Dimineaţa, aprilie 1912 (Anul 9, nr. 2898-2927)
1912-04-05 / nr. 2902
Joi 5 Aprilie 1912 DIMINERI A v AAAAAAAAA y CHAMPAGNE Irroy REIMS Carte telaracfce ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Goul AméricaSne ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Carte cTor brut Reprezentanți generali noi CMTIIi “ Soreîble ?R.n.mă romină potriv UlilunluL impBrt,sport, IgtnlirS ți Comision București, Htr. Decebal Xo. .5 Bomboane Purgative din suc de fructe Ușor de luat de copii și odttlfi. Efect sigur. Excelente contra : Cronstîpației. Stoeviri intastinale, H morotiile, CorigeaUuiei, Migrenei! Cu vinzare la toate farmaciiU și drogneziie. S.4SI 8.Ö.äSI<» București 1 Pentru obținerea și conservarea unui Pâr Bogat — Abondent, sănătos și strălucitor— întrebuințați minunatul Petrele JMMT Al cărui>armin «fte suav și a cărui Intrebuințare nu nrezintfi nici un peried. 1——— FIRIȚI-VA DE. ÎMXTATUIWI ----------— Cereți timbrul de garanție al Uniune! .Fabricanților Francezi Vinzare en gros: F. Vibert, fabricant, Î.J'Oi (Franța) !>« viitoare laFxoguerine: Cînga, Ciuceanu, Kroguerla Stomineasca; Diamandy, Econom« și Xistico, Ion Tetzu ; la magazinele: Solomon Hechter, HS.. Schramm, J»Joslansky, Iucurești; S. Faniczy, StrSîIa; Smilaficl *, Welnblatt, Marco viel și Calabana, Iași. îmbrăcăminte periodică»impermeabilă higienică E rift ca ultima cochetărie a femeei bine îngrijite, jigVift garantând curățenia. IC î ¥ aca folosește^ necesităților intime a damelor și *a* "printr'o ingenioasă combinațiune ușurează îngrijirea higienică. If -I ft ca se gasește în toate mărimile la singurul desilii USA pozitar vânzător pentru București. Magazinele „R JERÉE D’AilG“, H. CaílichatEP No. 38, Calea VICTORIEI No. 38. Sucursala in România pentru vânarea en gros — Strada Smârdan, 4. — Telefon 32/57 — Fabrică de cuțitarie de prims ca’baie, BRIGS, BHIGIE, FOBRFEOE CBțITEdt Backfirie, GilJITE dste aiii Masaic,TAILL áeHALE Se vînzare lemeg. mai însemnate de acesta branșă Observați bine marca fabricai: doi gemeni. Pentru fiecare piesă purtînd marca fabr. J. A. HENGKELS, SOLINGEN ZWILLINGSVVERK deplină garanție Vițe Americane Altoite Perfect sudate și selecționate, foarte viguroase furnizează Pepiniera Cooperativă Zătreni-Vâlcea prin Gara Drăgășani CU PREȚURI AVANTAJOASE Cererile fiind numeroase rugămi a se adressa comandele din vreme pentru a putea fi satisfăcute. Cataloage se trimite franco la cerere. Pentru orice referințe a se adresa: Reprezentantei D-nii D Pascalopol & Co. — Drăgășani. CAMERA Ședința dela 3 Aprilie 1912 Ședința se deschide la orele ~ jumătate. Prezidează d. C. Olăsiescu. Pe bahea ministerială d-nu T. Maiorescu, C. C. Ariosi, M. GaiVtacuzino, F. l’intgratt. Se fac iommnitățile obișnuite. D. ODOBEȘTEANU interpelează pe d. ministru al lucraților publice asupra moduhui cum funcționează linia ferată particulară a societa ței .»Tișicn“. D., C. C. AHIOX depune profitul de lege pentru autorizarea comunei Tulcea de a contracți un supliment de împrumut în sumă de 000.000 leu De ce a plecat fostul guvern . Pentru că ajunsese în așa situație incît nu mai putea merge înainte fără o amenințare pentru ordinea publică. (Protestări, întreruperi). Nu e vorba de ordinea străzei, ci de ordinea stricată prin conflictul dintre puteri. In realitate criza de guvern a fost o criză de șefie de partid. (Protestări). Orîcît ați murmura, istoria va dovedi că am dreptate. D. Carp a venit în capul partidului după răscoala din 1907. Atunci, cînd ideea de proprietate era amenințată de liberali, noi am găsit că este o datorie pentru partidul conservator de a apăra proprietatea. De aceia am crezut că trebue cu orice preț, uitind resentimentele, să dăm partidului unitate și tăria. (In momentul acesta sosește d. Delavrancea și e primit cu aplauze prelungite). D. GRĂDIȘTEANU. — S’ar putea crede că mă aplaudați pe mine. D. dr. GIANI. — Pe fostul ministru, nu pe „viitorul“! (Ilaritate). D. GRADIȘTEANU. — Pentru a realiza unitatea partidului, am făcut sacrificiul de a proclama șef pe d. Carp. Am fost însă dezamăgiți. Noul șef a început cu o capitulare. In alegerile din 1907 în loc să dea lupta, d. Carp a primit să fie ales în carte cu liberalii. Ceva mai mult, în acest cartel nu s’au ales decu amicii d-lui Carp. Prin urmare, trăia din mila liberalilor, cartel către a mers așa de departe încît n’ațî combătut nici legea tramvaiului. (întreruperi). VOCI : Dar d-ta , de ce n’am D. IONAȘ GRADIȘTEANU CORPURILE LEGIUITOARE -mminterpelarea d-lui Ionaș Grădișteanu. — Răspunsul d-lui P. P. Carp. Discuția declarației guvernului Discuția declarației guvernata Cuvintarea d-lui Ionaș Gradișteanu D. IONAȘ ORADIȘTII AXU are cuvântul în discuția asupra declarației guvernului. ieri — Începe d-sa ne-am aflat in fața altui guvern. Cu toate că din punct de vedere constituțional, din moment ce se schimbă președintele consiliului, avem un guvern nou, d. Titu Maiorescu a declarat că nu e un guvern nou. Dați-mi voe să mă mi de modul tehnic cum s'a făcut schimbarea, de guvern. Ea nu e potrivită cu uzurile constituționale. Din moment ce se demite președintele consiliului, tot cabinetul c demisionat. Totuși, ați văzut că nu s’a procedat așa. Eu, care am făcut parte din trei cabinete... VOCI. — Și regretați că n’ați făcut parte și din al patrulea? D. GIUDIȘTEANU. — Cine e întrerupătorul? VOCI. — Un doctor. D. dr. GIANI. — Eu am întrerupt. an se pare că regretați că d. Maiorescu a procedat în mod aziatic și nu ne-a întrebat și pe „noi“ cînd a întocmit lista ministerului. D. GRĂDIȘTEANU. — Să trecem peste această abatere de la Constituție, căci la noi acestea sunt lucruri obișnuite. com bătut-o ? !D. GRADIȘTF.AXII. — Pentru că trebuia, să ascult de lozinca partidului. VOCI. ^— Fals! nu a fost nici o lozincă. D. 8 CORȚESCU. — D-ta aprobî legea tramvaiului ? D. GRADISTEAXII. - Nu o aproti și iu totdeauna si ai combătut sistemul economic al liberalilor de a fi ce bănci cu banii statului. D. Carp nu a știut să fie șef în opoziție, nu a știut să fie șef nici la guvern. S'a lăsat să fie condus de grupulețul junimist fără să țină seamă de părerile fruntașilor partidului conservator. D. Carp s'a dedat, ele un a n de zile la o legiferare de o demagogie deșanțată. 'Mare ilaritate, întreruperi’'. Și după ce a guvernat ».șa. d. Carp «. ajuns la iniția lui în care se afla. Criza este o criză a junimizinului, o Criză, a șefiei partidului conservator. D. Carp a ajuns la cel mai mare faliment politic. De 30 de lu fi d. Carp tulbură viața par.tidul MT, • după un an de guvernare a ajuns la o lege ca aceea de ridicolă memorie: a descentralist flicY. Cînd a ajuns la un alt dezastru, d. Carp ar fi trebuit să i se demită din șefie. (Vociferări). Direcția nu s'a schimbat, dovadă că noul guvern are o nuanță și mai junimistă. La interne a venit d. Arion, cină logic și politic ar fi fost silvină, bupă vechime, de ministeriat. d. Ion Lahovary, cel mai vechifi conservator din minister. D. LAHOVARY. Eu am declarat că vreciü să rămîn la agricultură. D. I. GRĂDIȘTEANU. — Aceasta nu împedică, ca direcția partidului să va fi oferit ministerul de interne. S’au dat însă internele d-lui Arion, tovarășul întru toate, pînă și întru cele electorale, al d-luî Marghiloman, c<i să se vadă bine cum că acolo rămîne tot spiritul d-lui Marghiloman Dacă este așa, de ce au mai plecat foștii miniștri și de ce au mai venit cel noul? Unde nu au reușit domnii Carp, Marghiloman ,și Filipescu vor reuși oare venerabilii domni Rosetti, Argetoianu și d. Arion? D. C. C. ARÎON. - Și ©ti sínt venerabil ? (Ilaritate), D. G RADIȘTEANU„ — Nu. Înadins am făcut o pauză, ca să înțelegeți că nu vă trec în rîndurile venerabililor. D. G. C. ARÎON. — Mulțumesc și mă declar liniștit. (Ilaritate). D. GRADIȘTEANU.—Ați spus ca voiți să faceți concentrarea conservatoare, dar nu veți izbuti, căci nu aveți autoritatea necesară de a o face. D-Voastră pcea »Înteți legați de trecutul guvern și nu reprezentați tradiția conservatoare. Așa, fiind, nu veți avea decât un succes de ilaritate. Ei nu pot să vă zic „bine ați venit“, ci fie geaba ați venit. (Ilaritate, zgomot.) VOCI. ... Degeaba al robit! D. C. OLAXESCU, președinte. Fiecare scrie istoria așa cum ii convine! (aplauze). Răspunsul d-lui Gtiguță Cantacussino Oratorul regretă, că d. Grădișteanu se găsește in dezacord cu guvernul și cu majoritatea Conservatoare. N'am înțeles bine, spune oratorul, ce a voit să dovedească d. Grădiște fi nu. Am înțeles însă ce a dovedit. A dovedit anume că, cu toate durerile suferite de partidul nostru, sunt iuft in sinul sau oameni care pun ambițiile și interesele lor personale de moment, deasupra intereselor de partid. (Aplauze). Oratorul arată dezinteresarea și abnegația de cari a dat dovadă d. Carp, în interesul partidului. Nu este exact că acuma ar exista o criză de șefie. Nu există nici un conflict, și nu va exista intre șeful partidului și majoritatea parlamentului. D. Grâdișteanu protestează în contra programului conservator, dar s'a ales pe baza acestui program. (Aplauze). D-sa a făcut enorma greșeală de a vorbi aici în contra legea meseriilor, și greșeala aceasta, îî va atîrna totdeauna ca o ghiulea de picior. Ce Va face guvernul? Nu văd la ce bun o discutare pripită. E o chestie de încredere, de a lăsa guvernul să făptuiască. E evident că el va avea să dea seama de soluțiile la cari se va opri. Să așteptăm cu răbdare ca guvernul să vină cu soluțiile pe cari le va găsi chestiilor la ordinea zilei. Până atunci să avem o axiomă, că cuvântul e dr. argint, iar tăcerea de aur (Aplauze), leașî principii. (Aplauze). D. Grădișteanu cere totuși o schimbare de direcțiune. Nu mi se indică insă numele celui ce ar fi să mă urmeze. Să-T luăm pe rând: d. Maiorescu, d. Marghiloman, d. Arion, d. 1. Lahovary, d. Filipescu, credeți că Vreunul din ei ar putea să nu mă urmeze și să ia altă direcție? Nu. (Aplauze). Atunci poate altă persoană. Poate d. Grădișteanu. (Ilaritate)) Dar ce va face în capul partidului? Despre legiferația în folosul claselor de jos, a spus că e o demagogie deșănțată. Gorol va fi atunci steagul? Dacă ,admir coVa la d. Grădișteanu este curajul inconștient cu care a venit la această tribună. (Strigăte de bravo). Căci trebue un curaj inconștient să vii în mijlocul unei majorități și să-l ceri să se dezică. (Aplauze). Ziceți că guvernul nu va putea să facă concentrarea? Această concentrare, această majoritate n’o va face cum vrea d. Grădișteanu. Vreau, s’o spun ca s’o știe țara întreagă, concentrarea conservătoafe nu se va face decît cu supunerea față de direcția partidului și pe baza principiilor partidului. (A plăuzit prelungite). Cuvîntarea d-lui Titu Maiorescu Mulțumesc, d-lui Grădișteanu oii, prin cererea d-sale a dat, loc. la o discuție așa de largă Și la admirabila cuvântare a șefului nostru d. Carp. (Aplauze). Este un punct în vorbirea d-lui Grădișteanu, pe care nu-l înțeleg. ,Nu înțeleg accentul deo .cîrtfel intre junimiști și conservatori. Am auzit, că la H ianuarie, cind s’au plimbat emblemei chiar pietre pe străzi, era o emblemă cu jos junimismul !’’. Ce înseamnă din partea unui conservator o asemenea deosebire între junimist și conservator? Nu se poate, oare discuta chestiile cu exactitate? Vorba junimist n’a fost niciodată întrebuințată în sens politic. Junimea a fost o societate pur literară. In 1H?Î, după reintrarea lui Lascar Catargi, în momente grele pentru țară, cițiva din noi au intrat în politică. Singurul din noi care făcea politică, era d. Carp. Am intrat atunci, ca susținători , ai guvernului conservator. De atunci am fost și am rămas neclintit conservatori. Sunt de atunci 40 de ani. Oratorul face istoricul junimismului și arată că toți scriitorii mari au ieșit din această grupare. Așa a fost Eminescu, Alexandri, Creangă, Caragiale. Cînd am intrat noi în politică, lupta era pusă pe principii între conservatori și liberali. Exista în țară o clasă boerească, și una țărănească, dar nu lipsea o burghezie. Noi ca conservatori luptam pentru ideile naționale, căutam să dăm trei timp să înțeleagă ideile cele noi caii ne-a fi venit din străinătate. Liberalii vorbeau încă de pe atunci de republică înaintată. Lupta turbulentă a liberalilor a durat până a venit Ion Brătianu, care a înțeles mai bine deosebirea dintre noi, cari căutam să întărim ideile noi introduse, și ei, cari nu făceau decât să le zdruncine. Ion Brătianu a devenit om de stat, mare om de stat, prin faptul că a izbutit să facă partid de guvern din partidul său turbulent. Noi cînd am început să facem politică, am făcut-o în numele ideei conservatoare. Intre noi, cel mai inteligent, cel mai dalia minte în ale politicei a fost d. Carp, și ne-am grupat în jurul lui pentru ideea conservatoare. Am dus lupta contra liberalilor cari făureau fraze, dar n’au făcut nimic, absolut nimic, dorit, reforma constituțională, pe care azi o declară rea. Toți cei grupați în jurul d-lui Carp au rămas conservatori. La noi nimeni nu a pus chestiile de persoane deasupra ideilor. D. Carp a lucrat ca ministru sub Teodor Rosetti, noi am lucrat sub generalul Manu, alții sub Iascar Catargi, astăzi vedeți că d. Carp se retrage și un coleg al Său e pe banca ministerială. In toate aceste schimbări noi am urmărit numai triumful ideei conservatoare. Acum 12 ani cînd s’a făcut fuziunea a fost o așa de mare contopire, încît nu înțeleg cum de mai vorbește d. Grădișteanu de junimiști și de conservatori. O asemenea deosebire nu există. De ce s’a făcut schimbarea de guvern? Ați auzit, că se produsese o încordare de raporturi, un fel de inimiciție personală. Fiind vorba, prin urmare, de o chestiune de persoane,ne-am zis, să schimbim persoanele ca, sa, vedem dacă înverșunarea, va mai continua. Am schimbat persoanele, dar au rămas ideile. Cum n’a înțeles d. Grădișteanu acest lucru? Acum, cu această schimbare de persoane, cred că ne veți da încrederea dv. (Aplauze prelungite). Ședința se ridică pentru un sfert de oră. Discursul d-lui P. P. Carp (Șeful partidului conservator e primit la tribună cu ovațiuni furtunoase cari durează mai multe minute). Nu m’am suit la această tribună ca să mă apăr. Dacă discursul d-lui Grădișteanu ar fi fost un atac în contra persoanei mele, m’ași fi grăbit să-i spun ca ceea ce a spus ar fi fost mai demn să-mî spună cînd eram la putere, nu acum cînd sunt căzut. D. GRADIȘTEANU. — Nu v’am menajat nici la putere! D. CARP. — Poate, între culise. (Apl.) Dacă m’am suit la această tribună este pentru că am voit să vă apăr pe dv.in ce Împrejurări partidul conservator mi-a încredințat conducerea lui? Făcut-am eu vreo intrigă, aliații-m’am eu cu adversarii cel mai înverșunați ca să mă impun partidului? Ei, cînd d-v., dați ea ideal concentrarea care n’ar fi decis ingenunchiarea partidului conservator, mă miră chiar că aceasta vine din partea d-lui Gradiștealiu. Ea n’ar putea fi primită de această majoritate. (Aplauze). S’a întimplat o zguduire cum nu s’a mai întâmplat în această țară, și în urma ei partidul conservator mi-a încredințat Șefia și mi-a încredințat-o știind ce face. El știa că pentru o șefie trecătoare nu voiü părăsi idei ce nu sînt trecătoare. (Aplauze). Partidul și-a luat și un angajament atunci, să mă urmeze așa cum sînt. Și cînd vi se cere să schimbați direcția vi se, cere să «negați un întreg trecut și să declarați că n'ați știut, ce faceți. Ați știut ce ați făcut, cînd mi-ați dat șefia. Ați știut, că partidul nu e o adunătură de oameni. Ați știut că partidele se încheagă în jurul unor idei, și atunci cînd se încheagă in jurul unor idei, contenește acțiunea intriganților. Aceasta ați știutși. Ideile erau două la număr. Spuțiți una de rapoarte între partizank>.u.a, că politica trebue scoasă din afaceri. Am susținut că luptele au trebie să fie înverșunate. Am susținut totdeauna că nu trebue să ducem lupte, ci să facem emulațime. Ați putut constata la mine o blândețe occidentală față de celelalte partide. D. I. Lahovary a aruncat intim cuvîntul de opoziție miluită. Pentru ce opoziție miluită? Pentru că am susținut că trebmese relații blinde între partide. Dar atitudinea mea n’a fost luată în seamă de adversari, căci la venirea la putere, am fost atacați cu cea mai mare înverșunare de către partidul liberal. Aș fi vrut să văd partidul liberal contMtînd partidul conservator, pentru că ușurează sarciniale către stat ale micilor proprietari. Aș fi vrut să văd partidul liberal combătând partidul conserservator pentru că a asigurat viața muncitorilor. Dar am văzut că ne-ați combătut pe o chestie de pungă, și contra principiului nostru că trebue să scoatem politica din afaceri și afacerile din politică. Cum voiați ca partidul liberal să lupte contra noastră, pe baza programului nostru? Nu era cu putință și atunci ați recurs la lupta de stradă. In aceasta le-am lăsat libertatea, cea mai deplină. Ați manifestat unde ați vrut, și rezultatul T ați văzut: s’a isprăvit cu o infimă adunare de oameni cari au manifestat sub ferestrele" unuia din șefii opoziției. Atît. Trebue să recunoaștem cu toate astea că situația e anormală. Greșeala a pornit de la faptul ca liberalii și democrații »".■ui retras din parlament. Cum viața constituțională era totuși anormală, ne-am zis că e bine să se retragă din guvern persoanele cele mai angajate politicește pentru a vedea dacă e vorba de o chestie de persoane sau o chestie de principii. Era vorba să se vadă dacă alte persoane fiind pe barea ministerială, se vor călăuzi de ace (Constanța), Popescu D. la orașul Medgidia, Bărbulescu Traian la circ. Urziceni (Ialomița), Petre Mihăilă la circ. Văleni (Prahova), Teodor Ion la circ. II jud. Prahova,N. Zara la circ. Păuceni (l’utna),I. V. Teodorescu la circ. Murgeriî (Tutova),GBușilă la circ. Pitești (Tutova) și C. I. Ionescu la circ. Filiași (Dolj). Dela Senat Ședința deia 3 Aprilie 1912 Ședința S’a deschis la orele 3.20 d. a. A prezidat d. G. Gr. Cantacuzino, președinte. Pe banca ministerială, ,d-nii. general Argetoianui și I. Nenițescu. D. GENERAL ARGETOIANU, ministru de război și, a depus mai multe proecte de legi. Senatul a trecut în secții. Ședința s’a redeschis la orele 4 jumătate rl. a. D. GH. GR. CANTACUZINO spune că dela deschiderea sesiunei Senatului pînă azi s’au votat 138 indigenate și 101 recunoașteri. Regulamentul prevede să se voteze două recunoașteri și un indigenat. Pe Viitor se vor urma prevederile regulamentului. Se votează recunoașterile d-lor: Alexe G. V. Ciupală, transilvănean, domiciliat în Tedega- Buștenari (Prahova); Tudorache Nicolau, macedonean, domiciliat în București; împământenirea d-lui Victor F. Stalsky din Mărășești (Putna); recunoașterii d-lor C. Negoescu din Corvu (Dîmbovița); Traian Pipoșoiu transilvănean, domiciliat în București; votul asupra împămîntenirei d-lui Marcu Wechsler din Galați a rămas nul. Ședința s-a ridicat la orele 5 <1. a. Militare Au fost înaintați la gradul de general de brigadă în rezervă, pe ziua de 1 Aprilie 1912, coloneii! în rezervă al căror nume urmează: Alexandrescu Vasile, dela corul I armată, colonel dela 8 Arilie 1898, la acelaș corp de mirată; Stamatopol Petre, dela corpul IV armată, colonel, dela 28 Noembrie 1898, la acelaș corp dermată; Parapeanu Ioan, dela corpul 11 armată, colonel dela 28 Noembrie 1905, la acelaș corp de armată. 1 * Au fost înaintați la gradul de maior în rezervă, repartizîndu-se corpurilor de trupă arătate în dreptul fiecăruia, următorii domni căpitani: Cernescu Gheorghe din regimentul Neagoe Basarab. No. 38, căpitani dtela 10 Maiu 1896, în acelaș regiment; Brăescu Alexandru, din regimentul Petru Ilareș No. 39, capitan dela 8 Aprilie 1898, în acelaș regiment; Mehedințeanu Grigore, din regmentul Călugăreni No. 40, că«pitan dela 1 Ianuarie 1894, în » celaș regiment. Chemarea timporală în activitate de serviciu a căpitanului Aianco Franc, capul biroului de recrutare și mobilizare Giurgiu, a încetat pe ziua de 1 Aprilie 1912. # D. locotenent-comandor Păun Constantin, actual șef de divizie în serviciul de navigațiune maritimă. pendinte de direcțiunea generală a porturilor și a căilor de comunicațiune pe apă, retribuit cu 700 lei lunar, a fost confirmat, pe ziua de 1 Aprilie 1912, în aceeași funcțiune, cu salariu lunar de 500 lei. Ministerul de räzboiu a făcut cunoscut comandamentelor că pe baza rezoluției ministeriale pusă pe referatul direcției intendenței art. 22, al. S din regulamentul asupra transporturilor militare se va interpreta pe viitor în sensul următor: Gradele inferioare, completași sau rezerviști, când sunt chemați cai martori la consiliul de războiu, precum și jandarmii rurali cari escortează dezertorii, nesupușii, etc., vor avea de asemenea, dreptul la fel de drum, eliberate de către comănduirile garnizoanelor celor mai apropiate. J& Numiri Au fost numiți ca revizori de vite pe ziua de 1 Aprilie c. în posturile creiate prin noul buget: d-nii Gavril Cristescu la circ. Cernavoda (Constanta), A Mărăcineanu la circ. Hîrșova wW9l îr WwWWwW Cereți „Revista Modei” a laââânânâa wwwwwwW Prințul de Guiles lu Paris -------------------ilMHls------------------ El azistă la o reprezentație a „ Cobzarii Sal“ — Prințul de Galles, fiul regelui și reginei Engliterei, se află în acest moment la Paris, unde va sta mai multe luni sub numele de ducele de Chester. El e însoțit de profesorul său, d. Hansell, care are misiunea să-l inițieze în viața artistică și socială a Parisului. Șederea la Paris a prințului egal are un caracter privat. El a și început vizitarea tuturor marilor instituțiuni de artă ale capitalei franceze. Acum trei seri a asistat la operă la o reprezentație a „Cobzarului” și a aplaudat cu un sincer entuziasm dansurile naționale și ariile romînești, cari dau atîta farmec acestei admirabile drame lirice a d-șoareillena Văcărescu. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 95 CORABIA FANTOMA (Mare roman dramatic de senzație) PARTEA II. Donna Eleonora CAPI — te vei mărita Silvico. — A tată exclamă fata roșindu-se pînă sub bretonul frizat. Apoi privi spre Balduin care o fixa mereu. — Te vei mărita fetița mea, Balduin te cere de soție. Fata din roșie se făcu palidă. Tremura din corpul și apucîndu-l pe Balduin de mină, îngînă: — Așadar, tu, tu Nu mai era copila ușuratică, ci femeea care-șî trăda iubirea. El stătea nemișcat, uluit căci niciodată nu simțise nimic, penița «țix Și, iată că fata îl iubea așa cum nu se așteptase el! Fu copleșit de rușinea faptei sale, dar nu se mai putea întoarce. El deslănțuise iubirea acestui suflet tînăr și nu anai putea zice nu. Simțea o milă adîncă pentru Silvia pe care o înșela din primul moment și o va înșela toată viața. Acest gînd îl zdrobi de durere și rușine. Cum va putea el fi ipocrit toată viața? Fu cît pe ce să exclame: — Dar nu e nimic adevărat? Nu vedeți cît sînt de amărît? își mușca buzele pînă la sîngen tăcu ■" Atunci în disperarea de care era cuprins, strânse pe Silvia în piept sărutind-o de nenumărate ori, închise ochii ghidind la o femeie înaltă și voinică, cu ochii și părul negru ca noaptea. Pe acea femee o strîngea în brațe și o săruta cu dragoste nebună — era spaniola! Era Eleonora! Dar doctorul? El se furișase din cameră pentru a chema pe soția sa. Erika venise pînă la ușă, dar repede fugi înapoi pentru a’șî lua batista de dantelă. Apoi intră ștegîndu-șî trei lăcrămioare *și cînd uii inimile tinerilor logodiți ii picură într’adevăr o lacrimă pe mina Ult Balduin arzindu-i ca focul. Balduin îî rugă să țină deocamdată secret logodna lor, ceea ce-i fu admis fără nici o cercetare. Eduard Holt și soția lui se aflau în camera lor comună. Eleonora lucra la o broderie, soțul ei răsfoia gânditor o carte. Am fost la Balduin Balden, zice el. Eă îl privi fără a înțelege, lâsîndu-1 să continui. El a scăpat, dar nu înțeleg cum a putut scăpa de acel amor nenorocit. Singur, neajutat de o femee nu se poate scăpa. Re mine nu mă poate ajuta. Rosti aceste cuvinte cu glasul stins și trist. Eleonora Întinse mina spre el zicind încet. Eu te voiu ajuta, Eduard, crede-mă! Albi și tu tăria lui Balduin. El dădu cu tristeță din cap, dar nu avu curaj să-i respingă mina. • -- Să încercăm, Eleonoră. Poate să se mai întoarcă timpul fericit de altă dată. — Frumos timp! își strînseră mîinile ca doUî prieteni, hotărîți a se împăca a ’se crede și a fe ajuta. In acel momnt servitoarea, apăru anunțând pe farmacistul Bahicii. " ‘ • . ------.V------.rii .. fii Balduin apăru și privi pe Eleonora cu ochi nesățioși. Fu atît de speriat de schimbarea, figurei sale, încît uită salului obicinuit. Fața ei palidă, ochii stinși, toată atitudinea ei trăda cît de mult suferea. Ochii lui frumoși o priveau neîncetat spunîndu-i mii de cuvinte de mîngîere. Durerea lui acum i se păru foarte mică. Sarcina ce-și luase [?] era neînsemnată față, de suferințele ei. Eleonora înțelegea, ce se petrecea în sufletul lui. Calipsi,blizați se priveau în tăcere. Eduard îî privea nedumerit. . Ca un fulger îl străbătu un gund ce nu-l putu prinde. Dar un ghimpe tot rămase în inima sa. Fu, însă, mulțumit de sosirea unui oaspete mai tulbura monotonii! vieței sale și-l primi cu brațele deschise. Eleonora părea transfigurată. Nu a mai părea aici ,slabă, aici abătută. Frumoșii ei ochi exprimau dorul de viață, bucuria cea mai sinceră. Sună poruncind servitoarei să mai facă ceva pentru prînz, să aducă vin și prăjituri. Apoi începu a așeza masa chiar in acea cameră, vorbind repede, emoționată, surexcitată. In timpul mesei puse contele pe masă privind țintă pe Balduin drept în ochi. Jolt era și el vesel, glumeț, guraliv cum nu mai fusese de mult. Numai Balduin era rezervat și timid.d1 r. — Am vrut să Vă Comunic iuțți, dv., un eveniment, o schimbare ce se va face în viața mea. Dv. sînteți prietenii mei cei mai buni. Se zăpăci văzînd privirea ei fixă și aspră. Se sculă de pe scaun, tot astfel făcu și Fleonora. Ea știa ce va spune, înțelegea din glasul lui că-l pierduse pe veci. Balduin își trecu o mină peste ochi, apoi zise repede: — M'am logodit! Cu Silvia! Se făcu tăcere. Hoți din întâmplare iși privi soția, dar cît era de schimbată ! Bătrînă, palidă, cu fruntea zbîrcită, cu ochii stinși! Dar toate aceste au durat numai o clipă. Sub privirea SUS ea s’a înviorat și a redobîndit chipul liniștit: privirea blinda. Cînd se apropia de Balduin era același Eleonora mindră și grațioasă. Ea înțelese că el s'a jertfit pentru liniștea ei, pentru fericirea ee-și închipuia, că va avea ca nou tinluind a trăi lingă satul ei. — Să fii fericit, i-a zis ea știind că tocmai asta nu se va intrat tîmpla. Ca și dînsa, el va trăi în ipocrizie, ca și dînsa va suferi, își strinseră mîînile-zicindu-șî astfel adfl pe veci. Holt se grăbi și el să-l felicite, adăugind: . ..Și nu spuneai nimănui nimic șirotule ! Am focu np la. t imp d’aî vnstit nici un cuvânt în această privință ? . Cum puteam să spun cîmf nici ei nu știam nimic, își zise Balduin în grad. Cu glas tare răspunse: ■ Sint, lucruri pe cari trebue să le faci fără a vorbi. — Da, Balduine, dar! _ Această aprobare din partea Eleonorei făcu pe Balduin să seînfioare, dar Holt mi-a dore nici o atenție fiind încă prea preocupat de logodna lui. Era mulțumit știind că astfel scăpase de dînsul ca rival pe lingă Bianca. • i inainte de amiază, -Balduin i plecă mult mai emoționat des.cit se arăta. Pentru nimic în lume nu s-ar fi putut întoarce acasă, fi era groază de comedia ce trebuia să joace acolo. Merse, prin parc spre colonia de viile călcînd in neștire peste covorul de frunze veștede. Adeseori fusese pe acolo cu Silvia dar nu observase nimic, căci sufletul său fusese la leongra. ' ;if. ■ [UNK]**** ‘v .il.. i Va urma)’ /