Dimineaţa, aprilie 1912 (Anul 9, nr. 2898-2927)

1912-04-05 / nr. 2902

Joi 5 Aprilie 1912 DIMINERI A v A­A­A­A­A­A­A­A­A y CHAMPAGNE Irroy REIMS Carte telaracfce ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Goul AméricaSne ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Carte cTor brut Reprezentanți generali noi CMTIIi “ Soreîble ?R.n.mă romină potri­­v UlilunluL im­pBrt,­­sport, Igtnl­irS ți Comision București, Htr. Decebal Xo. .5 Bomboane Purgative din suc de fructe Ușor de luat de copii și o­­dttlfi. Efect sigur. Excelente contra : Cronstîpației. Stoeviri in­­tastinale, H morotiile, CorigeaUuiei,­ Migrenei! Cu vinzare la toate farm­aciiU­­ și drognezii­e. S.4SI 8.Ö.äSI<» București 1 Pentru obținerea și con­servarea unui Pâr Bogat — Abondent, sănătos și strălucitor— întrebuințați minunatul Petrele JMMT Al cărui­­>arm­in «fte su­av și a cărui Intreb­uin­­țare nu nrezintfi­ nici un peried. 1——— FIRIȚI-VA DE. ÎMXTATUIWI ----------— Cere­ți timbrul de garanție al Uniune! .Fabricanților Francezi Vinzare en gros: F. Vibert, fabricant, Î.J'Oi­ (Franța) !>« viitoare laFxoguerin­e: Cî­nga, Ciuceanu, K­roguerla Stomin­easca; Diamandy, Econom« și Xistico, Ion Te­­tzu ; la magazinele: Solomon Hechter, HS.. Schramm, J»­­Joslansky, I­ucurești; S. Faniczy, StrSîIa; Smilaficl *, Welnblatt, Marco viel și Calabana, Iași. îmbrăcăminte periodică»impermeabilă­ higienică E r­i­ft c­a ultima cochetărie a femeei bine îngrijite, jigVift garantând curățenia. IC î ¥ ac­a folosește^ necesităților intime a damelor și *a* "printr'o ingenioasă combinațiune ușurează îngrijirea higienică. If -I ft c­a se gasește în toate mărimile la singurul de­­silii USA pozitar vânzător pentru București. Magazinele „R JERÉE D’AilG“, H. Caílichat­EP No. 38, Calea VICTORIEI No. 38. Sucursala in România pentru vân­area en gros — Strada Smârdan, 4. — Telefon 32/57 — Fabrică de cuțitarie de prims ca’b­aie, BRIGS, BHIGIE, FOBRFEOE CBțITEdt Backfirie, GilJITE dste aiii Masaic,TAILL­ áeHALE Se vînzare le­meg. mai însemnate de acesta branșă Observați bine marca fabricai: doi gemeni. Pentru fiecare piesă purtînd marca fabr.­ J. A. HENGKELS, SOLINGEN Z­WILLIN­GSVVERK deplină garanție Vițe Americane Altoite Perfect sudate și selecționate, foarte viguroase furnizează Pepiniera Cooperativă Zătreni-Vâlcea prin Gara Drăgășani CU PREȚURI AVANTAJOASE Cererile fiind numeroase rugămi a se adressa comandele din vreme pentru a putea fi satisfăcute. Cataloage se trimite franco la cerere. Pentru orice referințe a se adresa: Reprezentantei D-nii D Pascalopol & Co. — Drăgășani. CAMERA Ședința dela 3 Aprilie 1912 Ședința se deschide la orele ~ jumătate. Prezidează d. C. Olăsiescu­. Pe bahea ministerială d-nu­ T. Maiorescu, C. C. Ariosi, M. GaiV­tacuzin­o, F. l’intgratt. Se­ fac iom­mnitățile­ obișnui­te. D. ODOBEȘTEA­N­U interpe­­lează pe d. ministru al lucrați­lor publice asupra mo­duhui cum funcționează linia ferată parti­culară a­ societa ței .»Tișicn“. D., C. C. AHIOX depune profi­tul de lege pentru­­ autorizarea comunei Tulcea de a contracț­i un supliment de împrumut în sumă de 000.000 leu De ce a plecat fostul guvern . Pentru că ajunsese în așa situ­ație in­cît nu mai putea merge înainte fără o amenințare pen­tru ordinea publică. (Protestări, întreruperi). Nu e vorba de or­dinea străzei, ci de ordinea stri­cată prin conflictul dintre pu­teri. In realitate criza de guvern a fost o criză de șefie de partid. (Protestări). Orîcît ați murmura, istoria va dovedi că am dreptate. D. Carp a venit în capul par­tidului după răscoala din 1907. Atunci, cînd ideea de proprieta­te era amenințată de liberali, noi am găsit că este o datorie pentru partidul conservator d­e a apăra proprietatea. De aceia am crezut că trebue cu orice pr­eț, uitind resentimentele, să dăm partidului unitate și tăria. (In momentul acesta sosește d. Delavrancea și e primit cu a­­plauze prelungite). D. GRĂDIȘTEA­NU. — S’ar putea crede că mă aplaudați pe mine. D. dr. GIANI. — Pe fostul ministru, nu pe „viitorul“! (Ila­ritate). D. GRADIȘTEANU. —­ Pentru a realiza unitatea partidului, am făcut sacrificiul de a pro­clama șef pe d. Carp. Am fost însă dezamăgiți. Noul șef a început cu o capitu­lare. In alegerile din 1907 în loc să dea lupta, d. Carp a primit să fie ales în carte­ cu liberalii. Ceva mai mult, în acest car­tel nu s’au ales de­cu­ amicii d-lui Carp. Prin urmare, trăia din mila liberalilor, cartel către a mers așa de departe în­cît n’ațî combătut nici legea tram­vaiului. (întreruperi). VOCI : Dar d-ta , de ce n’am D. IO­NAȘ GRADIȘTEANU CORPURILE LEGIUITOARE -mm­interpelarea d-lui Ionaș Grădișteanu. — Răspunsul d-lui P. P. Carp. Discuția declarației guvernului Discuția declarației guvernata Cuvintarea d-lui Ionaș Gradișteanu D. ION­AȘ ORADIȘTII AXU a­­re cuvântul în­­ discuția asupra declarației guvernului. ieri — Începe d-sa­­ ne-am a­­flat in fața altui guvern. Cu toate că din punct de vede­re constituțional, din moment­ ce se schimbă președintele con­siliului, avem un guvern n­ou, d. Titu Maiorescu a declarat că nu e un guvern nou­. Da­ți-mi voe să mă mi­­ de mo­dul teh­nic cum s'a făcut schim­bare­a, de guvern. Ea nu e potri­vită cu uzurile constituționale. Din moment ce se demite preșe­dintele consiliului, tot cabinetul c demisionat. Totuși, ați văzut că nu s’a procedat așa. Eu, care am făcut parte din trei cabinete... VOCI. — Și regretați că n’ați făcut parte și din al patrulea? D. GIUDIȘTEANU. — Cine e întrerupătorul? VOCI. — Un doctor. D. dr. GIANI. — Eu am între­rupt. an­­ se pare că regretați că d. Maiorescu a procedat în mod aziatic și nu ne-a întrebat și pe „noi“ cînd a întocmit lista minis­terului. D. GRĂDIȘTEANU. — Să tre­cem peste această abatere de la Constituție, căci la noi acestea sunt lucruri obișnuite. com­ bă­tu­t-o ? !D. GR­ADIȘTF.AXII. — Pen­tru că trebuia, să ascult de lo­­zinca partidului. VOCI. ^— Fals! nu a fost nici o lozincă. D. 8 CORȚESCU. — D-ta a­­probî legea tramvaiului ? D. GRADISTEAXII. - Nu o aproti și iu totdeauna si ai com­bătut sistemul economic al li­beralilor de a fi ce bănci cu ba­nii statului. D. Carp nu a­ știut să fie șef în opoziție, n­u a știut să fie­­ șef nici la guvern. S'a lăsat să fie condus de grupulețul juni­mist fără­­ să țină seamă de pă­rerile fruntașilor partidului con­servator. D. Carp s'a dedat, ele un a n de zile la o legiferare de o dema­gogie deșanțată. 'Mare ilarita­te, întreruperi’'. Și după ce a guvernat ».șa. d. Carp «. ajuns la iniția lui în care se afla. Criza este o criză a junimiz­­inului, o Criză, a șefiei partidu­lui conservator. D. Carp a ajuns la cel mai mare faliment politic. De 30 de lu fi d. Carp tulbură viața par.­­tidul MT, • după un an de guver­nare a ajuns la­ o lege ca aceea de ridicolă memorie: a descen­tra­list flicY. Cînd a ajuns la un a­lt­ dezas­tru, d. Carp ar fi trebuit să i se demită din șefie. (Vociferări). Direcția nu s'a schimba­t, do­vadă că noul guvern are o nu­anță și mai junimistă. La interne a venit d­. Arion, cină logic­­ și politic ar fi fost sil­vină, bupă vechime, de ministe­riat. d. Ion Lahovary, cel mai vec­hifi conservator din minis­ter. D. LAH­OVARY.­­ Eu am de­clarat că vreciü să rămîn la a­­gri­cultură. D. I. GRĂDIȘTEANU. — A­ceasta nu împedică, ca direcția partidului să va fi oferit minis­terul­ de interne. S’au dat însă internele d-lui Arion, tovarășul întru toate, pî­­nă și întru cele electorale, al d-luî Marghiloman, c<i să se va­dă bine cum că acolo răm­îne tot spiritul d-lui Marghiloman Dacă este așa, de ce au mai plecat foștii miniștri și de ce au mai venit cel noul? Unde nu au reușit domnii Carp, Marghi­loman ,și Filipescu vor reuși oare venerabilii domni Rosetti, Argetoianu și d. Arion? D. C. C. ARÎON. - Și ©ti sínt venerabil ? (Ilaritate), D. G R­­A­DI­ȘT­EA­N­U„ — Nu. Îna­dins am făcut o pauză, ca să în­țelegeți că nu vă trec în r­îndu­­rile venerabililor. D. G. C. ARÎON. — Mulțumesc și mă declar liniștit. (Ilaritate). D. GRADIȘTEANU.—Ați spus ca voiți să faceți concentrarea conservatoare, dar nu veți izbuti, căci nu aveți autoritatea necesa­ră de a o face. D-Voastră p­cea »Înteți legați de trecutul gu­vern și nu reprezentați tradiția conservatoare. Așa, fiind, nu veți avea decât un succes de ilaritate. E­i nu pot să­ vă zic „bine ați venit“, ci fie geaba ați venit. (Ilaritate, zgomot.) VOCI. ... De­­geaba al robit! D. C. OLAX­ESCU, președinte. Fiecare scrie istoria așa cum ii convine! (aplauze). Răspunsul d-lui Gti­­guță Cantacussino Oratorul regretă, că d. Gră­­dișteanu se găsește in dezacord cu guvernul și­ cu majoritatea Conservatoare. N'am­ înțeles bine, spune ora­torul, ce a voit să dovedească d. Grădiște fi nu. Am înțeles însă ce a­­­ dovedit. A dovedit anume că, cu toate durerile suferite de partidul nostru, sunt iu­ft in sinul sau oameni care pun am­bițiile și interesele lor persona­le de moment, deasupra intere­selor de partid. (Aplauze). Oratorul arată dezinteresarea și abnegația de cari a dat dova­dă d. Carp, în interesul parti­dului. Nu este exact că acuma ar e­­xista o criză de șefie. Nu există nici un conflict, și nu va exista intre șeful partidu­lui și majoritatea parlamentu­lui. D. Grâdișteanu protestează în contra programului conservator, dar s'a ales pe baza acestui pro­gram. (Aplauze). D-s­a a făcut e­­norma greșeală de a vorbi aici în contra legea meseriilor, și gre­șeala aceasta, îî va atîrna totdea­una ca o ghiulea de picior. Ce Va face guvernul? Nu văd la ce bun o discutare pripită. E o chestie de încredere, de a lăsa guvernul să făptuiască. E e­vident că el va avea să dea sea­ma de soluțiile la cari se va opri. Să așteptăm cu răbdare ca gu­vernul să vină cu soluțiile pe cari le va găsi chestiilor la or­dinea zilei. Până atunci să avem o axiomă, că cuvântul e dr. argint, iar tăcerea de aur (Aplauze), leașî principii. (Aplauze). D. Grădișteanu cere totuși o schimbare de direcțiune. Nu mi se indică insă numele celui ce a­r fi să mă urmeze. Să-T luăm pe rând: d. Maiorescu, d. Mar­ghiloman, d. Arion, d. 1. Laho­vary, d. Filip­escu, credeți că Vreunul din ei ar putea să­ nu mă urmeze și să ia altă­ direcție? Nu. (Aplauze). Atunci poate altă persoană. Poate d. Grădișteanu. (Ilaritate)) Dar ce va face în capul partidu­lui? Despre legiferația în folosul claselor de jos, a spus că e o demagogie deșănțată. Goro­l va fi atunci steagul? Dacă ,admir coVa la d. Grădiș­­tean­u este curajul inconștient cu care a venit la această­ tri­bună. (Strigăte de bravo). Căci trebue un curaj incon­știent să vii în mijlocul unei majorități și să-l ceri să se de­zică. (Aplauze). Ziceți că guvernul nu va pu­tea să facă concentrarea? A­­ceastă concentrare, această­ ma­joritate n’o va face cum vrea d. Grădișteanu. Vreau, s’o spun ca s’o știe țara întreagă, con­centrarea con­servătoafe nu se va face de­cît cu supunerea fa­ță de direcția partidului și pe baza principiilor partidului. (A­ plăuzit prelungite). Cuvîntarea d-lui Titu Maiorescu Mulțumesc, d-lui Grădișteanu oii, prin cererea d-sale a dat, loc. la o discuție așa d­e largă Și la admirabila cuvântare a șefului nostru d. Carp. (Aplauze). Este un punct în vorbirea d-lui Grădișteanu, pe care nu-l înțeleg. ,Nu înțeleg accentul deo .­cîrtfel intre junimiști­­ și conser­vatori. Am auzit, că la H ianua­rie, cind­ s’a­u­ plimbat embleme­i chiar pietre pe străzi, era o emblemă cu­­ jos junimis­mul !’’. Ce înseamnă din partea unui conservator o asemenea deosebire între junimist și con­servator? Nu se poate, oare dis­cuta chestiile cu exactitate? Vorba junimist n’a fost­ nici­odată întrebuințată în sens po­litic. Junimea a fost o societate pur literară. In 1H?Î, după rein­trarea lui Lascar Catargi, în mo­mente grele pentru țară, cițiva din noi au intrat în politică. Singurul din noi care făcea po­litică, era d. Carp. Am intrat atunci, ca susțină­tori , ai guvernului conservator. De atunci am fost și am rămas neclintit conservatori. Sunt de atunci 40 de ani. Oratorul face istoricul juni­mismului și arată că toți scri­itorii mari au ieșit din această grupare. Așa a fost Eminescu, Alexandri, Creangă, Caragiale. Cînd am intrat noi în politică, lupta era pusă pe principii între conservatori și liberali. Exista în țară o clasă boerească, și una țărănească, dar nu lipsea o bur­ghezie. Noi ca conservatori lup­tam pentru ideile naționale, cău­tam să dăm t­rei timp să înțe­leagă ideile cele noi caii ne-a fi venit din străinătate. Liberalii vorbeau încă de pe atunci de republică înaintată. Lupta turbulentă a liberalilor a durat până a venit Ion Brătia­­nu, care a înțeles mai bine deo­sebirea dintre noi, cari căutam să întărim ideile noi introduse, și ei, cari nu făceau decât să le zdruncine. Ion Brătianu a devenit om de stat, mare om de stat, prin fap­tul că a izbutit să facă partid de guvern din partidul său turbu­lent. Noi cînd am început să facem politică, am făcut-o în numele ideei conservatoare. Intre noi, cel mai inteligent, cel mai dal­ia minte în ale politicei a fost d. Carp, și ne-am grupat în ju­rul lui pentru ideea conserva­toare. Am dus lupta contra li­beralilor cari făureau fraze, dar n’au făcut nimic, absolut nimic, dorit, reforma constituțională, pe care azi o declară rea. Toți cei grupați în jurul d-lui Carp au­ răm­as conservatori. La noi nimeni nu a pus chesti­ile de persoane deasupra ideilor. D. Carp a lucrat ca ministru sub Teodor Rosetti, noi am lucrat sub generalul Manu, alții sub I­ascar Catargi, astăzi vedeți că d. Carp se retrage și un coleg al Său e pe banca ministerială. In toate aceste schimbări noi am urmărit numai triumful i­­deei conservatoare. Acum 12 ani cînd s’a făcut fu­ziunea a fost o așa de mare contopire, în­cît nu înțeleg cum de mai vorbește d. Grădișteanu de junimiști și de conservatori. O ase­m­enea deosebire nu exis­tă. De ce s’a­ făcut schimbarea de guvern? Ați auzit, că se produsese o în­­cordare de raporturi, un fel de inimiciție personală. Fiind vor­ba, prin urm­are, de o chestiune de persoane,ne-am zis, să schim­­b­im persoanele ca, sa, vedem dacă înverșunarea, va mai con­tinua. Am­­ schimbat persoanele, dar au rămas ideile. Cum n’a înțeles d. Grădișteanu acest lu­cru? Acum, cu această schimbare de persoane, cred că ne veți da încrederea d­v. (Aplauze pre­lungite). Ședința se ridică pentru un sfert de oră. Discursul d-lui P. P. Carp (Șeful partidului conservator e primit la tribună cu ovațiuni furtunoase cari durează mai multe minute). Nu­ m’am suit la această tri­bună ca să mă apăr. Dacă dis­cursul d-lui Grădișteanu ar fi fost un atac în contra persoanei mele, m’ași fi grăbit să-i spun ca ceea ce a spus ar fi fost mai demn să-mî spună cînd eram la putere, nu acum cînd sunt căzut. D. GRADIȘTEANU. — Nu v’am menajat nici la putere! D. CARP. — Poate, între cu­lise. (Apl.) Dacă m’am suit la această tribună este pentru că am voit să vă apăr pe d­v.­in ce Împrejurări partidul conservator mi-a încredințat con­ducerea lui? Făcut-am eu vreo intrigă, ali­­ații-m’am eu cu adversarii cel mai înverșunați ca să mă impun partidului? Ei, cînd d-v., dați ea ideal con­centrarea care n’ar fi decis inge­­nunchiarea partidului conserva­tor, mă miră chiar că aceasta vine din partea d-lui Gradiștea­­liu. Ea n’ar putea fi primită de această majoritate. (Aplauze). S’a în­timpl­at o zguduire cum nu s’a mai întâmplat în această țară, și în urma ei partidul con­servator mi-a încredințat Șefia și mi-a încredințat-o știind ce face. El știa că pentru o șefie trecătoare nu voiü părăsi idei ce nu sînt trecătoare. (Aplauze). Partidul și-a luat și un anga­jament atunci, să mă urmeze așa cum sînt. Și cînd vi se cere să schimbați direcția vi se, cere să­ «negați un întreg trecut și să declarați că n'ați știut, ce faceți. Ați știut ce ați făcut, cînd mi-ați dat șefia. Ați știut, că partidul nu e o adunătură de oameni. Ați­­ știut că partidele se în­cheagă în jurul unor idei, și a­­tunci cînd se încheagă in jurul unor idei, contenește acțiunea intriganților. Aceasta ați știutși. Id­eile erau două la­ număr. Spuțiți una de­ rapoarte între partiz­­­a­nk>.u.a, că politica­­ tre­bue scoasă din afaceri. Am susținut că luptele au tre­bie să fie înverșunate. Am susținut totdeauna că nu tre­b­u­e să ducem lupte, ci să facem emulațime. Ați putut constata la mine o blândețe occi­dentală­­ față de celelalte partide. D. I. Lahovary a aruncat in­tim cuvîntul de opoziție milui­tă. Pentru ce opoziție miluită? Pentru că am susținut că tre­­bmese relații­ blinde între par­tide. Dar atitudinea mea n’a fost luată în seamă de adversari, căci la venirea la­ putere, am fost a­­tacați cu cea mai mare înverșu­nare de către partidul liberal. Aș fi vrut să văd partidul libe­ral con­tMtînd partidul conser­vator, pentru că ușurează sarci­­niale către stat ale micilor pro­prietari. Aș fi vrut să văd partidul libe­ral combătând partidul conser­­servator pentru că a asigurat viața muncitorilor. Dar am văzut că ne-ați combă­tut pe o chestie de pungă, și con­tra principiului nostru că trebue să scoatem politica din­ afaceri și afacerile din politică. Cum voiați ca partidul liberal să lupte contra noastră, pe ba­za programului nostru? Nu era cu putință și atunci ați recurs la lupta de stradă. In aceasta le-am lăsat liberta­tea, cea mai deplină. Ați mani­festat unde ați vrut, și rezulta­tul T ați văzut: s’a isprăvit cu o infimă adunare de oameni cari au manifestat sub­ ferestre­le" unuia din șefii opoziției. A­­t­ît. Trebue să recunoaștem cu toate astea că situația e anor­mală. Greșeala a pornit de la faptul ca liberalii­­ și democrații »".■ui retras din parlament. Cum viața constituțională era totu­și anormală, ne-am­­ zis că e bine să se retragă din guvern persoanele cele mai angajate politicește pentru a vedea dacă e vorba de o chestie de persoa­ne sau o chestie de principii. Era vorba să se vadă dacă al­te persoane fiind pe barea mi­nisterială, se vor călăuzi de ace (Constanța), Popescu D. la ora­șul Medgidia, Bărbulescu Tr­a­­ian la circ. Urziceni (Ialomița), Petre Mih­ăilă la circ. Văleni (Prahova), Teodor Ion la circ. II jud. Prahova,­N. Zara la circ. Păuceni (l’utna),­­I. V. Teodores­­cu la circ. Murgeriî (Tutova),­­G­­Bușilă la circ. Pitești (Tutova) și­ C. I. Ionescu la circ. Filiași (Dolj). Dela Senat Ședința deia 3 Aprilie 1912 Ședința S’a deschis la orele 3.20 d. a. A prezidat d. G. Gr. Canta­­c­uzino, președinte. Pe banca ministerială, ,d-nii. general Argetoianui și I­. Neni­țescu. D. GENERAL ARGETOIANU, ministru de război și, a depus m­ai multe proecte de legi. Senatul a trecut în secții. Ședința s’a redeschis la orele 4 jumătate rl. a. D. GH. GR. CANTACUZINO spune că dela deschiderea se­siunei Senatului pînă azi s’au votat 138 indigenate și 101 re­cunoașteri. Regulamentul prevede să se voteze două recunoașteri și un indigenat. Pe Viitor se vor urma pre­vederile regulamentului. Se votează recunoașterile d-lor: Alexe G. V. Ciupală, tran­silvănean, domiciliat în Tedega- Buștenari (Prahova); Tudorache Nicolau, macedonean, domiciliat în București; împământenirea d-lui Victor F. Stalsky din Mă­­rășești (Putna); recunoașterii d-lor C. Negoescu din Corvu (Dîmbovița); Traian Pipoșoiu transilvănean, domiciliat în Bu­curești; votul asupra împămîn­tenirei d-lui Marcu Wechsler din Galați a rămas nul. Ședința s-a ridicat la orele 5 <1. a. Militare Au fost înaintați la gradul de general de brigadă în rezervă, pe ziua de 1 Aprilie 1912, colo­neii! în rezervă al căror nume urmează: Alexandrescu Vasile, dela cor­ul I armată, colonel dela 8 A­­rilie 1898, la acel­aș corp de mirată; Stamatopol Petre, dela corpul IV armată, colonel, dela 28 No­­embrie 1898, la acelaș corp de­rmată; Parapeanu Ioan, dela corpul 11 armată, colonel dela 28 Noem­­brie 1905, la acelaș corp de ar­­mată. 1 * Au fost înaintați la gradul de maior în rezervă, repartizîndu-se corpurilor de trupă arătate în dreptul fiecăruia, următorii domni căpitani: Cernescu Gheorghe din regi­­mentul Neagoe Basarab. No. 38, căpitani dtela 10 Maiu 1896, în a­­cel­aș regiment; Brăescu Alexandru, din regi­­mentul Petru Ilareș No. 39, capi­­tan dela 8 Aprilie 1898, în ace­­laș regiment; Mehedințeanu Grigore, din re­gmentul Călugăreni No. 40, că«­pitan dela 1 Ianuarie 1894, în » cel­aș regiment. Chemarea timporală în activi­­tate de serviciu a căpitanului Ai­a­nc­o Franc, capul biroului de recrutare și mobilizare Giurgiu, a încetat pe ziua de 1 Aprilie 1912. # D. locotenent-comandor Păun Constantin, actual șef de divizie în serviciul de navigațiune ma­rit­imă. pendinte de direcțiunea generală a porturilor și a căilor de comunicațiune pe apă, retri­buit cu 700 lei lunar, a fost con­firmat, pe ziua de 1 Aprilie 1912, în aceeași funcțiune, cu salariu lunar de 500 lei.­­ Ministerul de räzboiu a­ făcut cunoscut comandamentelor că pe baza rezoluției ministeriale pusă pe referatul direcției in­tendenței art. 22, al. S din regu­lamentul asupra transporturi­lor militare se va interpreta pe viitor în sensul următor: Gradele inferioare, completași sau rezerviști, când sunt che­­mați cai martori la consiliul de războiu, precum și jandarmii rurali cari escortează dezerto­rii, nesupușii, etc., vor avea de asemenea, dreptul la fel de drum, eliberate de către comăn­­duirile garnizoanelor celor mai apropiate. J& Numiri Au fost numiți ca revizori de vite pe ziua de 1­­ Aprilie c. în posturile creiate prin noul bu­get: d-nii Gavril Cristescu la circ. Cernavoda (Constanta), A Mărăcineanu la circ. Hîrșova wW9l­ îr WwWWwW Cereți „Revista Modei” a laââânânâa wwwwwwW Prințul de Guiles lu Paris -------------------ilMHls------------------­ El azistă la o reprezentație a „ Cobzarii Sal“ — Prințul de Galles, fiul regelui și reginei Engliterei, se află în acest moment la Paris, unde va sta mai multe luni sub numele de ducele de Chester. El e însoțit de profesorul său, d. Hansell, care are misiunea să-l inițieze în viața artistică și socială a Parisului. Șederea la Paris a prințului egal are un caracter privat. El a și început vizitarea tutu­ror marilor instituțiuni de artă ale capitalei franceze. Acum trei seri a asistat la o­­peră la o reprezentație a „Cob­zarului” și a aplaudat cu un sincer entuziasm dansurile na­ționale și ariile romînești, cari dau atîta farmec acestei admi­rabile drame lirice a d-șoarei­ll­ena Văcărescu. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 95 CORABIA FANTOMA (Mare roman dramatic de senzație) PARTEA II. Donna Eleonora CAP­­I — te vei mărita Silvico. — A tată­ exclamă fata ro­șind­u-se pînă sub bretonul fri­zat. Apoi privi spre Balduin ca­re o fixa mereu. — Te vei mărita fetița mea, Balduin te cere de soție. Fata din roșie se făcu palidă. Tremura din corpul și apucîn­­du-l pe Balduin de mină, îngînă: — Așa­dar, tu, tu Nu mai era copila ușuratică, ci femeea care-șî trăda iubirea. El stătea nemișcat, uluit căci niciodată nu simțise nimic­, pen­ița «țix Și, iată că fata îl iubea așa cum nu se așteptase el! Fu copleșit de rușinea fap­tei sale, dar nu se mai putea întoarce. El deslănțuise iubirea acestui suflet tînăr și nu anai putea zice nu. Simțea o milă adîncă pentru Silvia pe care o înșela din primul moment și o va în­șela toată viața. Acest gînd îl zdrobi de durere și rușine. Cum va putea el fi ipocrit toată viața? Fu cît pe ce să exclame: — Dar nu e nimic adevărat? Nu vedeți cît sînt de amărît? își mușca buzele pînă la sîn­gen­ tăcu ■" Atunci în disperarea de care era cuprins, strânse pe Silvia în piept sărutind-o de nenumărate ori, închise ochii ghidind­ la­ o femeie înaltă și voinică, cu ochii și­ părul negru ca noaptea. Pe acea fem­ee o strîngea în brațe și o­­ săruta cu dragoste nebună — era spaniola! Era Eleonora! Dar doctorul? El se furișase din cameră pen­tru a chema pe soția­ sa. Erika venise pînă la ușă, dar repede fugi înapoi pentru a’șî lua batista de dantelă. Apoi in­tră ștegîndu-șî trei lăcrămioare *și cînd uii inimile tinerilor lo­godiți ii picură într’adevăr o la­crimă pe mina Ult Balduin ar­zindu-i ca focul. Balduin îî rugă să țină de­o­­camdată secret logodna lor, ceea ce-i fu admis fără nici o cerce­tare. Eduard Holt și soția lui se aflau în camera lor comună. Eleonora lucra la o broderie, so­țul ei răsfoia gânditor o carte. Am fost la Balduin Balden, zice el. Eă îl privi fără a­­ înțelege, lâsîndu-1 să continui­. El a scăpat, dar nu înțeleg cum a putut scăpa de acel a­­mor nenorocit. Singur, nea­jutat de o fem­ee nu se poate scăpa. Re mine nu mă poate ajuta. Rosti aceste cuvinte cu gla­sul stins și trist. Eleonora În­tinse mina spre el zicind încet.­­ Eu te voiu ajuta, Eduard, crede-mă! Albi și tu tăria lui Balduin. El dădu cu tristeță­ di­n cap, dar nu avu curaj să-i respingă mina. •­­ -- Să încercăm, Eleonoră. Poa­te să se mai întoarcă timpu­l fe­ricit de altă dată. — F­rumos timp! își strîn­seră m­îinile ca doUî prieteni, hotărîți a se împăca a ’se crede și a f­e ajuta. In­ acel mom­nt servitoarea, apăru anunțând pe farmacistul Bahicii. " ‘­­ • . ------.V------.rii .. fii Balduin apăru și privi pe Eleonora cu ochi nesățioși. Fu atît de speriat de schim­barea, figurei­ sale, încît uită sa­lului obicinuit. Fața ei palidă, ochii stinși, toată atitudinea ei trăda cît de mult suferea. Ochii lui frumoși o priveau neîncetat spunîndu-i mii­ de cu­vinte de mîngîere. Durerea lui acum i se păru foarte­­ mică. Sarcina ce-ș­i luase [?] era ne­însemnată față, de suferințele­ ei. Eleonora înțelegea, ce se pe­trecea în sufletul lui. Ca­lip­­si,blizați se priveau­ în tăcere. Eduard îî privea nedumerit. . Ca un fulger îl străbătu un g­­und ce nu-l putu prinde. Dar un ghimpe tot rămase în ini­ma sa. Fu, însă, mulțumit de sosirea­­ unui oaspe­te mai tulbura mo­­notonii! vieței sale și-l primi cu­ brațele deschise. Eleonora părea transfigurată. Nu a mai părea aici ,slabă­, aici abătută. Frumoșii ei ochi expri­mau dorul de viață, bucuria cea mai sinceră. Sună poruncind servitoarei să mai facă ceva pentru prînz, să aducă vin și prăjituri. Apoi începu a așeza masa chiar in acea cameră, vorbind repede, emoționată, surexcitată. In­ timpul mesei puse contele pe masă privind țintă pe Bal­duin drept în ochi. J­olt era și el vesel, glumeț, guraliv cum nu mai fusese de mult. Numai Balduin era rezervat și timid.­­d1­ r­­­. —­ Am vrut să Vă Comunic iu­țți, dv., un­­ eveniment, o schim­bare ce se va face în viața mea. Dv. sînteți prietenii mei cei mai buni. Se zăpăci văzînd privirea ei fixă și aspră. Se sculă de pe scaun, tot ast­fel făcu și F­leonora. Ea știa ce va spune, înțelegea din glas­ul lui că-l pierduse pe veci. Balduin își trecu o mină peste ochi, apoi zise repede: — M'am logodit! Cu Silvia! Se făcu tăcere. Hoți din întâm­plare iși privi soția, dar cît era de schimbată ! Bătrînă, palidă, cu fruntea zbîrcită, cu ochii stinși! Dar toate aceste au­ durat nu­mai o clipă. Sub privirea SUS ea s’a învio­rat și a redobînd­it chipul lini­știt: privirea blinda. Cînd se apropia de Balduin era același Eleonora mind­ră și grațioasă. Ea înțelese că el s'a jertfit pentru liniștea ei, pentru ferici­rea ee-și închipuia, că va avea ca nou tinluind a trăi lingă s­a­­tul ei. — Să fii fericit, i-a zis ea ști­ind că tocmai asta nu se va in­­trat tîmpla. Ca și dînsa, el va trăi în ipocrizie, ca și dînsa va suferi, își strinseră mîînile-zicindu-șî astfel adf­l pe veci. Holt se grăbi și el să-l felic­i­­te, adăugind: . ..Și nu spuneai nimănui ni­mic șirotule ! Am focu­ np la. t­ im­p d’aî vn­st­it nici un cuvânt în această privință ? . Cum puteam să spun cîm­f nici e­i nu știam nimic, își zise Balduin în grad. Cu glas tare răspunse: ■ Sint, lucruri pe cari trebue să le faci fără a vorbi. — Da, Balduine, dar! _ Această aprobare­­ din partea­ Eleonorei făcu pe Balduin să se­­înfioare, dar Holt m­i-a dore nici­­ o atenție fiind încă prea preocu­­­pat de logodna lui. Era mulțumit știind că astfel scăpase de dînsul ca rival pe­ lingă Bianca. •­­­ i i­nainte de amiază, -Balduin i plecă mult mai emoționat des.cit se arăta. Pentru nimic în lume nu s-ar fi putut întoarce acasă, fi era groază de comedia ce trebuia să joace acolo. Merse, prin parc spre colonia de viile călcînd in neștire peste covorul de frunze veștede. Adeseori fusese pe acolo­­­ cu Silvia dar nu observase nimic, căci sufletul să­u­ fusese la leongra. ' ;if. ■ [UNK]****­ ‘v .il.. i Va urma)’ /

Next