Dimineaţa, iulie 1921 (Anul 18, nr. 5322-5348)
1921-07-02 / nr. 5323
W tk «Ji i s MELS ȘTIR» » DIN I TOATĂ LUMEA ««!«5sa. âtiîitaiyi 1 ain Belgrad Un feclastric sârj, intors din Rusia, aruncă o asupra principelui regent Pa cale particulară se anunță din Belgrad. Marți la ora 16 dim., principele regent s’a dus urmat de întreaga sa suită, la Skupștină, unde a prestat jurământul. La eșirea din Skupștină și în drum spre locul unde trebuia să primească parada oficială, în dreptul unei binale, o bombă fu aruncată asupra cortegiului. Din fericire bomba s’a încurcat între firele electrice, zăvărncindu-și astfel scopul. Nici prințul regent și nici persoanele din suită nu au fost atinse. Se crede că în publicul care aclama cortegiul s’ar găsi câțiva răniți. Atentatorul care a fost cediat prins este un cunoscut agitator revoluționar sârb, bolșevic, de curând întors din Rusia. După atentat prințul regent a trecut în revistă trupele fiind, atât el cât și primul ministru Pasid, obiectul unor delirante și nesfârșite ovațiuni. * * * Prințul Alexandru, moștenitorul tronului Serbiei, s-a născut la 4 Decembrie 1888 la Cettinje, din căsătoria tatălui său, actualul rege Petru, cu prințesa Zorka de Muntenegru. De când regele Petru e bolnav și nu poate exercita prerogativele situațiunei sale, prințul Alexandru este regent. In această calitate a domnit el peste sârbi în tot timpul războiului și a prezidat la unirea tuturor iugoslavilor, sigilată acum prin votarea Constituției iugoslave, pe care a prestat jurământul. La întoarcerea de la această ceremonie, era să fie victima atentatului nereușit de care se vorbește mai sus. Se știe că e vorba ca prințul Alexandru să se însoare cu principesa Mary, unica fică a regelui Angliei. Ar fi o căsătorie care ar da casei Karageorgevici, un lustru deosebit. Cât privește atentatul, el este un act de nebunie, care nu e mai remarcabil, decât celelalte acte de nebunie ale bolșevismului, însăși doctrina sociaismului adevărat, condamnă asemenea gesturi, căci ea mai mult ca oricare altă admite că desfășurările politice, nu depind de persoane. Asemenea acte de criminală nebunie nu fac decât să strice cauzelor în numele cărora se comit. PRINCIPELE ALEXANDRU AL SERBIEI Propaganda română in America în Biblioteci înființate, in curând noi fi o sută Carti românești pentru instituțiile americane NEW-YORK. — V’am scris la vreme despre acțiunea ce s’a pornit, din inițiativa d-lui Aristide Blank și cu mijloacele financiare ale fondului ,MM Mauriciu Blank”, pentru a îngriji și ajuta răspândirea culturei naționale între românii care locuesc în diferite centre ale Statelor Unite ale Americei. Acțiunea pe care o conduce d. Leon Feraru, profesor la Columbia University din New-York, a început sa dea rod. Astfel s-a luat hotărârea de a se înființa o suită de Biblioteci cu cărți românești din care 48 an .Și început a funcționa pe lângă diferite cuburi și societăți românești. In curând numărul acestor Biblioteci se va ridica la o sută. In acelaș timp s’a început cu trimiterea de cărți românești și despre România, la instituiții americane. Șase departamente românești vor fi create pe lângă universități americane. Oricine își poat lesne da seama de efectul unei asemenea propagande sistematice și permanente, dacă știe cât de puțin în ce măsură publicul american de toate originile, e obicinuit să uzeze de biblioteci. Cred că satisfac interesul cititorilor d-voastră reproducând aci lista Bibliotecilor românești înființate până acum pe lângă societățile și cluburile românești Notez că primul nume e al Clubului sau societății, al doilea al localității în care’șî are reședința, al treilea e numele ce a fost ales pentru Bibliotecă: 1 Albina,. New Castle, Pa, „Albina”. 2) Ana Vlad, St. Joseph, Mo.. „I. Heliade Rădulescu”. 3) Andrei Baron de Șaguna , Crucea Română, Terre Haute, Ind.. „St. O. Iosif“,. 4) Andrei Mureșan,. Bridgeport, Con., „Petre Ispirescu“. 5) Uniunea românilor ardeleni, Alliance, Ohio., „Gheorghe Grișbuc“. 6) Armonia, St. Louis, Mo., „M. Kogâlniceanu“. 7) Biruința , D. N. R., Warren, Ohio., „Barbu Delavrancea”. 8) Bistrițeanu, Farrell, Pa., „Gheorghe Asachi”. 9) Carol ,I-ju, Ellwood City, Pa., „Anton Pann". , 10) R. Carpatina, Cleveland, Ohio, „Harte Chendi“. 11) Clubul „Neculai Iorga“, Indiana Harbor, Ind., „Neculai Iorga“. 12) Clubul Tineretul Român, Woonsocket, R. I., „Emil Gârleanu“. • 13) Cuca-Vodă, Massillon, Ohio, „Gheorghe Coșbuc“. 14) U. S. Deșteaptă-te Române , Hora Unirii, Detroit, Mich., „Alexandru Vlahuță“. 15) Doctor C.Angelescu, Cleveland, Ohio „Dimitrie Gamtemir“. 16) Dorul, New-York City, „ Barbu Delavrancea“. 17) Fanșarotul, Bridgeport, Con., „Ion Ghica“. 18) FarșarotuL'N. Grosvonorda'e, Conn,, „Dirn. Bo i ntineanu“. 19) Fanșarotul, Woonsocket, II. I., „Dim. Bolintineanu’’. 20) Ferdinand I Regele României, Alliance, Ohio, „Mihail Eminescu". 21) Furnica, Toledo, Ohio., „Ion Creangă”. S 22) International Baptist Seminary Roumanian Department, East O- range, N. J„ „Gr. AlexandirescuT. 23) învierea, Martins Ferry. Ohio., „M. Kogălniceanu”. 24) Leul. Salem, Ohio, „Barbu Delavrancea“. 25) Lumina și Progresul Homan, Woodlawn, Pad, „Ion L. Caragiale“. 261 Maior Livius D. Teiușanu. Hammond Pad., „Mihail Eminescu“, Negru Vodă, Mickeel Rocks, Pa., „Barbu Delavrancea“. 28) Nicolae Filipescu, Mariîon Hi, „Nicolai Bälcescu“. 23. Neculai Iorga, Indiana Barber, ind „Neculai Iorga“. 30) Octavian Goga Sima, Ohio, Vasalie Alexandri“. 31) Plugarul Român, Youngstown, Ohio. ..Gheorghe Coșbuc“. 32) Razia Luminel. IFast-Chicago. Ind. ,Vasile Alexandri”. 33) Reînvierea, Wheeling, W. Va., „M. Kogâlniceanu”. 34) România liberă, Akron. Ohhb „Barbu Delavrancea“. 35) Sămănătorul român, E. Youngstown, Ohio. 7.Barbu Delavrancea“. 36) Sentinela română, Fort Wayne. Ind. „Al. î. Odobescu“. 37) Sfânta Maria, Scalp Level, Pa. „Gheorghe Coșbuc“. 38) Simion Barnuțiu, Chicago III. ..Mihail Eminescu“. 30) Ștefan cel-Mare, Garrett. Ind. „Miron Costin“. 40) Tâmoveana, Torrington, Conn. ..Const. Negruzzi“. 4P Trajan și Avram Iancu, R. M . Canton Ohio, „Vasile Alexanderi. 42) Tricolorul și Independența română, Gary. Ind., „Vasile Alexandri“. 43) Unirea Română, Youngstown, Ohio, „Ion L. Caragiale“. 41) Vulturul, Homestead. Pa. „Vulturul'. 45) Woodrow Wilson, Lansing, Mich., Dimitrie A'nghel“. 46) Secretariatul „Uniunei societăților române din America”, Alliance, Ohr-AI) Ziarul „America“, Cleveland, Ohio. 48) Asociațiunea Leon Feraru a sludinților universitari români din U. S. A., Serica, grupul Pitsburg, Pittsburg, Pa.9) St. Luis public library, St.alard . Roumanian section, St. Louis,Mo. 50) Banca Marmorosch. Blank & Co. New-York City. 51) Banca Marmorosch. Bir.k & Co. .tevMand; Ohio. 52) Banca Marmorosch, Blank & Co., Detroit. Mich. Desigur că cetitorii vor lua cu emoțiune netă de numele societăților și bibliotecilor, nume care mărturisesc strânsa legătură sufletească a românilor din America, cu Patria. •*P DIMINEAȚĂ codificările aduse legei agrare Iată modificările esențiale adue reformei agrare prin amendamentele adoptate la Cameră: Moșiile arendate Intre 23 Aprilie 1910 și 23 Aprilie 1920 încontinuu se se expropriază In total Se exceptează moșiile minorilor, interzișUor, funcționarilor publici și militarilor. S’au redus cotele la 100 hectare pentru moșiile de munte și cele de deal, 150 in regiunile de câmp cu populație mijlocie și 200 hectare pentru moșiile din regiunile cu populație rară. Pentru moșiile prevăzute cu ferme se mențin cotele din proce. Toate moșiile aflate in stare de indiviziune la 1 Februarie 1921, se consideră ca aparținând unui singur proprietar și se aplică cota chiar dacă suprafața se reduce sub 100 hectare pentru fiecare proprietar. S’a admis exproprierea pe proprietar nu pe proprietate, fixându-se cotele de 200 hectare la munte și deal, 250 hectare în regiunile cu populație rară și 500 hectare în regiunile cu populație deasă. S’au redus cotele la munte de la 50 la 25 hect și la deal de la 100 la 50. S’au admis colonizarea proprietarilor pe un teren de o valoare echivalentă in regiunile de colonizare, afară de Dobrogea. S’a admis exproprierea din pădurile statului și particularilor ki tuturor poenilor de 10 sau 20 hectare și a grupurilor de poeni mai mici dacă nu sunt despărțiți intre ele prin grupuri de arbori de o întindere maximă 200 metri. In acest caz expropriindu-se și suprafața intermediară care ar fi defrișată. --------------- w^ii| —------------- Palatul Justiției Un proces de milioane Am relatat la timp despre un proces ce se judecă la Tribunal cu privire la neexecutarea unui contract de vânzare — cumpărare, în care este cumpărător d. Guido Trotti, un mare comerciant italian. Este vorba de un contract încheiat cu d. Negutz Dumitrescu, privitor la furnizarea unei cantități de IDOO m. c. cherestea, și pentru care d. Troții i-a dat un avans de un milion șapte sute mii lei. Cum însă d. Negutz Dumitrescu nu’și execută contractul, d- Troti s’a văzut forțat să meargă la instanțele judecătorești și abia în urmă, în baza unui afet de compromis au recurs la o comsiune de arbitri sub președinția d-lui Toma Ștefan, membrii fiind d-nii. Em. Aritonescu, Tașcă, N. Stănescu și Sturd. Au pledat pentru d. Grâdo Troilî d-nii avocați, Mișu Stein și Vlădescu-Ott, iar pentru d. Negutz Dumitrescu, d. Anibal Teodorescu. Comisiunea după lungi dezbateri, a rezolvit litigiul în sensul că a obligat pe d. Negutz Dumitrescu să restitue 1 mil. și cincizecimî leî, d-lui Trolli. Al treilea congres al „Ligei Internationale a femeilor pentru pace și libertate In zilele die 10 până la 16 Iulie se va ține la Viena al treilea Congres al Ligei internaționale a femeilor pentru pace și liberfttate." • Programul e foarte iarteresant și bogat. In pîtaia zi de Duninică 10 Wie, va avea loc deschiderea congresului printr’umn discurs al d-nei Jane Adanes și unul al prezidentat al republicei, al primarului Vienei și al preaiblentei secțiune austriacă a Ligei. Luni se vor discuta problemele educațiuniei, iar șeaua de adunare publică va fi la ordine „Chestiunea economică a păcei.“ Marți în continuare problemele educației. După amiază și seara vor fi consacrate distracțiilor, vizitator la castelul din Sohenbrunn etc. Mercuri, 13 Wie, o interesantă discuție asupra „Relațiilor internaționale iar seara în adunare publică „Pacea, războiul și femeile“. Joi 14 Mie, dimineața va urma discuția asupra relațiilor internaționale iar după amiază diferite recepții private afară din oraș. Seara va avea loc recepția oficială la primarul orașului Vienna. " Vinerii 15 Iulie, dimineața, discuția asupra Pacifismului practic. După amiază vizita expoziției Qobelinurilor. Sâmbătă 16 Iulie, dimineața, Raportul Comitetului asupra pacifismului practic și diferite alte raporturi ale comitetelor cum și alegerea comitetului executiv. După amiază vizite la muzee, iar Duminică un mare dejun la Piraten urmat de o slujbă la capela Hofburgului va încheia acest congres care va contribui să restrângă raporturile între oamenle de seamă din toate părțile devotate cauzei păcii și a libertății. Pentru o tinurt logodită Pentru o tânără logodită mai primim următoarele : Lei 20 d. căpitan Al. Batcu din Târnava Mică (Transilvania) și lei 40 d. M. Éltes din Băicol.s In numărul precedent din eroare s’a transcris suma de lei 20 din partea d-nei Sarmina. D-sa ne-a trimis tei 40. -1 z Inl'fl 1921 Discuția legii agrare provoacă nouă incidente violente la Camera 4P ---------------------- Mai mulți deputați chemați la ordine; d. Sică Georgescu dat iarăși în judecata comisiei disciplinare Ședința se deschide la orele 3.20. Prezidează d. Duiliu Zamfirescu. Pe banca ministerială d-nn general Averescu, C. Argetoianu, O. Goga, Cudalbu, C. Garoflid. Constatându-ne că președintele a pus greșit la vot un articol aseară, fără amendament, se cere un nou vot și d. D. Zamfirescu recunoaște că a fost o greșeală. Terenurile neexpropriate vor fi arendate obștiilor D. I. RADUCANU cere atunci ca ministrul să declare că terenurile rămase neexpropriate trebue să se dea în arendă cu preferință obștilor, iar guvernul să ceară garanții de la proprietari că nu vor elucida această dispoziție. D. C. GAROFLID, ministru declară că această cerere va fi prevăzută în regulament. D. GENERAL AVERESCU depune proectul de lege pentru acordarea unor credite ministerului de industrie și comerț. primirea sesiunei parlamentare De asemeni citește decretul prin care actuala sesiune se prelungește până la 20 iulie. (Maj. apl.) Voi adăoga, spune d. Averescu, că deoarece mai avem legi importante de trecut, propun ca până la 20 Mie ședințele să se țină fără excepție ziua și noaptea și dacă va fi nevoe să se țină și trei ședințe pe zi. (Maj. aplaudă). A doua propunere constă în aceia ca să nu se fară comunicării și interpelăti până nu se va termina cu una din legi. D. Dr. N. LUPU spune că chiar în timpul războiului parlamentul englez lua vacanță de Sâmbătă până Luni. Arată că pentru opoziție, care trebue să studieze legile e obositor, pe când miniștrii își pot împărți timpul și fac cu rândul. Cere să nu se suprime comunicările și interpelările acestea fiind împotriva regulamentului. D. G-RAL AVERESCU răspunde că dacă se termina sesiunea, atunci nu se făceau interpelări, deci sesiunea s’a prelungit pentru a se vota legi nu pentru interpelări. (In mijlocul aplauzelor opoziției păr. Manu spune ceva Președintelui care ii răspunde). Protestul d-lui Gr. Iunian contra excluderei sale D. GR. IUNIAN: Nu voi protesta împotriva gestului majorităței, care a crezut că prezența mea nu era necesară la ședință, dar nu voi să las să treacă gestul Președintelui care mi-a luat dreptul de apărare. Nici acum nu știu pentru care motiv am fost dat în judecata Comisiei de disciplină, deoarece n’am fost chemat nici la comisia de anchetă și nici nu mi s’a lăsat dreptul să vorbesc în ședință publică.Vă voi spune că s’a propus amendamentul d-lui Take Ionescu scris de mâna sa, majoritatea l-a acceptat, noi nu. S’a produs tumult și majoritatea a căutat să-și impună părerea într’un mod care arată că această Cameră nu are liberă voință și nu lucrează ca o Adunare democrată. Voi mai amint' d-ni:’ că în alte țâri respectul parlamentarismului există m fapt, pe al., la noi nu. Eu care nu am fost înștiințat de data când începe excluderea, am fost invitat în mod brutal de un locotenent să părăsesc localul Camerei. Nu înțeleg amestecul acestei persoane în lucrările parlamentare, dar constat că prin aceste proceduri parlamentarismul nostru e în decadență. In continuare, d. lunian citește o declarație a președintelui Camerei belgiene, prin care acel președinte spune că el reprezintă Camera și nu înțelege să primească ordine de la nimeni. Deci câtă deosebire, spune d. lunian între președintele Camerei belgiene și acela al Camerei noastre care nu știe să respecte Adunarea. (Apl. pres. op.). PREȘEDINTELE răspunde că alta e Camera belgiană și alta a noastră. D. SICA GEORGESCU se urcă la tribună să te cuvântul. D. C. ARGETOIANU : Nu-ți e rușine să ocupi tribuna ? (Mare sgomot și vociferări). D. SICA GEORGESCU, face un rezumat asupra celor petrecute în ședință când s’a votat art. 7 și spune că și d-sa avea de propus un amendament, care să fie în favoarea țărănimei și acuză banca ministerială că a înlesnit înstrăinările, în special acuzarea sa e îndreptată împotriva d-lui ministru C. Argetoianu. (Apr. opoziție, protestări maj.). ű. SI Ga Osergrcüis d și din nou în judecata comisiei disculinare PREȘEDINTELE îl dă din nou în judecata comisiei de disciplină pe d. Sică Georgescu. Majoritate admite cu aplauze. D. Dr. N. LUPU spune că deși în luna Martie a desvoltat o interpelare împotriva celor petrecute la Ministerul de comunicații, și s-a făcut anchetă, totuși rezultatul anchetei nu e adus> în discuția Camerei. Cere ca raportul anchetei să fie discutat în ședința de mâine seară. PREȘEDINTELE roagă pe d. Secară să-și depună cât mai repede reportul. D. SECARA răspunde că mâine dimineață îl va depune. (Un mic scandal, d. N. Lumi are o convorbire cu dl general Averescu). La art. 30 se admite un amendament în sens că atribuțiunile Comitetului agrar trec la centrala obștiilor. La art. 31 d. DUZINSCHI spune că modul cum a fost votat art. 7 cere ca la acest articol să se admită ca proprietățile de pe moșiile expropriate să fie date școlilor. Prea multe concesii „lumei vechi“ D. EM. PANAITESCU spune că în legea agrară s'au făcut prea multe concesiuni „lumei vechi”, deși d. Garoflid afirma că trebue să se facă concesiuni „lumei noui“. Propune un aliniat nou în sens ca statul să cumpere toate moșiile rămase neexpropriate, aceasta pentru ca statul să-și formeze un fond economic permanent, necesar întărirei clasei muncitoare. D. C. GAROFLID propune un nou text iu care introduce modificări importante cu privire la imobile și La dreptul de vânzare al moșiilor neexproprietate sub aprobarea, Comitetului Agrar.. D. GR. JHN cere ci d’- u asupra noului articol propus din . Garoflid să fie amânată pentru și de noapte. Legea aerară din regat și cea din Ardeal PARIE I Ln MÂNU face o comparatie inline , cea din vechiul regat și cea din Ardeal și constată că țăranul din vechiul regat e pus înntr’o stare de inferioritate. (Apl. op.) In continuare d-sa spune „că acest parlament poate să se dizolve și ar fi bine să se dizolve" (apr. op.) de aceia cred că trebue să venim cu o lege specială-Propune un amendament ca în comunele păduroase să se exproprieze păduri în folosul carminel, pentru a se forma păduri carminale. D. DUZINSCHI propune un aliniat nou prin care cere ca exproprierea să fie riguros controlată deoarece s-a constatat că proprietarii și-au redus singuri cotele de expropriere și să revizuiască hotărârile comitetelor de expropriere. D. C. GAROFLID răspunde că Comitetul agrar nevreuaște hotărâre date de ca misiune de expropriere, deci nu e nevoie de un nou articol, d. N. CINCU propune că luarea în primire a pământului expropriat să se facă după culegerea recoltei. Amendamentul se admite. D. C. GAROFLID propune ca chestiunea prețului să se discute la sfârșitul legei. ” O nouă douăsprezecime provizorie D. TH. CUDALBU depune proectul de lege prin care Ministerul de finanțe e autorizat să aplice o nouă douăsprezecime pe luna Iulie. De asemeni mai depune, proectul de lege prin care Banca Națională este autorizată să sporească emisiunea biletelor a 2 lei dela 73 mii. la 200 mii. și al biletelor de 5 lei dela 150 mii. la 250 mii. La art. 34 d. I. MIHALACHE propune un amendament în sens ca: organele de aplicare ale exproprierei să fie întâi, Casa Centrală a Cooperației firii proprietărirei nu comitetul agrar, cum e prevăzut în lege. Ohio va aplica reforma agrarii D. Mihalache aduce critici comitetului agrar despre care spune că e reacționar, iar lucrările pe care le-a făcut până acum sunt nule; în plus adaogă d-sa, acest comitet e ilegal, căci e un organ creat să nu satisfacă interesele țărănimei. „Voi observa, că lupta se dă în Cameră între interesele țărănimei și ale marii ori proprietari, dar odată legea votată, această luptă trebue să dispară“. D. C. GAROFLID răspunde că consimte la alcătuirea în alt mod a comitetului agrar și susține că e necesar acest for superior, pe care îl apără. Cere menținerea articolului așa cum a fost redactat. D. I. G. DUCA susține că organ de aplicare a legei agrare să fie Casa Centrală a Cooperației și împroprietărirei, deoarece crede că acesta e singurul organ de aplicare. (Apr. op. nat.). D. Dr. N. LUPU: De ce nu răspundeți d-lui Duca, ori vă e teamă să nu vă stricați cu liberalii ? D. C. GAROFLID : Eu mi-am spus părerea. D. Dr. LUPU : Constat că dv. vreți să introduceți pe toți marii proprietari să stânjenească mișcarea cooperativă. D-sa citește lista marilor proprietari și demisia unui țăran din acest comitet. (Apr. op.). D. C. GAROFLID răspunde că va schimba formațiunea comitetului agrar. Dezacordat Take Ionescu— Jiulescu D. GR. IUNIAN propune un amendament pe care îl susține călduros și în continuare critică amendamentul de la art. 7 privitor la „privilegiarea străinilor“ și vorbește despre broșura în limba franceză a d-lor Danielopol, Peretz și Raicoviceanu, memoriu ale cărui concluziuni au fost admise în articol. (D-nii general Averescu, Titulescu și Garoflid au o conferință). D. Imnian se oprește și spune : Am aici memoriu] profesorilor universitari cari se adresează legațiilor străine, memoriu în spiritul căruia a intervenit d. Take Ionescu, ministru de externe, prietenul dlui Titulescu.... D. TITULESCU ministru (întrerupând discuția). Eu sunt contra acestei intervențiuni (apl. prelungite pe băncile opoziției). Și aș fi votat contra acelui articol (apl. prelungite și strigăte de bravo pe băncile opoziției). D. N. IORGA: Așa vorbește un om de bine. D. Dr. LUPU: Aceasta nu e destul. D. Titulescu continuă să stea pe aceiași bancă d. Take Ionescu și cu alții de ale căror acte se desolidarizează. Trebue să înceteze să mai stea acolo.. D. TITULESCU: Părerea d-lui Take Ionescu e al d-sale, a mea este a mea. Pentru o deosebire de păreri nu se desparte cineva.Rumoare pe băncile opoziției și se produce un violent schimb de cuvinte între majoritate și opoziție). D. GR. IUNIAN în continuare spune: Constat că atunci când e vorba de apărarea țăranilor nu văd acea îndârjire pe banca ministerială, care e atunci când se apără interesele marilor proprietari și ale străinilor. D. Take Ionescu s’a făcut apărătorul lor, și dacă din motive externe s’au încălcat libertățile țarei cine ne-ar putea garanta nouă că un ministru de justiție fie el și chiar d. M. Antonescu, nu ar lua deciziuni contrarii intereselor țării, motivând cu mai multă ușurință chiar intervenția străină (apl). Suntem o țară liberă, trebue să ne apărăm libertatea și să nu îngăduim intervenții pentru favorizarea străinilor. Voi ceti lista acelor străini. Violent infficíi. L’estatard cfismai la ordine VOCI maj.: Nu e nevoe. OP.: S’o citească, i Se naște un violent tumult și sgomos. D. N. IORGA: Pentru că o lume care ascultă și urmărește desbaterile rog ca lista străinilor apărați de doi profesori universitari, și sustinutinci sa fie ciitită. PREȘEDINTELE: Vă opresc domnule luman de a ceti lista. Opoziția se scoală in picioare și protestează violent cerând să se citească lista. Președintele chiamă câțiva deputați din opoziție la ordine. Tumultul continuă. Președintele suspendă ședința și părăsește fotoliul in timp ce opoziția îl strigă: „Asta e o rușine“. Gazul părintelui Manu.—Protestul d-lui Vaida La redeschidere : . D. VAIDA . In comisia de disciplină sa pus cazul părintelui Manu. Noi am cerut să se aducă procesul verbal al stenografilor, căci alte mijloace nu avem de a convinge pemembri majorității, cari se poartă arbitrar cu opoziția. Protestează că comisia ar fi decis excluderea păr. Manu pe 30 zile. Dacă vet continua a proceda tot așa, declară d. Vaida, vă înștiințez că toți membri opoziției din comisia de disciplină își vor depune mandatul și nu vor mai lucra în această comisie. D. GR. IUNIAN reluând cuvântul constată că printr-o anume dispoziție a legii se tinde la interpretări ale legii, își exprimă credința că între membri majoritatei sunt oameni cari să judece drept și onest. Dacă pe această bancă ,s’a găsit un ministru care să judece drept și onest, ședința de azi n’a fost pierdută Și am încredere în conștiința celor onești. (Apr. op.) # In continuare d. Iunian propune un amendament în cens ca toate moșiile străinilor, absenteiștilor și arendate să fie complect expropriate, după ce lucrările de expropriere totală au fost săvârșite pe baza decretului lege Duca. In modul acesta fără a se reveni asupra art. 7, se dă o satisfacție tuturor (apr. op.) D. C. GAROFLID cere ca articolul să fie votat așa cum a fost propus. D. N. D. COCEA cere ca în interesul magistraturei, acei magistrați cari vor fi numiți în comitetul agrar să nu fie proprietari. Compozi ja Lildsgrar D. C. GAROFLID propune amendamente în sens ca comitetul agrar să se compue din 9 juriști și 9 specialiști ; la cap. 2 să fie introdus pin delegat al Casei centrale de împroprietărire ; apelul să se facă la Curtea de apel și Casa centrală să poatăi când face apel; apelurile (Citiți continuarea in pag. IV-a) \