Dimineaţa, iulie 1921 (Anul 18, nr. 5322-5348)

1921-07-02 / nr. 5323

W tk «Ji­ i s MELS ȘTIR» » DIN I TOATĂ LUMEA ««!«5sa. âtiîitaiyi 1 ain Belgrad Un feclastric sârj­, intors din Rusia, aruncă o asupra principelui regent Pa cale particulară se anunță din Belgrad. Marți la ora 16 dim., princi­pele regent s’a dus urmat de în­treaga sa suită, la Skupștină, unde a prestat jurământul. La eșirea din Skupștină și în drum spre locul unde trebuia să primească parada oficială, în dreptul unei binale, o bombă fu aruncată asupra cortegiului. Din fericire bomba s’a în­curcat între firele electrice, zăvărncindu-și astfel scopul. Nici prințul regent și nici per­soanele din suită nu au fost atinse. Se crede că în publicul care aclama cortegiul s’ar găsi câțiva răniți. Atentatorul care a fost c­e­­diat prins este un cunoscut agi­tator revoluționar sârb, bolșevic, de curând întors din Rusia. După atentat prințul regent a trecut în revistă trupele fiind, atât el cât și primul ministru Pasid, obiectul unor delirante și nesfârșite ovațiuni. * * * Prințul Alexandru, moștenitorul tronului Serbiei, s-a născut la 4­­ Decembrie 1888 la Cettinje, din căsătoria tatălui său, actualul rege Petru, cu prințesa Zorka de Mun­­te­negru. De când regele Petru e bolnav și nu poate exercita prero­gativele situațiunei sale, prințul Alexandru este regent. In această calitate a domnit el peste sârbi în tot timpul războiului și a prezidat la unirea tuturor iugoslavilor, si­gilată acum prin votarea Consti­tuției iugoslave, pe care a prestat jurământul. La întoarcerea de la această ceremonie, era să fie vic­tima atentatului nereușit de care se vorbește mai sus. Se știe că e vorba ca prințul A­­lexandru să se însoare cu princi­pesa Mary, unica fică a regelui Angliei. Ar fi o căsătorie care ar da casei Karageorgevici, un lustru deosebit. Cât privește atentatul, el este un act de nebunie, care­ nu e mai remarcabil, decât celelalte acte de nebunie ale­ bolșevismului, în­săși doctrina sociaismului adevă­rat, condamnă asemenea gesturi, căci ea mai mult ca ori­care altă admite că desfășurările politice, nu depind de persoane. Asemenea acte de criminală nebunie nu fac de­cât să strice cauzelor în nu­mele cărora se comit. PRINCIPELE ALEXANDRU AL SERBIEI Propaganda română in America în Biblioteci înființate, in curând noi fi o sută Carti românești pentru instituțiile americane N­EW-YORK. — V’am scris la­­ vre­me despre acțiunea ce s’a pornit, din inițiativa d-lui Aristide Blank și cu mijloacele financiare ale fondului ,MM Mauriciu Blank”, pentru a îngriji și ajuta răspândirea culturei naționale între românii care locuesc în diferite centre­­ ale Statelor­ Unite ale Ameri­­cei. Acțiunea pe care o conduce d. Leon­ Feraru, profesor la Columbia University din New-York, a început sa dea rod. Astfel s-a luat hotărârea de a se înființa o suită de Biblioteci cu cărți românești din care 48 an .Și început a funcționa pe­ lângă diferite cuburi și societăți românești. In cu­rând numărul acestor Biblioteci se va ridica la o sută. In acelaș timp s’a început cu trimiterea de cărți româ­nești și despre România, la instituiții americane. Șase departamente româ­nești vor fi create pe lângă universi­tăți americane. Oricine își poat lesne da seama de efectul unei asemenea propagande sistematice și permanen­te, dacă știe cât de puțin în ce mă­sură publicul american de toate ori­­ginile, e obicinuit să uzeze de biblio­­teci. Cred că satisfac interesul cititori­lor d-voastră reproducând aci lista Bibliotecilor românești înființate pâ­nă acum pe lângă­­ societățile și clu­burile românești Notez că primul nu­me­­ e al Clubului sau societății, al doilea al localității în care’șî are re­ședința, al treilea e numele ce a fost ales pentru Bibliotecă: 1­ Albina,. New Castle, Pa, „Albi­na”. 2) Ana Vlad, St. Joseph, Mo.. „I. Heliade Rădulescu”. 3) Andrei Baron de Șaguna , Cru­cea Română, Terre Haute, Ind.. „St. O. Iosif“,.­­ 4) Andrei Mureșan,. Bridgeport, Con­., „Petre Ispirescu“. 5) Uniunea românilor ardeleni, Al­liance, Ohio., „Gheorghe Grișbuc“. 6) Armonia, St. Louis, Mo., „M. Ko­­gâlniceanu“. 7) Biruința , D. N. R., Warren, Ohio., „Barbu Delavrancea”.­­ 8) Bistrițeanu, Farrell, Pa., „Gheor­­ghe Asa­chi”. 9) Carol ,I-ju, Ellwood City, Pa., „Anton Pann". , 10) R. Carpatina, Cleveland, Ohio, „Harte Chendi“. 11) Clubul „Neculai Iorga“,­ India­­­­na Harbor, Ind., „Neculai Iorga“. 12) Clubul Tineretul Român, Wo­onsocket, R. I., „Emil Gârleanu“. • 13) Cuca-Vodă, Massillon, Ohio, „Gheorghe Coșbuc“. 14) U. S. Deșteaptă-te Române , Hora Unirii, Detroit, Mich., „Alexan­dru Vlahuță“. 15) Doctor C.­Angelescu, Cleveland, Ohio „Dimitrie Gamtemir“. 16) Dorul, New-York City, „ Barbu Dela­vranc­ea­“. 17) Fanșarotul, Bridgeport, Con., „Ion Ghica“. 18) FarșarotuL'N. Grosvonorda'e, Conn,, „Dirn. Bo i ntineanu“. 19) Fanșarotul, Woonsocket, II. I., „Dim. Bolintineanu’’. 20) Ferdinand I Regele României, Alliance, Ohio, „Mihail Eminescu". 21) Furnica, Toledo, Ohio., „Ion Creangă”. S 22) International Baptist Semina­ry Roumanian Department, East O- range, N. J„ „Gr. AlexandirescuT. 23) învierea, Martins Ferry. Ohio., „M. Kogălniceanu”. 24) Leul. Salem, Ohio, „Barbu De­­lavrancea“. 25) Lumina și Progres­ul Homan, Woodlawn, Pad, „Ion L. Caragiale“. 261 Maior Livius D. Teiușanu. Ham­­mond Pad., „Mihail Eminescu“, Negru Vodă, Mickeel Rocks, Pa., „Barbu Delavrancea“. 28) Nicolae Filipescu, Mariîon Hi, „Nicolai Bälcescu“. 23. Neculai Iorga, Indiana Barber, ind „Neculai Iorga“. 30) Octavian Goga Sima, Ohio, Vasalie Alexandri“. 31) Plugarul Român,­ Youngstown, Ohio. ..Gheorghe Coșbuc“. 32) Razia Luminel. IFast-Chicago. Ind. ,­Vasile Alexandri”. 33) Reînvierea, Wheeling, W. Va., „M. Kogâlniceanu”. 34) România liberă, Akron. Ohhb „Barbu Delavrancea“. 35) Sămănătorul român, E. Young­stown, Ohio. 7.Barbu Delavrancea“. 36) Sentinela română, Fort Wayne. Ind. „Al. î. Odobescu“. 37) Sfânta Maria, Scalp Level, Pa. „Gheorghe Coșbuc“. 38) Simion Barnuțiu, Chicago III. ..Mihail Eminescu“. 30) Ștefan­ cel-Mare, Garrett. Ind. „Miron Costin“. 40) Tâmoveana, Torrington, Conn. ..Const. Negruzzi“. 4P Trajan și Avram Iancu, R. M . Canton Ohio, „Vasile Alexanderi. 42) Tricolorul și Independența ro­mână, Gary. Ind., „Vasile Alexandri“. 43) Unirea Română, Youngstown, Ohio, „Ion L. Caragiale“. 41) Vulturul, Homestead. Pa. „Vul­turul'­. 45) Woodrow Wilson, Lansing, Mich., Dimitrie A'nghel“. 46) Secretariatul „Uniunei societă­ților române din America”, Alliance, Ohr-AI) Ziarul „America“, Cleveland, Ohio. 48) Asociațiunea Leon Feraru a sludin­țil­or universitari români din U. S. A., S­erica, grupul Pit­sb­urg, Pittsburg, Pa.­­­9) St. L­uis public library, St.alard . Roumanian section, St. Louis,­­Mo. 50) Banca Marmorosch. Blank & Co. New-York City. 51) Banca Marmorosch. Bir.k & Co. .tevMand; Ohio. 52) Banca Marmorosch, Blank & Co., Detroit. Mich. De­sigur că cetitorii vor lua cu e­moțiune netă de numele societăți­lor și bibliotecilor, nume care mărtu­risesc strânsa legătură sufletească a­ românilor din America, cu Patria. •*P DIMINEAȚĂ codificările aduse legei agrare Iată modificările esențiale adu­e reformei agrare prin amendamentele adoptate la Cameră: Moșiile arendate Intre 23 Aprilie 1910 și 23 Aprilie 1920 încontinuu se se expropriază In total Se exceptează moșiile minorilor, in­­terzișUor, funcționarilor publici și militarilor. S’au redus cotele la 100 hectare pentru moșiile de munte și cele de deal, 150 in regiunile de câmp cu populație mijlocie și 200 hectare pen­tru moșiile din regiunile cu popula­ție rară. Pentru moșiile prevăzute cu ferme se mențin cotele din proce. Toate moșiile aflate in stare de in­­diviziune la 1 Februarie 1921, se con­sideră ca aparținând unui singur proprietar și se aplică cota chiar dacă suprafața se reduce sub 100 hectare pentru fiecare proprietar. S’a admis exproprierea pe proprie­tar nu pe proprietate, fixându-se co­tele de 200 hectare la munte și deal, 250 hectare­ în regiunile cu populație rară și 500 hectare în regiunile cu populație deasă. S’au redus cotele la munte de la 50 la­ 25 hect și la deal de la 100 la 50. S’au admis colonizarea proprietari­lor pe un teren de o valoare echiva­lentă in regiunile de colonizare, afară de Dobrogea. S’a admis exproprierea din pădu­rile statului și particularilor ki tutu­ror poenilor de 10 sau 20 hectare și a grupurilor de poeni mai mici dacă nu sunt despărțiți intre ele prin gru­puri de arbori de o întindere ma­ximă 200 metri. In acest caz expro­­priindu-se și suprafața intermediară care ar fi defrișată. --------------- w^i­i| —-------------­ Palatul Justiției Un proces de milioane Am relatat la timp despre un proces ce se judecă la Tribunal cu privire la neexecutarea unui con­tract de vânzare — cumpărare, în care este cumpărător d. Guido Trotti, un mare comerciant italian. Este vorba de un contract înche­iat cu d. Negutz Dumitrescu, privi­tor la furnizarea unei cantități de IDOO m. c. cherestea, și pentru care d. Troții i-a dat un avans de un mi­lion șapte sute mii lei. Cum însă d. Negutz Dumitrescu nu’și execută contractul, d- Troti s’a văzut forțat să mea­rgă la ins­tanțele judecătorești și abia în ur­mă, în baza unui afet de compromis au recurs la o comsiune de arbitri sub președinția d-lui Toma Ștefan, membrii fiind d-nii. Em. Aritones­­cu, Tașcă, N. Stănescu și Sturd. Au pledat pentru d. Grâdo Troilî d-nii avocați, Mișu Stein și Vlă­­descu-Ott, iar pentru d. Negutz Du­­mitrescu, d. Anibal Teodor­escu. Comisiunea după lungi dezbateri, a rezolvit litigiul în sensul că a obligat pe d. Negutz Dumitrescu să restitue 1 mil. și cincizecimî leî, d-lui Trolli. Al treilea congres al „Ligei In­ternationale a femeilor pentru­ pace și libertate In zilele die 10 până la 16 Iulie se va ține la Viena al treilea Congres al Li­gei internaționale a femeilor pentru pace și liberfttate." • Programul e foarte iarte­resant și bo­gat. In pîtaia zi de Duninică 10 Wie, va avea loc deschiderea congresului prin­tr’umn discurs al d-nei Jane Adanes și unul al p­rezidentat al republicei, al primarului Vienei și al preaiblentei sec­țiune­ austriacă a Ligei. Luni se vor discuta problemele edu­caț­iunie­i, iar șeaua de adunare publică va fi la ordine „Chestiunea economică a păcei.“ Marți în continuare problemele edu­cației. După amiază și seara vor fi consa­crate distracțiilor, vizitator la castelul din Sohenbrunn etc. Mercuri, 13 Wie, o interesantă dis­cuție asupra „Relațiilor internaționale iar seara în adunare publică „Pacea, războiul și fem­eile“. Joi 14 Mie, dimineața va urma dis­cuția asupra relațiilor­­ internaționale iar după amiază diferite recepții pri­vate afară din oraș. Seara va avea loc­­ recepția oficială la primarul orașului Vienna. " Vinerii 15 Iulie, dimineața, discuția asupra Pac­ifi­sm­ului practic. După amiază vizita expoziției Qobe­linurilor. Sâ­mbă­tă 16 Iulie, dimineața, Rapor­tul Comitetului­­ asupra pacifismului prac­tic și diferite alte raporturi ale comite­telor cum­ și alegerea comitetu­lui exe­cutiv. După amiază vizite la muzee, iar Duminică un mare dejun­ la Piraten urmat de o slujbă la capela Hofbu­rgu­­l­ui va încheia acest congres care va contribui să restrângă raporturile în­tre oamen­le de seamă din toate­­ părțile­­ devotate cauzei păcii și a libertății. Pentru o tinurt logodită Pentru o tânără logodită mai pri­mim următoarele : Lei 20 d­. căpitan Al. Batcu din Târnava Mică (Tran­silvania) și lei 40 d. M. Éltes din­ Băi­col.­­s In­ numărul precedent din eroare s’a­ transcris suma de lei 20 din par­te­a d-nei Sarmina. D-sa ne-a trimis tei 40. -1 z Inl'fl 1921 Discuția legii agrare provoacă nouă incidente violente la Camera 4P ----------------------­ Mai mulți deputați chemați la ordine; d. Sică Georgescu dat iarăși în judecata comisiei disciplinare Ședința se deschide la orele 3.20. Prezidează d. Duiliu Zamfirescu. Pe banca ministerială d-nn­ general­ Averescu, C. Argetoianu, O. Goga, Cudalbu, C. Garoflid. Constatându-ne că președintele a pus greșit la vot un articol aseară, fără amendament, se cere un nou vot și d. D. Zamfirescu recunoaște că a fost o greșeală. Terenurile neexpropriate vor fi arendate obștiilor D. I. RADUCANU cere atunci ca ministrul să declare că terenurile ră­mase n­eexpropriate trebue să se dea în arendă cu preferință obștilor, iar guvernul să ceară garanții de la pro­prietari că nu vor­ elucida această dispoziție. D. C. GAROFLID, ministru declară că această cerere va fi prevăzută în regulament. D. GENERAL AVERESCU de­pune proectul de lege pentru acordarea unor credite ministerului de indus­trie și comerț. pr­im­­irea sesiunei parla­mentare De asemeni citește decretul prin care actuala sesiune se prelungește până la 20 iulie. (Maj. apl.) Voi adăoga, spune d. Averescu, că deoarece mai avem legi importante de trecut, propun ca până la 20 Mie ședințele să se țină fără excepție ziua și noaptea și dacă va fi nevoe să se țină și trei ședințe pe zi. (Maj. a­­plaudă). A doua propunere constă în aceia ca să nu se fară comunicării și inter­­­pelăti până nu se va termina cu una din legi. D. Dr. N. LUPU spune că chiar în timpul războiului parlamentul englez lua vacanță de Sâmbătă pâ­nă Luni. Arată că pentru opoziție, care trebue să studieze legile e obo­sitor, pe când miniștrii își pot îm­părți timpul și fac cu rândul. Cere să nu se suprime comunicările și interpelările acestea fiind împotriva regulamentului. D. G-RAL AVERESCU răspunde că dacă se termina sesiunea, atunci nu se făceau interpelări, deci sesiu­nea s’a prelungit pentru a se vota legi nu pentru interpelări. (In mijlocul aplauzelor opoziției păr. Manu spune ceva Președintelui care ii răspunde). Protestul d-lui Gr. Iunian con­tra excluderei sale D. GR. IUNIAN: Nu voi protesta împotriva gestului majorităței, care a crezut că prezența mea nu era ne­cesară la ședință, dar nu voi să las să treacă gestul Președintelui care mi-a luat dreptul de apărare. Nici acum nu știu pentru care motiv am fost dat în judecata Comisiei de dis­ciplină, de­oarece n’am fost chemat nici la comisia de anchetă și n­ici nu mi s’a lăsat dreptul să vorbesc în ședință publică.Vă voi spune că s’a propus amen­damentul d-lui Take Ionescu scris de mâna sa, majoritatea l-a accep­tat, noi nu. S’a­ produs tumult și majoritatea a căutat să-și impună părerea într’un mod care arată că această Cameră nu are liberă voin­ță și nu lucrează ca o Adunare de­­mocrată. Voi­ mai amint' d-ni:’ că în alte țâri respectul parlamen­tarismului există m fapt, pe al.,­ la noi nu. Eu care nu am fost­ în­științat de data când începe exclu­derea, am fost invitat în mod bru­tal de un locotenent să părăsesc lo­calul Camerei. Nu înțeleg­­ ameste­cul acestei persoane în lucrările par­lamentare, dar constat că prin aces­te proced­uri parlamentarismul nos­tru e în­­ decadență. In continuare, d. lunian citește o declarație a președintelui Camerei belgiene, prin care acel președinte spune că el reprezintă Camera și nu înțelege să primească ordine de la nimeni. Deci câtă deosebire, spune d. lu­nian între președintele Camerei bel­giene și acela al Camerei noastre care nu știe să respecte Adunarea. (Apl. pres. op.). PREȘEDINTELE răspunde că alta e Camera belgiană și alta a noastră. D. SICA GEORGESCU se urcă la tribună să te cuvântul. D. C. ARGETOIANU : Nu-ți e ru­șine să ocupi tribuna ? (Mare sgo­­mot și vociferări). D. SICA GEORGESCU, face­­ un re­zumat asupra­ celor petrecute în șe­dință când s’a votat art. 7 și spune că și d-sa avea de propus un amen­dament, care să fie în favoarea ț­ă­­rănimei și acuză banca ministerială că a înlesnit înstrăinările, în special acuzarea sa e îndreptată împotriva d-lui ministru C. Argetoianu. (Apr. opoziție, protestări m­aj.). ű. SI Ga Osergrcüis d și din nou în judeca­ta comisiei discu­­linare PREȘEDINTELE îl dă din nou în judecata comisiei de disciplină pe d. Sică Georgescu. Majoritate admite cu aplauze. D. Dr. N. LUPU spune că deși în luna Martie a desvoltat o interpela­re împotriva celor petrecute la Mi­nisterul de comunicații, și s-a făcut anchetă, totuși rezultatul anchetei nu e adus> în discuția Camerei. Cere ca raportul anchetei să fie discutat în ședința de mâine seară. PREȘEDINTELE roagă pe d. Se­cară să-și depună cât mai repede reportul. D. SECARA răspunde că mâine dimineață îl va depune. (Un mic scandal, d. N. Lumi are o convorbire cu dl general Ave­rescu). La art. 30 se admite un amenda­ment în sens că atribuțiunile Comi­tetului agrar trec la centrala obștii­­lor. La art. 31 d. DUZINSCHI spune că modul cum a fost votat art. 7 cere ca la acest articol să se admită ca proprietățile de pe moșiile expro­priate să fie date școlilor. Prea multe concesii „lumei vechi“ D. EM. PANAITESCU spune că în legea agrară s'au făcut prea multe concesiuni „lu­mei vechi”, deși d. Ga­roflid afirma că trebue să se facă concesiuni „lumei noui“. Propune un aliniat nou în­ sens ca statul să cumpere toate moșiile­­ rămase n­­eexpropriate, aceasta pen­tru ca statul să-și formeze un fond economic permanent, necesar întă­­rirei clasei muncitoare. D. C. GAROFLID propun­e un nou text iu care introduce modificări im­portante cu privire la imobile și La dreptul de­ vânzare al moșiilor neex­­­proprietate sub aprobarea, Comitetu­lui Agrar.. D. GR. J­­HN cere ci d’- u­­­ a­supra noului articol propus din . Ga­roflid să fie amân­ată pentru ș­i de noapte. Legea aerară din regat și cea din Ardeal PARIE I L­n MÂNU face o com­pa­ra­­tie inline , cea din vechiul regat și cea din Ardeal și const­ată că țăranul din vechiul regat e pus înntr’o stare de inferioritate. (Apl. op.) In contin­uare­ d-sa spu­n­e „că ace­st parlament poate­ să se dizolve și ar fi bi­ne să se dizolve" (apr. op.) de aceia cred că trebu­e să venim cu o lege spe­cial­ă-Propu­ne un amend­a­m­ent ca în comu­nele­­ păd­uroase să se expro­prieze pă­duri în folosul carminel, pentru a se forma păduri carmin­ale. D. DUZINSCHI propune un aliniat nou prin care cere ca exproprierea să fie riguros controlată deoarece s-a constatat că proprietarii și-au redus singuri cotele de expropriere și să re­vizuiască hotărârile comite­telor de ex­propriere. D. C. GAROFLID răspun­de că Comitetul agrar nevreuaște ho­tărâr­­e date de ca misiun­e de expro­priere, deci nu e nevoie de un nou ar­ticol, d. N. CINCU propune că luarea­­ în primire a pământului expropriat să se facă după culegerea recoltei. Amendamentul se admite. D. C. GAROFLID propune ca chestiunea prețului să se discute la sfârșitul legei. ” O nouă douăsprezecime provizorie D. TH. CUDALBU depune proec­­tu­l de lege prin care Ministerul de finanțe e autorizat­ să aplice o nouă douăsprezecime pe luna Iulie. De asemeni mai depune, proectul de lege prin care Banca Națională este autorizată să sporească emisiu­nea biletelor a 2 lei dela 73 mii. la 200 mii. și al biletelor de 5 lei dela 150 mii. la 250 mii. La art. 34 d. I. MIHALACHE pro­pune un amendament în sens ca: or­ganele de aplicare ale exproprierei să fie întâi, Casa Centrală a Coo­perației fi­­rii proprietărirei nu comi­tetul agrar, cum e prevăzut în lege. Ohio va aplica reforma agrarii D. Mihalache aduce critici comite­tului agrar despre care spune că e reacționar, iar lucrările pe care le-a făcut până acum sunt nule­; în plus adaogă d-sa, acest comitet e ilegal, căci e un organ creat să nu satis­facă interesele țărănimei. „Voi ob­serva, că lupta se dă în Cameră între interesele țărănimei și ale ma­rii ori proprietari, dar odată legea votată, această luptă trebue să dis­pară“. D. C. GAROFLID răspunde că con­simte la alcătuirea în alt mod a comitetului agrar și susține că e necesar acest for superior, pe care îl apără. Cere menținerea articolului așa cum a fost redactat. D. I. G. DUCA susține că organ de aplicare a legei agrare să fie Ca­sa Centrală a Cooperației și împro­­prietărirei, de­oarece crede că acesta e singurul organ de aplicare. (A­pr. op. nat.). D. Dr. N. LUPU: De ce nu răs­pundeți d-lui Duca, ori vă e teamă să nu vă stricați cu liberalii ? D. C. GAROFLID : Eu mi-am spus părerea. D. Dr. LU­PU : Constat că dv. vreți să introduceți pe toți marii proprie­tari să stânjenească mișcarea coope­rativă. D-sa citește lista marilor proprie­tari și demisia unui țăran din acest comitet. (Apr. op.). D. C. GAROFLID răspunde că va schimba formațiunea comitetului a­­grar. Dezacordat Take Ionescu­—­ Jiulescu D. GR. IUNIAN propune un amen­dament pe care îl susține călduros și în continuare critică amendamen­tul de la art. 7 privitor la „pri­vile­­giarea străinilor“ și vorbește despre broșura în limba franceză a d-lor Danielopol, Peretz și Raicoviceanu, memoriu ale cărui concluziuni­­ au fost admise în articol. (D-nii general Averescu, Titulescu și Garoflid au o conferință). D. Imnian se o­prește și spune : Am aici memoriu] profesorilor u­­ni­versi­tari cari se adresează lega­țiilor străine, memoriu în spiritul căruia a intervenit d. Take Ionescu, ministru de externe, prietenul dlui Titulescu.... D. TITULESCU ministru (întreru­pând discuția). Eu sunt contra a­­cestei intervențiuni (apl. prelungite pe băncile opoziției). Și aș fi votat contra acelui articol (apl. prelungi­te și strigăte de bravo pe băncile opoziției). D. N. IORGA: Așa vorbește un om de bine. D. Dr. LUPU: Aceasta nu e des­tul. D. Titulescu continuă să stea pe aceiași bancă d. Take Iones­cu și cu alții de ale căror acte se desolidarizează. Trebue să înceteze să mai stea acolo.. D. TITULESCU: Părerea d-lui Ta­ke Ionescu e al d-sale, a mea este a mea. Pentru o deosebire de păreri nu se desparte cineva.­­Rumoare pe băncile opoziției și se produce un violent schimb de cuvinte între ma­joritate și opoziție). D. GR. IUNIAN în continuare spune: Constat că atunci când e vorba de apărarea țăranilor nu văd acea îndârjire pe banca ministe­rială, care e atunci când se apără interesele marilor proprietari și ale străinilor. D. Take Ionescu s’a făcut apărătorul lor, și dacă din motive externe s’au încălcat libertățile ța­rei cine ne-ar putea garanta nouă că un ministru de justiție fie el și chiar d. M. Antonescu, nu ar lua de­­ciziuni contrarii intereselor țării, motivând cu mai multă ușurință chiar intervenția străină (apl). Sun­tem o țară liberă, trebue să ne a­­părăm libertatea și să nu îngăduim intervenții pentru­ favorizarea străi­nilor. Voi ceti lista acelor străini. Violent infficíi. L’estatard­ cfism­ai­ la ordine VOCI maj.: Nu e nevoe. OP.: S’o citească, i Se naște un violent tumult și sgomos. D. N. IORGA: Pentru că o lume care ascultă și urmărește desbate­­rile rog ca lista străinilor apărați de doi profesori universitari, și sus­­tinuti­nci sa fie ciitită. PREȘEDINTELE: Vă opresc dom­nule lum­an de a ceti lista. Opoziția se scoală in picioare și protestează violent cerând să se ci­tească lista. Președintele chiamă câțiva deputați din opoziție la ordi­ne. Tumultul continuă. Președintele suspendă ședința și părăsește foto­liul in timp ce opoziția îl strigă: „Asta e o rușine“.­­ Gazul părintelui Manu.—Pro­­testul d-lui Vaida La redeschidere : . D. VAIDA . In comisia de discipli­nă sa pus cazul părintelui Manu. Noi am­­ cerut să se aducă procesul verbal al stenografilor, căci alte mij­loace nu avem de a convinge pe­mem­bri majorității, cari se poartă arbi­trar cu opoziția. Protestează că comisia ar fi­ decis excluderea păr. Manu pe 30 zile. Dacă vet­ continua a proceda tot așa, declară d. Vaida, vă înștiințez că toți membri opoziției din comisia de disciplină își vor depune mandatul și nu vor mai lucra în această co­misie. D. GR. IUNIAN reluând cuvântul constată că printr-o anume dispozi­ție a legii se tinde la interpretări ale legii, își exprimă credința că între­­ membri majori­tatei sunt oameni cari să judece drept și onest. Dacă pe a­­ceastă bancă ,s’a găsit un ministru care să judece drept și onest, ședin­ța de azi n’a fost pierdută Și am în­credere în conștiința celor onești. (Apr. op.) # In continuare d. Iunian propune un amendament în cens ca toate mo­șiile străinilor, absenteiștilor și arendate să fie complect ex­propriate, după ce lucrările de expro­priere totală au fost săvârșite pe ba­za decretului lege Duca. In modul a­­cesta fără a se reveni asupra art. 7, se dă o satisfacție tuturor (apr. op.) D. C. GAROFLID cere ca articolul să fie votat așa cum a fost propus. D. N. D. COCEA cere ca în intere­sul magistraturei, acei magistrați cari vor fi numiți în comitetul agrar să nu fie proprietari. Compozi ja Lild­sgrar D. C. GAROFLID propune amen­damente în sens ca comitetul agrar să se compue din 9 juriști și 9 spe­cialiști ; la cap. 2 să fie introdus pin delegat al Casei centrale de împro­prietărire ; apelul să se facă la Curtea de apel și Casa centrală să poată­­­i când face apel; apelurile (Citiți continuarea in pag. IV-a) \

Next