Dimineaţa, iulie 1920 (Anul 17, nr. 5022-5049)
1920-07-18 / nr. 5038
Audiențele miniștrilor ce 8. Tafrali, profesor universitar O chestiune, care interesează publicul și care merită binevoitoarea atențiune a d-nor miniștri, este cea a audiențelor, pe care le acorda d-loir fie la minister, fie acasă. Și acum, ca și în trecut, audiențele acestea nu sunt supuse nici unei reguli. Din potrivă, nicieri nu iese mai în evidență dezordinea și nedreptatea, decât atunci când d. ministru primește. Cei ce doresc să-l vadă, trebue să se înarmeze cu răbdarea lui Iov, să aștepte ceasuri întregi, pe scaunui sau în picioare, să vadă cu adâncă mâhnire că egalitatea muri decât o vorbă în statul, care pretinde că a dat-o tuturor cetățenilor săi. Persoanele se primesc, nu după ordinea sosirii lor, nu după însemnătatea chestiunii, pe care an de expus ministrului, ci după însemnătatea obrazului, după gradul de prietenie, de rudenie, de coreligiozitate politică, fie ca ministrul însuși, fie ca șeful său de cabinet. Și astfel se săvârșește în România democratică o nedreptate, demnă de cea mai caracterizată oligarhie. Lipsa de o regulă în acordarea audiențelor, atinge, nu numai interesele celor ce au de vorbit cu minitrii, ci adesea și cele ale statului. In adevăr, sunt două categorii de persoane, cari cer audiențe. Unii au de tratat o afacere particulară, alții una, de interes generali și public. Printre aceștia din urmă sunt și șefii unor servicii adminstrative, școlare sau judiciare, veniți din provincie să rezolve o chestiune urgentă. Ei sunt tratați la fel cu toată lumea. In biroul d-lui ministru se perindează toți și adesea cei ce au afaceri neînsemnate, pe care le-ar putea rezolva chiar om șef de birou al ministerului, au întâietatea și răpesc ministrului un timp prețios, pe când ceilalți așteaptă răbdători să le vină rândul. Iar când, în sfârșit sunt introduși pe lângă ministru, acesta obosit le atrage atenți^ că mai sunt vre-o 50 de inși, cari așteaptă, și-i roagă să vorbească limpede și cât se poate de scurt. Aceasta încurcă mult pe cel ce și-a pus toată nădejdea în audiența cerută, în care trebuia să i se îngăduie câteva minute, ca să-și expună argumentația și să convingă pe șeful departamentului său de a lua o măsură necesară. Ministrul obosit de complimente, de întrebări indiscrete, de cereri absurde, ascultă distrat, adesea indispus, și incapabil de a înțelege, și respinge propuneri drepte și salutare. Mulți însă așteaptă nu o zi, cu două, ci o săptămână, ca să fie primiți să expună chestiuni, de la a căror aplicare grabnică, atârnă bunul mers al administrației, propășirea școalei, împiedicarea producerii unor păgubi statului. Pentru cei cari stau în Capitală, așteptarea aceasta, deși neplăcută, este totuși suportabilă. Pentru cei ce vin însă din provincie ea este dezastruoasă. Să obligi pe o persoană, astăzi când cheltuelile sunt enorme, când camerile nu se găsesc decât prin poliție, să stea în București zile și săptămâni întregi, pentru a da ochii ca un ministru, adesea într'o afacere urgentă de interes public, și aceasta numai pentru că audiențele nu sunt supuse nici unei reguli ci se acordă după capriciu, este o nedreptate strigătoare la cer, în contra căreia toată lumea protestează energic. Audiențele ministeriale au nevoe să fie rânduite astfel, încât publicul să aibă impresia că ne mai apropiem de occident Ele trebuesc supuse unor reguli stricte: 1. Miniștrii să acorde audiențe mai des. 2. Să fie cel puțin două zile pe săptămână, rezervate celor veniți din provincie, cu excluderea totală pentru aceste zile, a celor ce locuesc în Capitală. 3. Să se respecte ordinea prezentării fiecăruia la audiență. 4. Să se împartă în două categorii persoanele : cele venite în numele unei autorități publice, într’o afacere publică și cele ce doresc să vorbească cu miniștrii într’o chestiune de interes particular. 5. Șeful de cabinet să întrebe discret pe fiecare în ce chestiune vrea să întrebe pe d. ministru. El va putea adesea îndruma unee persoane la alți șefi din minister, cari le-ar putea rezolva chestiunea, fără a fi nevoe de intervenția ministrului. 6. Ministrul să primească pe fiecare persoană singură, îndepărtând pe celelalte, care s’ar fi aflând în cabinetul său. Prin aceasta ar comite un act de politeță și un act de discrețiune, care merită să fie luat în seamă, ca să nu se atingă interesele nimănui. Supunând audiențele ministeriale acestor reguli, se va aduce un real serviciu și celor cari se cer și celor cari le acordă. Miniștrii vor săvârși astfel un act de dreptate, pe lângă că vor înlocui anarhia de astăzi cu ordinea. |In țara lui Hübsch J ■ ~ | Există un car imens, care se numește carul statului. Toată lumea îi ,unge osiile“ ca să nu scârtie, dar nimeni nu se ducumentează să’l miște din loc. • Sau numit câteva comisiuni care să verifice scriptele celor de la intendență. După ce verificarea va fi făcută, se vor numi desigur alte comisiuni care să verifice pe verificatori * înainte de război tara lui Hibsch era cunoscută ca tara cea mai reacționară. Azi nu mai găsești un reacționar în toată tara. Toți sunt democrați și faptul e explicabil. In tara lui Hibsch se schimba si ideile odată cu moda. MISTER WALK Greva dela Poștă Parlamentarii veniți alaltă ori să vadă modalitățile de aplanare a grevei, au căutat să facă posibile tratative între guvern și greviști. O delegațiune a greviștilor a fost chemată la Cameră unde a arătat d-lui ministru Trancu-Iași doleanțele lor. Rămăsese ca d. Trancu- Iași să vineri după amiază la sindicatul greviștilor spre a soluționa împreună cu deputații mediatori și cu conducătorii greviștilor, aplanarea grevei, punându-se ca primă condițiune reluarea lucrului. D. ministru Trancu-Iași fiind împiedecat ,să vină după amiază la sindicat, întrevederea, aceasta a fost amânată pentru azi. Ee au fost trimiși spre a lucra la Poștă 100 de cercetași, cari au fost destinați pentru distrubuirea telegramelor și cartarea scrisorilor. Persoanele cari au cerut posturi la Poștă, vor fi înștiințate în curând să se prezinte la vizita medicală. • * în jurul decmpsrei de la clubul socialist Comitetele tuturor organizațiilor sindicale din Capitală intruninduse pentru a-și spune cuvântul in chestiunea descoperirilor siguranței, a votat o moțiune in care declară în rezumat, in numele organizațiilor pe cari le reprezintă, că ideile cari au călăuzit pe unii din acei implicați în ultima descindere, sunt aceleași cari călăuzesc pe toți cei ce râvnesc schimbarea actualei organizațuuni sociale. Cu mișcarea de masă, nu se pot solidariza cu mijloacele țu1 acțiunea secretă întrebuințată de ei, cu atât mai mult cu cât în aceste acțiuni se strecoară agenți provocatori. **-------- A nmnwm ■ I I ii IscîBlfin in Lucrător cismar, ales pentru a doua oară în parlament de muncitorimea Prahovei Al. Oujioreanu Sineîantegjrat automobil Pentru luminarea satelor Pirimen! Nimeni nu poate contesta popularitatea cinematografului și interesul pe care Il are pentru toate straturile sociale. In cinematograf nu trebue să vedem numai partea pur mercantilă sau abuzul ce se face de cei interesați, tocmai in vedere că „cinema"-ul a intrat in gustul publicului, proectăind filme „senzaționale", din care tineretul își recoltează toate fanteziile detectivilor și crimelor „extraordinare“. Cinematograful mai este un mijloc salutar de educație,, atunci când pe pânza cinematografică se rulează subiecte din scrierile autorilor celebri, vederi și priveliști frumoase, fabrici și industrii, sau fapte eroice din viața popoarelor. Cu totul educativ este cinematograful pentru școli, uzine, fabrici, șantiere și cazărmi, unde școlarii, muncitorii și soldații pot cunoaște toate manifestările vieței omenești. Pornind de la această ultimă idee, secretariatul general al „Ligei culturale“, secția Galiția, a propus în congresul Ligei înființarea unui serviciu de cinematograf-automobil, care să colinde satele și să proiecteze impresiile luminoase, deșteptând masele pentru tot ce e adevăr, frumos și util. Cu modul acesta inițiatorul întrezărește în activitatea Ligei, propaganda la sate pentru : iubire de țară, respect pentru monumentele istorice, pentru biserică, cunoașterea pământului românesc Întregit, și instituțiile noastre, a artelor, vieței și moravurilor diferitelor populațiuni, cari locuesc întinsul ținuturilor românești, apoi momentele, faptele și chipurile mari din istoria Românilor. Dar cinematograful ambulant ar mai fi cel mai practic mijloc pentru propaganda sanitară și un auxiliar minunat al medicului, în combaterea alcoolismului, tuberculozei, sifilisului și alte boli care decimează populația de la țară. Odată cu proiecțiunile cinematografice preoții, învățătorii, medicii, moașele, agenții sanitari și alți fruntași ai satelor ar putea ține prelegeri educative, iar „Liga culturală", sprijinită fiind și de inițiativa Statului ar putea trimite odată cu automobilul-cinematograf scriitori sau artiști cari să citească din operile lor, sau din lucrările autorilor români, tălmăcind astfel scrisul lui Creangă, Anton Pan, Eminescu, Caragiale, Vlahuță — ca să cităm în treacăt numai pe câțiva dintre marii noștri poeți și prozatori. V. Se. Munci măruntă pentru o cauză mare CONVORBIRE CU PROFESORUL DR. ALEXANDRU BORZEA CLUJ, Iulie. In orașul acesta este de câteva zile o mare afluență de învățători, preoți, învățătoare, profesori, veniți din toate părțile Ardealului și Banatului. Aceștia alcătuiau și publicul cel mai entuziast în acele șase reprezentații de gală ce le-a dat zilele acestea trupa Teatrului National din București la Teatrul National din Cluj. Ei au aruncat cele mai frumoase flori de recunoștință maeștrilor Nottara și Demetriade în „Oedip Rege“ și „Vlaicu-Vodă, prefăcând aceste reprezentații în serbări ale artei și cultură române. întâlnind pe profesorul universitar dr. Alexandru Borzea, acesta în calitate de director al cursurilor pentru pregătirea de profesori mi-a dat următoarele lămuriri despre rostul acestor cursuri de vară. — „Sunt peste 540 de profesori practicanți, preoți și învățători din toate ținuturile Ardealului care au venit aicea să ia parte la cursurile continuative sau cum se numesc în termen oficial: Cursuri pentru pregătirea de profesori pentru școalele civile, licee, gimnazii. .„Aceștia iau parte la cursuri de tot felul, începând cu caligrafia, sfârșind cu complicata algebra. Nu numai profesori de la Universitatea din Cluj dar și profesori din Iași și București au venit aci ca să complecteze cunoștințele acestor viitori profesori din Ardeal. Așa cursurile de istorie le predă profesorii universitari din Cluj Alexandru Lepădat și loan Lupaș, cursul de limba română , D. Paul, de mineralogie d. Stanciu de fiziologie, d. Călugăreanu, iar de chimie d-nii profesori Spacu și Rădulescu. .Aceste cursuri se predau și în sălile universității din Cluj și la licee, la școala de arte și meserii, la toate laboratoriile și seminarii. Profesorii sunt găzduiți la căminul studențesc, și se bucură de toate : ■ "Irite te"L’ri, având prânzul și cina la popotă. Și pentru îmbogățirea cunoștințelor de limbi străine, ale viitorilor profesori din Ardeal s’a adus șase profesori francezi, doi profesori englezi, și doi profesori germani. Precum vedeți este aceasta o muncă sârguitoare de albină, ce se depune acum aci la Cluj cu toate căldurile acestea de vară. Este o muncă măruntă și rodnică pentru cauza mare a culturei române în Ardeal, pentru care trebuesc pregătite elementele valoroase, cari s’au înrolat în învățământul secundar în Ardeal și Banat. LEONARD PAUKEROW Omagiul Satelor Unit pentru morții franceze Washington, 16 (Radio). Secretarul de stat Baker a scris ambasadorului Franței că cu prilejul zilei de 14 iulie, va vizita mormintele soldaților francezi morți pentru independența Statelor Unite. Statul iespoate Sfatul e sărac, statul are nevoie de bani și încă de mulți — țara s’a desbrăcat ca să îmbrace mii de samsari, de interpuși, de cei cu protecția fustelor sau de galantele, cărora toate ușile se deschid larg pretutindeni, unde e vorba de afaceri, permise, aprovizionări, autorizațiuni și tot ce se pretează la bacșiș și mită. După taxele de timbru, cari despane mulțimea nevoiașă, punându-i un bir, ce nu există atăt de Împovărător in nici o țară din lume, guvernul a venit cu noui modificări in regulamentul pentru serviciul portăreilor și pentru taxele actelor de procedură și executare. O nouă spociațiune pentru masa cea mare a populațiunei, care in actualele vremuri, de proprietari cârcotași, cari caută nod in populfi, sunt siliți să vie înaintea Judecăței. Nu vezi decât taxe, taxe și iarăși taxe doborâtor de apăsătoare pentru cei săraci și pentru clasa mijlocie de muncitori, mici comercianți și funcționari. E val de acei ce vor trebui să ceară oficiile portăreilor — taxele actelor de procedură și cele de executare îi vor scoate ultimul ban: e un jaf pe care statul il face cu o cruzime de neînțeles, în timp ce lumea luptă în zadar pentru iertenirea și ușurarea traiului. Și in timp ce banul săracului și munca nevoiașului e stoarsă de stat — milioanele de răsboi, strânse din câștiguri ce nu pot înfrunta rigorile codului penal, decât ioșind, sunt lăsate să se bucure de desfrâu și cheltueli nebunești, fără a fi impuse de nici o taxă. E revoltător. DACIAN OGLINDA Z1L £ 1 la tribunal Meseria D-tate? Grevist, ca toată lumea. Pácra usf «imi — Știrile noastre particulare — România favorabilă Făcei Un ziar a anunțat că primulministru ar fi convocat un consiliu de miniștri pentru a se hotărî asupra păcei dintre România și Republica Sovietelor. Vestea dată sub această formă este inexactă. Consiliul de miniștri de asaltăeri era hotărât încă din ajun și nici decum pentru chestia păcei cu Rusia. Chestia încheierei unei păci intre România și Rusia datează încă din timpul guvernului Vaida.. Singura chestie care s’a examinat asaltăeri, în urma comunicărilor făcute de ministrul de externe, a fost numai dacă, in eventualitatea că Moscova ar primi propunerea Angliei de a medeia imediat um armistițiu cu Polonia cu condiția ca trupele roșii să se oprească la o distanță de 50 km. la est de frontiera Poloniei așa cum a tras-o Consiliul Suprem și in acelaș timp să intre în negocieri de pace la Londra cu Polonia, Lituania, Latvia și Finlanda, România ar fi dispusă sau nu să negocieze și dânsa în acelaș timp. Pentru o asemene a eventualitate, căci nu se știe încă dacă Republica Sovietelor, va primi sau nu propunerea Angliei România a emis o părere favorabilă. Nota Angliei e co* mina* orie Lloyd George propunând Republicei Sovietelor armistițiul și o conferință de pace a adăugat că dacă Moscova nu primește propunerile Angliei, Anglia va da Poloniei un sprijin efectiv. Nu se cunoaște încă rezultatul comunicarea lui Lloyd George. Nemulțumiri poloneze Știri din Varșovia semnalează și un curent în opinia publică poloneză defavorabil condițiilor de pace fixate la Spa. Există temeri ca guvernul să nu fie mivoit a, el retrage—ceea ce ar complica situațiunea. Ultimatum lussier In condițiile armistițiului fiica pe care s-ar retrage îrutele poloneze ar lăsa Vilna Juanienilor, apoi ar trece la pus de Urodno prin Bresttowsk, de-a lungul Bugului până la Galiția orientală. Consiliul de apărare națională polonez a acceptat condițiile hotărâte la Spa. Republica Sovietelor are vreme până Duminecă să răspundă dacă acceptă Volfla Se confirmă că Aliații au comunicat Sovietelor că dacă nu acceptă ei vor ieni in ajutorul Poloniei, condițiile sovietiste ' Cum în toate tragediile există și un intermezzo vesel, o telegramă din Berlin anunță cariear fi condițiile Păcei pe care Republica Sovietelor le-ar cere Poloniei, condiții pe cari d-rul Riacovschi le-a telegrafist ziarului „Comunist“ lauă-le: 1. Polonia cedează Vilna, Grodno, și districtul Colin. 2. Soarta popoarelor dintre Polonia și Rusia va fi hotărâtă, de republica Sovietelor din Moscova. 3. Polonia cedează Rusiei tot armamentul și se obligă pe viitor să nu aibă decât o miliție. 4. Polonia dă Rusiei mașini din fabricile ei și produse industriale. 5. Un plebiscit la un an după încheierea păcei, va determina forma de guvern a Poloniei. Până atunci Rusia va institui un guvern popular. 6. Republica Sovietelor va ține garnizoane în Polonia vreme de 5 ani. 7. Minele de cărbuni și de sare ale Poloniei vor sta în posesia Rusiei până ce Polonia va fi plodit despăgubirea de război.