile deosebit de grele prin care trece ţara noastră şi Europa întreagă, dar totodată cu hotărâre, acţiunea noastră de partid de opoziţie. Credincioşi Coroanei, întemeiaţi pe trecutul nostru, pe programul nostru şi pe încrederea crescândă a masselor populare, socotesc că putem privi viitorul cu linişte şi deplină încredere. înainte de a se închide corpurile legiuitoare, am concretizat în conferinţa pe care am avut-o cu şefii de organizaţii din toată ţara, directivele ce trebue să urmaţi, atât pentru luminarea opiniunei publice, cât şi pentru întărirea organizaţiunilor noastre. REGIONALISMUL «De câtva timp asistăm la o nouă ofensivă a spiritului regionalist. Unii se închid în cortul lor, alţii vorbesc de retragerea în munţi. N’am a discuta motivele demisiei sau mai bine zis a retragere strategice a d-lui Iuliu Maniu. Aceasta este o chestiune care priveşte raporturile dintre d-sa şi partidul său. Dar cu acest prilej s’a putut constata o revenire îngrijitoare a tentativelor regionaliste ale partidului naţional-ţărănesc. Contra acestor tendinţe datoria noastră, este să reacţionăm. Ura împotriva regăţenilor, încercarea de a opune necontenit Ardealul Vechiului Regat, de a prezenta pe ardeleni ca victimele Unirii, au făcut un rău incalculabil operei de consolidare a României întregite. Partidul liberal n’a încetat dela războiu încoace să denunţe opiniei publice acest rău şi să-l combată din toate puterile». D. Duca terminând a făcut un călduros apel tineretului şi intelectualilor din Ardeal. La orele 5 d. Duca a părăsit Clujul, ducându-se la Sibiu. stins, nici nu s’au împuţinat cum nu s’au împuţinat şi nu s’au schimbat nici moravurile electorale din comediile sale. Dar la Caragiale, toate poartă urma pecetii infamante, pata vitriolului care a ars şi durează. Nu este aceasta operă de satiric ? întrebaţi, pentru aceasta, pe descendenţii acelor strămoşi de faimă şi veţi afla jena cu care se strecoară prin faţa acelor portrete gemene ? Insă nu e vorba să opunem studiului minuţios al d-lui P. Z. o credinţă şi o schemă. Lucrul este şi nedrept şi cu neputinţă. De aceia, însemnând pentru alte timpuri acest loc de popas, să încheim acest capitol al «momentelor» cu o însemnare absolut gratuită. E vorba de schiţa «Ultima emisiune», acea rară gravură a treimei de cerşetori în cârciuma periferică, schiţă pentru care d. Paul Zarifopol nutreşte o deosebită admiraţie. Cum ne-a plăcut să ne înrolăm sub steagul admiraţiei d-lui G. Ibrăileanu, pentru inimitabila schiţă «Aniversara» a lui Eminescu, la fel facem, şi de astădată, pentru «Ultima emisiune». Coincidenţele şi suprapunerile acestea de preferinţe sunt unele din puţinele dar preţioasele satisfacţii ale lectorului şi criticului. Cel de al doilea loc de povestiri este alcătuit din poveştile pe teme orientalo-populare. Ce credea Caragiale despre aceste lucrări, se poate deduce din două mărturii legate de apariţia, în 1910, a volumului „Schiţe nouă” în care, în afară de anecdota orientală „Pastramă trufandă” şi de cele două satire literare „Ion” şi „Partea poetului”, se întâlnesc cele trei poveşti: „Kir Ianulea”, „Mama” şi „Calul Dracului”, toate însă, titluri dintr’o activitate nouă, de preferinţe noi şi de execuţie nouă, la care avea să se adaoge în 1915, textul postum din „Abu-Hasan”. Este epoca în care, cum bim notează d. P .Z., Caragiale părăsia maniera clasică, a „momentului” sau a nuvelelor cu incursiuni melodramatice, pentru povestea de proporţii în care îşi dau întâlnire detaliul savuros, popular sau oriental, atmosfera sau culoarea locală, totul subordonat unei gratii surâzătoare, de înţelept al Orientului sau de moşneag sfătos şi cuib de înţelepciune- întâia mărturie este aceia dintr’o scrisoare din 1909 către Doctorul Urechie: „Nu le-aş da pentru tot ce am scris”; a doua mărturie într’una din notele ce însoţesc volumul „Schiţe nouă”, apărut în 1910, notă care pune la punct, cu naturaleţă şi pătrundere, întreaga problemă a inspiraţiilor sau a împrumuturilor din alte literaturi: ....asupra felului cum sunt date aci, autorul îşi păstrează întregi drepturile de proprietate literară; căci fără îndoială, de când lumea poveştile sunt ale lumii, însă, fireşte, felul povestirii lor rămâne oricând al povestitorului — precum Maica Precista este a tuturor creştinilor, dar o icoană cu chipul ei e a meşterului care a zugrăvit-o în felul lui. Indură-te, tu, prea sfântă şi pururea curată Fecioară, de toţi zugravii şi ajută-i să nu prăpădească vreme şi văpsea degeaba!”. Despre valoarea şi geneza acestor povestiri de ultimă dată, d. Paul Zarifopol spune neammărate lucruri revelatorii. Vorbind despre Kir Ianulea, a cărei sursă de inspiraţie Caragiale însuşi o arată a veni din Bellagore-ul lui Machiavelli, d. P. Z. aminteşte părerea d-lui G. Ibrăileanu, după care povestirea lui Caragiale ar fi adevărata Nuvelă istorică românească. Şi afirmaţiunea nu uimeşte de fel dacă se compară nuvelele noastre istorice de la clasica „Alexandru Lăpuşneanu” a lui Negruzzi până la nuvelele istorice ale lui Ion Grămadă. Nu este locul să stăruim pentru câte farmece se cuprind în povestirile acestea ale lui Caragiale, de natură populară, de pildă „Calul dracului” sau orientale. Vom spune, totuş, în treacăt că „Abu-Hasan” ni se pare la înnălţimea lui „Kir Ianulea” prin naturaleţa şi bufoneria cuminte în care se desfăşoară povestirea şi că la modelele pe care d. P. Z. le prezumă, în specie, povestirile arhaizante ale lui Anatole France, ne place să aşezăm şi pe Voltaire. Abu-Hasan este într’un fel, reeditarea prescurtată a lui „Zadig”. Fără să uităm însă, cât element de aluzie şi de epigramă contemporană închide şi „Zadig” ca şi toate celelalte „contes philosophiques” ale lui Voltaire, de la „Micromegas” şi până la „Candide”.: Nu e însă vorba să urmărim paralelisme, ce se pot stabili între destinele lui Zadiq şi al lui Abu-Hasan, nici diferenţe, cât o înrudire de stil. Şi lucrul ni se pare şi mai explicabil dacă ne gândim la mărturia lui Caragiale că odată c piesa de teatru pe care o tot promitea, formal, lui Gherea, mai avea de gând să scrie şi un roman filosofic. In Abu- Hasan, cred, putem vedea o anticipare. „Repertoriul de nume proprii” cu care se închee cel de al doilea volum din opera epică a lui Caragiale, aduce revelaţia unor liste de nume, unele utilizate, altele virtuale, pentru pitorescul şi quintesenţa cărora, caracterizarea d-lui Paul Zarifopol ni se pare suverană: „La cetirea acestor „Momente” în câteva silabe, fantazia se agită, încântată şi nemulţumită, între lumina bruscă a numelui plin de putere evocatoare, şi regretul după tot ce n’a putut scrie Caragiale. Pentru cine e pătruns de scrisul său, răsfoirea dicţionarului de nume rămâne, oricum, un joc fermecător, măcar că întrerupt de păreri de rău ce isbucnesc la tot pasul”. Se întâlnesc în acest repertoriu de nume, specimene, dela cele mai primare până la cele mai evoluate. Ca şi în teatrul lui Alecsandri unde Bondici şi Pungescu, cei doi berbanţi coţcari ce exploatează naivitatea cam groasă a Coanei Chiriţa, reprezintă acea onomastică, aşa zicând, etimologică, se întâlnesc şi în Caragiale o serie de nume de aceiaşi categorie precum: Paragrafescu, judecător,Articoleanu avocat, Născoceanu, reporter, Torpilorian, căpitan de marină, etc. In vreme ce, însă, Alecsandri n’a prea trecut de fantazia aceasta onomastică, de gradul întâiu, întrucât dela Paracliserul Colivescu şi dela Sandu Napoilă până la Kir Zuliaridis şi zaraful Imergold, distanţa este neînsemnată. Caragiale a trecut la toţi acei eroi ai comediilor, cu nume expresive, pline de semnificaţie, nu numai euforică dar şi socială şi psihologică, aşa cum reese, magistral, din studiul d-lui G. Ibrăileanu: „Numele proprii în opera comică a lui Caragiale” — studiu despre care d. P. Z. pe bună dreptate spune, că „n’are nevoe nici de îndreptare, nici de completare”. Am recitit acel studiu, şi am recitit repertoriul de nume proprii ,al lui Caragiale, şi m’am gândit la singura completare ce se poate dori şi pe care de bună seamă că ne-o vor da cercetătorii istoriei literare, oricât metodele d-lui Mihail Dragomirescu nu-i favorizează de fel. Ne gândim la repertorii ono- mastice, în genul celor balzaciane sau proustiane, unde fiecare simbol onomastic va fi însoţit de locul, text şi pagină, unde şi cum se întâlnesc. Sunt în repertoriul publicat de d. P. Z. multe din cunoştinţele vechi ale operii lui Caragiale şi altele numai botezate. Sunt şi de-acelea pe care ai avea dreptul să le socoteşti virgine, până într’atâta strălucesc de o rară putere de invenţie şi cari la o cercetare mai atentă es din umbra în care le azvârlise uitarea. Aşa e de pildă „Sache Ampotrofagu, agent politic de văpsea” care se întâlneşte în savuroasa scenetă „Art. 214”. Visăm apoi repertorii onomastice complete în cari, după secţiuni mai dinainte chibzuite, şi-ar da întâlnire toţi eroii literaturii noastre ca într’un pitoresc salon retrospectiv. Alături de Vântură Ţară al lui Alecsandri ar sta Badea Lume al lui Caragiale şi dela Dinu Păturică şi ceilalţi comparşi ai „Ciocoilor vechi” ai lui Filimon şi până la ultimul erou al lui Al. O. Teodoreanu ar fi o defilare de panaşe şi porecle schimbate în renume. Ici ar sta de vorbă şi la joc de cărţi Spătarul Pingelescu, paharnicul Mână Lungă şi baronul Kalicewski (ecou din Heine ?), dincolo, Dinu Păturică, acest eponim al muşamalei româneşti, şi-ar ţine cursul de procopseală, dacă nu de tâlhărie, oaspeţilor:Colănescu, Chioftea, Ploscă şi Boroboaţă. La mică distanţă de dânşii ai da peste creaţiunile onomastice din „Convorbiri economice” ale lui Ion Ghica, de Jăpcănescu, Calemgioglu, Oftescu, protopop Ciomagovici ş. a. m. d. Şi pentru că repertoriul lui Caragiale, publicat de d. P. Z. cuprinde şi pe cei «doisprezece apostoli, mă! zic zeu lui Dumnezeu! toţi la Vindobonae universae Medicinae, măi... pezofagui manisa şi Sfinetărul tătiniseu... morţii tei, no!meri numai ne-ar plăcea să-i vedem precedaţi de Ardeelanul lui Ion Ghica, perorând ca’n Cişmigiu, vaste teorii diplomatice: „Aţi cetit Algemeinu, întrebă profesorul Romulus-Pompilius-Tulius- Traianus - Taurus, Român din Alba Iulia, doctor în filosofie şi jură etc., etc.”... Gânduri şi visuri, pe cari le retezăm brusc şi cam în mică măsură numai, dau o imagine de bogăţiile şi sursele suggestive ale prezentei ediţii critice a lui Caragiale. Perpessicius Capitala CĂZUTĂ DE PE SCARA Pe când femeia de serviciu Maria Covrig, din strada Tudor Călin 11, se afla pe o scară, şi-a pierdut echilibrul, căzând pe trotuar şi alegându-se cu contuziuni la faţă A fost internată la spitalul Colentina. NENOROCIRE Focarul Bazilian Corneliu, din serviciul fabricei Schmidt a fost ars grav pe faţă şi mâini de aburii emanaţi de cazanele încinse. A fost transportat la spitalul Colţea. ACCIDENT Ceferistul Marinescu Oprea, în vârstă de 40 ani, a fost călcat de o vagonetă, alegându-se cu fractura gambei stângi. Cu o ambulanţă a Salvării a fost internat la spitalul Filantropia. ÎNVĂŢĂTORII IN CAPITALA AIIC INCIDENTE - 0000--- In cursul zilei de eri, la Arenele Romane" au continuat lucrările pentru distribuirea locurilor în învăţământ celor peste patru mii de absolvenţi ai şcolilor normale. Cu acest prilej s’au produs, câteva nouă incidente, datorite mai cu seam agenţilor provocatori. Inv&fCtorii au fost aţâţaţi să demonstreze din nou şi să protesteze din cauza insuficienţei locurilor. S’a produs, chiar în parcul Carol, o uşoară busculadă, şi autorităţile de resort au trimis la faţa locului reprezentanţi pentru a menţine ordinea. S'a continuat trimiterea, cu foi de drum, a învăţătorilor, în localităţile respective. In Capitală a rămas o deelgaţie care se va prezenta primului ministru. . . * Ministerul de instrucţie ne trimite următorul comunicat: Directorul învăţământului primar a comis greşala de a chema în Bucureşti, contra recomandaţiei secretarului general al ministerului Instrucţiei şi fără a înştiinţa pe ministru, pe normaliştii cari aveau să-şi aleagă catedrele după o practică pe care ministrul actual nu a avut timp a o schimba. El n’a luat măsurile de ordine necesare. Pentru aceasta i se va aplica o pedeapsă. Ministrul înştiinţat de întâia manifestaţie de stradă, care nu cadrează cu demnitatea corpului didactic, a acordat candidaţilor toate înlesnirile posibile, mustrăndu-i pentru o acţiune anarhică. Ea s’a repetat totuşi a doua zi după înteţirea unor agenţi politici cari vor fi traşi la răspundere, şi s’a aprins la o ciocnire cu organele poliţieneşti pe care oricine o regretă. Aceasta nu dă dreptul nimănui să adreseze ministrului care-şi înţelege toată datoria, somaţii de „satisfacţie”. Alegerea de la Neamţ Ministerul de interne a fixat data de 9 August pentru alegerea parţială din judeţul Neamţ, unde a rămas vacant un loc de deputat în urma numirii d-lui M. Manoilescu în postul de guvernator al Băncii Naţionale. Stagiul medicilor Medicii, veterinarii şi farmaciştii cari au obţinut titlul academic şi cu dreptul de liberă practică în ţară, vor fi încorporaţi la compania 2-a sanitară, Bucureşti, pe ziua de 1 Septembrie 1931, pentru executarea stagiului militar de o lună, fără drept de soldă. Solicitanţii vor înainta ministerului armatei, serviciul personalului, biuroul 4, până la data de 20 August 1931, cererile însoţite de următoarele acte: copie de pe extractul de naştere, certificat de naţionalitate, «Monitorul Oficial» cu libera practică şi copie de pe foaia matricolă- CUVÂNTUL Procesul ,,Fero-Chimica“ A douazecea zi de desbateri dii dimineaţa au reînceput dezbaterile procesului Fero-Chimica. E audiat d. colonel Lupaşcu. La întrebarea d-lui general Gorsky, comisar regal special, martorul declară că societatea „FerorChimica” a luat fiinţă în 1922, cu 50 la sută capital românesc şi 50 la sută capital german. S-au făcut propuneri ministerului de războiu. Au fost câteva case ce se ofereau să distrugă materialul, între cari şi Reşiţa. Casele au pus astfel de condiţii încât ministerul nu le-a putut primi. Societatea Fero-Chimica a primit condiţiile ministerului. Din cauza unor neînţelegeri familiare, primul preşedinte al societatei, s’a retras, fiind ales d. general Iliescu. D. col. Lupaşcu dă apoi lămuriri asupra distrugerei depozitului de muniţii Buzău. Arată că la un moment dat s’au ivit neînţelegeri între chimişti în ce priveşte starea muniţiunei, şi Fero-Chimice a denunţat convenţia cu ministerul armatei. întrebat asupra muniţiei de la Vatra Dornei, martorul declară că un vagon conţinea metale ca zinc şi alamă provenite din demontarea focoaselor. In acel vagon se mai aflau şi cartuşe de infanterie provenite din explozia de la Neagra. Preşedintele Fero-Chimica avea dreptul să ia muniţie de infanterie? Col. Lupaşcu: Avea dreptul să ia muniţie desgropată şi pe cea provenită din explozie. Toată cealaltă muniţie de infanterie a fost restituită D. gen. Gorski: Cum se face că îndepozitul de la Ploeşti al societăţei s’a găsit muniţie de infanterie? Martorul: Era muniţie provenită din explozia dela Cotroceni. D. col. Lupaşcu dă apoi lămuriri asupra maşinelor întrebuinţate de Fero Chimica pentru demontarea şi distrugerea muniţiei defecte. Asemenea maşini negăsindu-se în comerţ, sunt construite. D. gen. Gorski: S’a spus că există maşini speciale pe cari soc. Fero- Chimica nu Ie-a avut. Martorul: Nu sunt maşini. Sunt unelte speciale pe cari le-a avut societatea, căci altfel n’ar fi putut demonta muniţia. PRECIZĂRI In jurul maşinăriilor de demontare a muniţiei, se naşte o lungă discuţie. Chestiunea e lămurită de dcolonel Dumitrescu directorul pirotechniei armatei, care precizează că, nu există maşini pentru demontare. Există piese ,există scule care au trunul privaţi au antiptruzie. OJJIC a putea fi folosite. Se poate spune că sunt scule, dar nu maşini. D. av. C. Solomonescu propune, fiindcă e vorbă de obuze şi de maşini, pe care nu le-au văzut nici membrii consiliului, ca onoratul consiliu să se transporte la pirotechnie. Un asemenea proces nu se poate desbate pe simple ipoteze. Col Lupaşcu demonstrează apoi că la demontarea obuzelor, nu s’au înregistrat accidente. CONSILIUL VIZITEAZĂ PIROTECHNIA După o scurtă suspendare de şedinţă, consiliul hotăreşte ca în cursul după amiezei să facă o vizită la pirotehnia armatei spre a se documenta asupra maşinelor de demontare a obuzelor. ALTE ÎNTREBĂRI Apărarea pune apoi o serie de întrebări în legătură cu încheerea convenţiei dintre minister şi societate. D. av. C. Solomonescu întreabă dacă societatea Fero-Chimica a angajat specialişti străini pentru demontare. Col■ Lupaşcu răspunde afirmativ. Martorul dă apoi câteva detalii asupra muniţiei primite, a celei vândute, a sumelor încasate, şi prezintă, drept dovadă, registrele societăţei. D. av. Solomonescu: Societatea Fero-Chimica e în faliment? Martorul: A fost chemată în stare de faliment. Eri a fost termenul. A fost amânată. Mai departe ,d. col. Lupaşcu arată de ce a fost contra depozitărei muniţiei la Socola. Au fost neajunsuri provocate de faptul că au protestat Mitropolitul Moldovei, schitul de la Socola, etc, etc. Arată că s’a început cu distrugerea muniţiei din depozite şi şantiere, fiindcă prezenta un permanent pericol. Depoziţia col. Lupaşcu ocupă aproape întreaga şedinţă, martorul prezentând consiliului o situaţie a societăţei. Martorul citeşte o adresă oficială, din care rezultă, că, după ce societatea a fost evacuată de lea Socola, a fost rechemată pentru a lua în primire materialul. Ministerul a încercat o serie de experiențe de distrugere, dar a renunțat. Apărarea întreabă ce e cu chimistul Pandele. Martorul afirmă că soc. nu l’a putut angaja, deoarece ministerul s’a opus, pentru chestiuni ce privesc unele nereguli ale chimistului. La orele II şedinţa se suspendă până azi la orele 7 a. m. legi promulgate Prin «Monitorul Oficial» de ori au fost promulgate următoarele legi: Pentru autonomia universitară. Pentru desfiinţarea Regiei auto- acte INDRACI de N. Kiriţescu, nume a fondului sanitar de ocrotire şi înfiinţarea la ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale a direcţiunii fondurilor speciale sanitare şi de ocrotire. Pentru recrutarea medicilor de spitale mixte şi de specialitate. Pentru desfiinţarea regiilor publice comerciale ale staţiunilor balneare «Herculane», «Ocna Sibiului», şi «Principesa Elena». Din judeţul Ilfov Cain şi Abel Flăcăul Ion Stanciu din Ştefăneşti, iute la mânie şi necugetat la supărare, în urma unei certe avute cu fratele său Dumitru în seara zilei de 15, a pus mâna pe un par din gard şi a dat fratelui său patru lovituri în cap. Dumitru Ciuiciu nu a mai avut timp să riposteze. Fratricidul se plânge de... ceasul rău. Sătul de viaţă In dimineaţa zilei de 13, pe când oamenii satului Cocioc se aflau la Feceriş, săteanul Ioniţă Radu Dogaru s’a strangulat cu o funie în patului de porumb-Prea multe năpăstii căzuse peste capul lui. I. M. Comisia centrala medico-l egala Supraproducţie de preoţi şi de învăţători ■ 1 0000 .--o- O importantă măsură luată de ministerul instrucţiunii Ministerul instrucţiunii a trimis că trebuia să se ia o măsură de în-un ordin circular tuturor direcţiunilor de seminarii teologice şi de şcoli normale prin care le pune în vedere că, pentru viitorul an şcolar, nu se vor mai ţine examene de admitere în clasa întâia a acestor şcoale. In consecinţă, începând din Septembrie a.. c., şcoalele normale şi seminariile teologice vor funcţiona fără prima clasă. Această hotărâre a d-lui ministru N. Iorga este de o covârşitoare importanţă şi deşi ştim că va suscita vii discuţiuni, totuş ea se impunea în mod categoric. Când, din lipsă de parohii vacante, chiriarhii noştri ortodocşi sunt solicitaţi să facă hirotoniri de preoţi «onorifici» — adică fără salariu —, când pentru posturile vacante în învăţământul primar se prezintă mai mult de trei candidaţi pentru un loc, este evident dreptatea unei situaţiuni care ar fi putut deveni o adevărată primejdie. Ceiace s’a petrecut zilele acestea în Capitală, cu prilejul alegerei locurilor în învăţământ de către tinerii absolvenţi ai şcoalelor normale, este cea mai bună dovadă de ce s-ar putea întâmpla în viitor. Este destul să arătăm că cele 1800 de locuri vacante au fost date absolvenţilor normalişti din serii mai vechi, iar cei din seriile 1930 - 1931 au fost trimişi acasă spre a fi rechemaţi în anul viitor, dacă, până atunci, se vor declara nouă vacanţe. Desigur că măsura luată acum de ministerul instrucţiunii va fi continuată pentru mai mulţi ani până când se va putea stabili acel echilibru între necesităţile de personal ale bisericei şi şcoalei şi contingentul de absolvenți ai seminariilor și școalelor normale. STUMI ARTISTICE Teatrul Cărăbuş face cunoscut onor publicului că azi şi Duminică sunt ultimele spectacole ale formidabilei reviste ALLOH... RADIO CĂRĂBUŞ de N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. Luni 20 Iulie 1931 va avea loc premiera senzaţionalei reviste în 2 Revista e pusă în scenă de d-nul C. Tănase cu o montare nemai văzută, cu următoarea distribuţie: D-ra Lizică Petrescu, Cleo Dragomirescu, Lulu Savu, Ştefania Popescu, Vily Petrescu şi d-nii C. Tănase, L. Groff, Giugaru Huş, Dan Demetrescu, M. Nilian, N- Stroe, J. Anghelescu, St. Glodariu, Lorenţ, C. Iohan, Th. Burcuş şi 20 negri cari au fost aduşi de la Expoziţia Colonială din Paris. •’l’* Nimic nou pe frontul «Bucureşti în 2 acte şi 18 tablouri de N. Kiriţescu şi N. Kanner, este un succes fără precedent. Compania de reviste «Pitpalacul» direcţia N. Kaner- I. Pizoni, joacă astă seară pentru a 37-a oară acest succes, pentru care Teatrul «Colos» este neîncăpător spre a putea satisface toate cererile de bilete. Succesul scenelor Vântul, Prologul, Nunta, Judecătoria, Cucoanele, Struțul, Defilarea armelor, Telefoanele, Adulterele, este departe de a fi epuizat. Baletul, orchestra cât și decorurile întregesc acest frumos spectacol. Comiici intre China şi Japonia NANKING 17 (Rador). — Noua notă diplomatică remisă Japoniei de către guvernul chinez, cuprinde o serie de învinuiri serioase împotriva funcţionarilor japonezi locali, cu privire la tulburările din Corea. Ministrul chinez al afacerilor străine, d. Wang a declarat reprezentantului agenţiei „Reuter” că răspunsul japonez la prima notă a Chinei Au fost numiţi membri, peter îşi exprimă profundul său regretmen de 5 ani, în comisia centrală pentru cele petrecute şi insistă asamedico-legală instituită pe lângă ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, următoarele persoane : D. profesor dr. N. Gheorghiu, profesor de clinică obstetricală, în locul d-lui profesor dr. N. Zaharscu Caraman. D. profesor dr. N. Lupu, profesor de anatomie patologică, în locul d-lui profesor dr. Titu Vasiliu. D. profesor dr. în chimie Zaharia, în locul d-lui profesor dr. în chimie Deleanu N., demisionat. D. profesor dr. M. Minovici, profesor de medicină legală, ora faptului că autorităţile japoneze din Corea au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a opri ciocnirile. Noua notă chineză afirmă că, cu tot avertismentul dat la timp că tulburările sunt iminente, nici o măsură preventivă nu a fost luată de către autorităţile răspunzătoare şi a fost nevoie de zece zile pentru ca autorităţile japoneze să poată pune capăt ciocnirilor. Nota Chinei consideră Japonia răspunzătoare și face toate rezervele referitoare la drepturile de despăgubiri pentru daunele suferite. SAitiBATA 18 IULIE 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13.00: Muzică vocală (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18 00: Orchestra Sibiceanu: Muzică uşoară şi românească. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Sibiceanu: continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20.00: D. Horia Oprescu: Versailles, un cuib al tăcerii. PROGRAM DE SEARA 20.20: Muzică românească (plăci de gramofon). 21.00: «Poil de carotte» comedie Intr’un act de Jules Renard. Regie D. Victor Ion Popa. 21.45: D. Neagu Boerescu: Cronică sportivă. 22.00: Transmisiune dela bazinul Lido (Jazzul Jonny Moris): Muzică de dans. 22.45: Informatiuni, Spectacole TEATRE CĂRĂBUŞ: Alld Radio Cărăbuş. TEATRUL VENTURA: Pierre sau Jack. TEATRUL NOU: Chibiţul. TEATRUL COLO: Nimic nou pe frontul Bucureşti. TEATRUL THALIA: (Cinema Paris) Omul care a văzut moartea. Cinematografe SELECT: Generalul. CORSO: Monumentul indian. TRIANON: Romanţa iubirii. VOX: Generalul. FEMINA: Şoricelul vesel. REGAL: Soţie trădătoare. CAPITOL: Nu-ţi înşela nevasta. BULEVARD PALACE: Adio Madrid. LIDO: Minciuna. OMNIA: Cele trei măşti şi Tavernele Parisului. MARCONI: la luptă cu infernul. MARNA: Vis de iubire. VOLTA BUZEŞTI: Parada dragostei. Vf vand Tatekîrghiol (MOVII.A EFORIEI» Un loc de 310 m. p cu 2 faţade Adresaţi: BEJAN. Str. Iorceanu 5. Bucureşti.