Dilema Veche, 2018 (Anul 15, nr. 763-776)

2018-10-11 / nr. 764

• Colecția „Scriitori de Poveste“, Editura Muzeelor Literare, Iași, 2018. Ideea e pe cît de fericită, pe­ atît de sim­plă: unsprezece prozatori din noul val sînt puși în contact stilistic nemijlocit cu un­sprezece (mai mult sau mai puțin) clasici ai literaturii române. Simonei Antonescu îi revine Otilia Cazimir, lui Mihai Buzea - Vasile Pogor; lui Iulian Ciocan - Nico­­lae Gane; lista continuă cu Adela Grecea­­nu (Vasile Alecsandri), Florina Ilis (Emi­­nescu), Cristian Fulaș (Dosoftei), Dan Coman (Mihai Codreanu), Alex Tocilescu (Topîrceanu), Bogdan Răileanu (Costa­­che Negruzzi), Tudor Ganea (Sadoveanu) și, în sfîrșit, Andrei Crăciun (Ion Crean­gă), în primă instanță, va fi fost vorba de­spre niște microbiografii romanțate de­ Cosmin CIOTLOȘ pe de altă carte Ego­proza la recurs Spuneam că ideea mi se pare cum nu se poate mai fastă. Mai întîi, pentru că vine să infirme programatic o prejudeca­tă care a circulat destulă vreme în litere­le autohtone. Anume că tinerii prozatori de azi (și mai cu seamă cei care s-au afir­mat în seria „Ego Proză“ a editurii Poli­­rom) ar fi incapabili de obiectivare. Nu discut reaua-credință a unei asemenea alegații, pentru că ea se dovedește, în pri­mul rînd, falsă. O altă calitate derivă din aceea că pro­punerea pare a fi fost un stimulent bi­bliografic, o binevenită „extindere a do­meniului luptei“. Nu știu pentru cîți din­tre autorii din listă relectura unor pre­cursori de secol XIX va fi fost neapărat o prioritate. îmi închipui că majoritatea (o exclud de aici pe Florina Ilis) s­au apro­ Tocmai elementul magic, tocmai tremurul ezoteric,­ dicate celor ale căror case memoriale se află în patrimoniul Muzeului Literaturii din Iași. Un proiect, așadar, instituțional. Deci, prin forța lucrurilor, corect și pasi­bil de un anume conformism. Că n-a fost așa, că în cele din urmă, el s-a realizat în beneficiul literaturii, și nu al istoriei de mărunt interes documentar, e meritul celor doi coordonatori ai colecției, Lucian Dan Teodorovici și Florin Lăzărescu, plat abia acum intensiv de amănuntele vibrante ale unor figuri pe care manua­lele școlare au reflexul de a le mortifica. Or, pentru un prozator, această reactiva­re a tradiției pe alte coordonate decît ce­le exemplare și idilizante e o experiență care se poate arăta decisivă. în fond, nici Burgess n-a scris numai Portocala meca­nică, ci și două romane incandescente de­spre Shakespeare și Marlowe. în sfîrșit, ca joc intelectual, m-am amu­zat să urmăresc cît de adecvată a fost, de la caz la caz, împărțirea rolurilor. Aici in­tră în scenă intuiția regizorală a cuplu­ui „bețiv de gară“ care recită, spontan, versuri din Nichita Stănescu! Ca și cum formulele stilistice ar premerge stricta cronologie, iar ceea ce trebuie rostit va fi, în fond, nici Burgess n-a scris numai Portocala mecanică. lui Teodorovici-Lăzărescu, să exploatezi umorul versatil al lui Alex Tocilescu pen­tru a-l restitui pe Topîrceanu, să găsești firul care leagă sensibilitatea reținută a Adelei Greceanu de calmul Biedermeier al lui Alecsandri, să mijlocești întîlnirea dintre un neoexpresionist ca Dan Coman și un orfevru tragic de felul lui Mihai Co­­dreanu ș.a.m.d. mi se pare cel puțin pro­vocator. Cum n-aș putea comenta nici măcar pe scurt toate cele unsprezece volume ale seriei, am să mă limitez la cîteva rîn­­duri care privesc disponibilitatea auto­rilor de a păcăli documentul în favoarea purei ficțiuni. Campionii acestui capitol sînt Andrei Crăciun și Tudor Ganea. Pri­mul are tactul de a umple golurile din biografia lui Creangă (veritabil impedi­ment chiar și pentru Călinescu) cu mor­tarul anacronismului frapant. E memo­rabilă, de exemplu, scena în care, într-un birt al Iașiului de-acum un secol și jumă­tate, Eminescu, Creangă și Caragiale pe­trec un capăt de noapte acompaniați de pînă la urmă, rostit într-un fel sau altul. E ceea ce, cu o treaptă mai jos, totuși, în­cearcă și Bogdan Răileanu atunci cînd îl pune pe Negruzzi să-și teoretizeze fibra autoironică (n-aș băga mîna în foc nici măcar că, la 1857, cuvîntul exista în lim­ba română, iar că autorul lui Alexandru Lăpușneanu vorbea despre sine în jargo­nul criticii literare - nici atît). Ce reușește Tudor Ganea e încă și mai spectaculos. Și anume izolînd, din uriașul roller coastei care e viața lui Sadoveanu, tocmai ele­mentul magic, tocmai tremurul ezoteric. Cartea începe sub semnul legendelor ur­bane care escaladează odată cu moartea scriitorului și pe care întregul său destin pare a le fi atras dintru-nceput. Cosmin Ciotloș este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Elementar, dragul meu Rache. Detalii materne sub lu­pă, Humanitas, 2017. REGIMUL ARTELOR ȘI MUNIȚIILOR / / adevărul îți prezintă preț pachet ziar +1 carte 16,99 lei K'c'“Jimw* K­UWWhJÜL 21 de ani de viață în 7 volume de istorie de luni, 15 octombrie volumul 2 adevărz//A 6.400 de oamen/ VOI 7 VOI 6­VOI 1 • Nic NIC­­c VOI 5 • NICC VOI 4* NICC VOI 3 • NICOL VOI 2 »NICOL­­UI Numai cu „Adevărul“, la toate punctele de difuzare a presei mw­NICOLA o Anul XV • nr. 764 • 11-17 octombrie 2018 • DILEMA^

Next