Dimineaţa, iunie 1922 (Anul 19, nr. 5597-5623)

1922-06-12 / nr. 5606

ȘTIRI UM TOATĂ LOMBA Literatură-A­rtă-Știintă Schimbarea­ de la Operă interview ca 3. Cocorăscu - Fostul director al Operai­n chema Statul in judecată cerând 1 milion lei despăgubiri -­ Schimbarea de la conducerea operei ** cu toată considerația muzicală de­­ care se bucură noul director — produ­ce discuții și preocupări în toate cer­tările. Nici ministrul artelor, un discur­­su­l rostit la instalarea d-lui Georgescu, n’a putut prețui marile merite ale d-lui Cocorăscu, care se poate socoti cu drept cuvânt întemeetor al Operei ro­mâne de Stat. Prima stagiune,­desfășurată sub di­­riguirea d-lui Cocorăscu, a însemnat unul din cele mai mari succese de tea­tru în România atât din punct de ve­dere material cât și din punct de ve­dere artistic. Cum, știam că d-sa este numit pe baza unui contract cu Statul, am cre­zut că e interesant să-i cerem deslușiri asupra chipului în care a­ fost Înlocuit. La întrebarea noastră, dacă d-sa prevedea acest lucru și cum de s-a pu­tut înfăptui, d-l Scarlat Cocorăscu ne-a răspuns, pe scurt, următoarele: — „Ministrul Banu mi a chemat săp­tămâna trecută și arătându-mi — iată fiind și d-l Georgescu — că Societatea „Filarmonica“ e pe drojdie și că trebue neapărat ca concertele ei să fie salva­te,­­mi-a propus să accept ca pe de o parte d-l Georgescu să fie numit de d-sa director general artistic al Operei, iar eu să rămân numai cu conducerea administrativă, pe de alta ca din buge­tul Operei să se susțină și concertele „Filarmonicei“. Direcția artistică și cea administrati­vă fiind însă strâns legate una de alta și greșelile artistice au repercusiune a­­supra mersului financiar al Operei, iar obligația de a susține și orchestra „Fi­larmonicei“ va fi atât de costisitoare pentru Operă în­cât va primejdui chiar existența ei. „N'am putut accepta. Știam că d-l George Georgescu n’are încă nici o pregătire în chestie de operă și nu pu­team primi să duc — de gât cu d-l Georgescu — Opera Română de râpă. „D'altmintreli. întreg personalul O­­perei, fiind conform legei, numit de di­rectorul general, nu puteam admite, ca ministerul să facă o nmnire și încă una care, în paguba instituțiunei, mi-ar fi luat parte din atribuțiunile mele. „Am propus ca d-l George Georges­cu să fie numit de mine prim șef de or­chestră și director al­ studiilor muzicale, funcțiune prevăzută în regulament. Cu timpul poate, dacă nu dela început, d-sa ar fi putut aduce servicii într'a­­cest post. Am mai propus să mărim or­chestra ca să dăm cu orchestra „Ope­rei Române“ concerte simfonice de două ori pe lună sub direcția d-lu­i George Georgescu. „Ministrul însă a rămas la punctul său de vedere, punct de vedere pe care, repet, nu-l puteam admite, fiind convins că din bugetul Operei nu se pot susține și concertele „Filarmonicei“, fiind iarăși convins că o colaborare, im­pusă în acest sens, cu d-l George Georgesu, nu poate de­cât să dărueas­­că nonei instituțiuni. Am muncit­ prea mult pentru a o crea, pentru a o aduce în starea în care se găsește, ca eu­ în­sumi să contribui la ruina ei. „Ministrul m-a lăsat atunci să înțeleg că, dacă voi persista în refuzul meu, va fi „nevoit“ să­ numească pe d-l George Georgescu în locul meu. „Ambiția d-lui Georgescu a fost sa­tisfăcută. „Că va fi in paguba Operei, al cărui buret se va sdruncina și al cărui mers artistic va fi stingherit prin preferința firească pe care d-l George Georgescu o va acorda pregătirei concertelor „Fi­larmonicei“, că Opera, din această cau­ză, nu va putea să-și dea reprezentați­ile în toate serile, după cum a și afir­­mat-o d­i Georgescu în fața mea mi­nistrului. de toate acestea ministrului nu-i pasa, după cum nu-i pasă că-mi voi valorifica drepturile în fața justiți­ei, drepturi pe care mi le dau munca mea rodnică și mustită de un an de zile și un contract cu Statul care nu poate să fie infirmat de o decizie ministeria­lă“. Acestea sunt declarațiile d-lui Coco­­răscu. SCARLAT COCORĂSCU Gura lumii... O taxă asupra „spectacole­lor“ va servi... sporirea lefuri­­lor polițienești. Va întrebați prin ce miracol !­.. Dar­ nu-i absurdă dispoziția . Căci știm cu toții că poliția Se dă ea însăși... un spectacol. F. Lobodă Da la Barou CONFERINȚA D-LUI CONSILIER GRIGORE FERECI­YDE Eri a­ continuat la barou, ciclul de conferințe ținute în anul judi­ciar 1921-1922. De data aceasta a vorbit un a­­preciat consilier al Curții de apel din București, d-l Grigore Fere­­ciyde, care a tratat despre „Dem­nitatea legilor“. Examinând această chestiune in­teresantă, sub toate aspectele, d-sa a făcut o incursiune în domeniul is­toriei juridice, căutând să stabi­lească formula exactă sub care tre­bue să se prezinte o lege spre a putea fi aplicată cu succes. Interesantele observații ale con­ferențiarului au fost ascultate cu rmistă atenție de numeroșii ma­gistrați și avocați- Astăzi Duminică îl sunie TEATRUL REGINA MARIA: ma­tineu „Minunică“, seara „M’A­mour“. TEATRUL MIC: matineu și seara „A opta nevastă a lui Barbă-Al-I lastră GRADINA ASTORÍA: Ultimul vals PARCUL OTETELEȘANU: Con­tesa dansului. .ARENA CĂRĂBUȘ: Până când? GRADINA ALHAMBRA: Domni­­șoara dela Poștă. GRADINA LIEBLICH: Der Dor­fsjung. Moarta marelui sculptor ceh Josef Kem­as N­ysi­el La Praga s-a stins în vârstă, de 74 de ani, unul din cei mai mari ar­tiști ai veacului, Josef Wenceslas Myslbek, decanul sculptorilor cehi, primul care a dat contemporanilor și discipolilor săi din Bohemia pilda unor opere originale și ar­tistice. Coloniile scolare din Capitală CÂND VOR PLECA Plecarea coloniilor școlare din Ca­pitală s'a hotărât astfel: Seria I băeți. Slănic-Prahova la 15 Iunie. Seria I fete. Techirghiol, la 20 Iunie. Seria I băeți- Brebu-Prahova, la 20 Iunie. Seria I băeți. Fieni-Dâmbo­­vița, la 1 Iulie. Seria­ II b­ieți Slănic Prahova, la 15 Iulie. Seria II băeți. Techirghiol, la 20 Iulie. Seria II fete. Brebu-Prahova, la 15 Iulie. Seria III fete. Slănic-Prahova la 15 August. Până la data plecărei toți elevii co­loniști să-și procure lucrurile necesare indicate, și să te depună la­ direcția școalelor respective. Arestarea unor complici in asasinatul baronului Kapri IAȘI. 10. — S’au făcut, pe ziua d­e ezi în localitate câte­ va arestări în legătură cu crima dela Roman. S’au arestat câti­ va indivizi pre­supuși c'au cunoștință despre asa­sinarea baronului Kapri. Ceva mai mult s’a arestat și u­­nul la care s’a găsit o sumă mare de bani în bilete de 500 lei, scoase din pachet având o serie consecu­tivă. S’a comunicat aceasta la Bucu­rești, sunt mari presumțium că a­­cesta e unul dintre autorii princi­pali. Dovezi deslușite lipsește. Ceva interesant este că acest bănuit principal e un fost sub-comisar de politie­ — D. Trecereaa familiei regale prin Giurgiu GiuRGIU. 10. — In vederea sosi­rii familiei regale portul Ramadan a fost frumos pavoazat. In pavilio­nul de recepție se aflau toți repre­zentanții autorităților în frunte cu d-l prefect Paul Ră­dulescu, primar N Pascal, Bălănescu,­­deputat de Vlașca, Colonelul Iordăchescu, Co­mandantul brigăzii 7-a, și tot cor­pul ofițeresc, reprezentanții cleru­lui, membrii corpului didactic și elevii școalelor primare și secunda­re. De la București a sosit cu trenul regal d-l Moșoiu, ministru comuni­cațiilor și general Ștefănescu. La orele 3 ,Jum. a sosit în portul Ramadan Yachtul Ștefan cel Mare secondat de monitorul Brătianu, și urmat de alte 6 vase. Toate vasele din port au salutat intrarea Yach­­tului. Trupele de pe monitor au tras salve. In sunetul imnului regal a descins din Yacht mai întâi regina apoi regele, urmat de generalii Paul Angelescu și Condeescu. D-l Moșoiu a salutat pe suverani in numele guvernului. D-l Col. Iordăchescu, a prezintat raportul trupelor din garnizoană, apoi regele a­ fost salutat de prefect de deputatul Bălănescu iar d-l N. Pascal după ce le urează bun venit în numele orașului prezintă tradi­ționala pâine și sare. Reginei și principesei li s-a oferit jerbe de flori. Au descins apoi din Yacht prin­cipele Carol și principesa Elena, infantele Alfons al Spaniei cu in­fanta Beatrice, principesele Irene a Greciei, Ileana și Ch­ira A urmat apoi suita. In pavilionul de recepție s’au făcut prezentările. Orfanii de răz­­boiu au prezentat jerbe de flori. Regele a trecut trupa în revistă, și apoi suveranii împreună cu suita au urcat in automobile plecând la București. D-­ ministru Moșoiu s’a înapoiat la București cu trenul regal. In drum pe șosea populația a ma­nifestat entuziast pentru suverani și familia regală. Congresul farmaciștilor din tari — ZIUA I-a — SINAIA. 10. — Azi la orele 9 jum., farmaciștii din întreaga­ țară s’au întrunit în congres în sala de teatru a Cazinoului local. Au luat parte 200 de farmaciști din regat 80 transilvăneni și 30 bu­covineni și basarabeni. Ședința a fost deschisă de d-nul Al. Iteanu, președintele societății farmaciștilor. D-nul dr Guci-București, luând cuvântul, cere ca congresul să fie prezidat de persoana cea mai in vârstă D-l ADRIAN POPESCU-Chișinău propune ca să fie ales președinte d-l dr Konya-Iași sau d­nul profesor dr Minovici. Au mai vorbit d-nii Aurel Scurta Galați, C. Constantinescu-Cernăuți. A fost ales apoi cu unanimitate d-nul Alex. Steanu. D-l C­AROLY, farmacist transilvă­nean, a arătat doleanțele farmaciș­tilor transilvăneni. După amiazi s’a ținut o nouă șe­dință, în care s’au făcut discuții, de principii. Au luat parte și d-nul ministru Mârzescu și dr. Proca. Seara, la ora 6, d-nul Mârzescu a plecat cu trenul spre București. Mâine vor continua desbaterile. Amnestiații dela Iași IAȘI. 10. — Azi comisarul regal de pe lângă Curtea marțială a fost la penitenciar și în virtutea am­­nestiei, a pus în libertate Pe Moise Pakerman din Noua Suliță, Her­man Picker din Suceava, Ai­zic Pizel din­ Cernăuți, Haim Herman din Cernăuți, tot­ aceștia erau în curs de judecată pentru complot contra siguranței statului. A mai fost eliberat Simon Rodof, care era condamnat pentru acelaș fapt. Știri din Iași — Vizita directorului general al poștelor — IAȘI. 10. — Aseară a sosit în lo­calitate d-l inginer Cerchez, direc­torul general al poștelor. D-sa a fost primit la gară de ins­pectorii și fruntașii funcționari din localitate. D-sa e găzduit de d-l inginer Hurmuzescu. Azi dimineață d-sa a­ vizitat ser­viciile poștale, telegrafice și telefo­nice constatând starea nenorocită în­ care se află actualul palat al poștelor. Deasemeni­­ d-sa a mai făcut câte­va vizite pentru a găsi un loc con­venabil unde să se construiască un palat al poștelor. După prânz a­ vizitat școala de telegrafie. — D. «OmăSmm Se știe că d-l A. Schuller este ți­nut în prevenție de aproape 4 luni, de când a fost depus pe baza unui mandat de arestare emis pentru că ar fi falsificat bonuri de tezaur și pentru delictul de excrocherie care ar fi constând în faptul că Schuller n’a adus decât o parte din tuburile pe cari l’a obligat să le importe în compensație cu garanția scrisă a Băncii Marmorosch Blank și că, în schimbul acestei obligații a exportat 3000 vagoane porumb fără taxe de export. Mandatul de arestare a fost infirmat pentru a doua oară de tri­­bunal și parchetul făcând apel. Ca­mera de punere sub acuzare a jude­cat apelul parchetului și l-a admis menținând pe Schuller arestat pe motivul că nu a depus cauțiunea pe care Camera o fixase acum 6 săptămâni, admițând încă dela 26 Aprilie liberarea lui Schuller sub condiția depunere a acestei cauțiuni. * Se cunosc peripețiile acestei afa­ceri. In Martie tribunalul a confirmat mandatul, în Mar acelaș tribunal a confirmat mandatul, la 1 Iunie s’a infirmat mandatul și elî Camera a reconfirmat mandatul. Săptămâna trecută tribunalul a statutat asupra Utilității arestării, a examinat tot dosarul și a găsit că istracția e complect terminată și menținerea arestării absolut inutilă. In timpul rechizitoriului, parche­tul a declarat că ac­uzați­uni­ea de fal­sificare de bonuri, care a determinat în special arestarea a căzut după cercetările îndelungate făcute de magistrații plecați în străinătate (I­­talia), și că chestia falsului a fost o eroare datorită unei greșeli în trans­miterea unei telegrame, oficiale așa cum a dovedit-o apărarea. Tribunalul luând act de aceste de­clarații ale parchetului că chestia falsului a căzut definitiv, și găsind că detențiunea este inutilă și nejus­tificată, a ordonat imediata punere în libertate a lui Schuller- Dar după 5 minute acelaș parchet declară apel și pe chestia falsului la care renunțase formal în ședință... CHESTIUNEA PERMISULUI In al doilea rând Schuller mai este acuzat și de excrocherie, și iată în ce­mprejurări : Se știe că pe baza unei împuterniciri scrise din partea statului, Schuller vânduse la 7 Aprilie 1920 în Italia 3000 vagoane porumb stricat cu prețul de 15.000 lei vagonul, obligându-se și el personal să execute acest contract. Din consideratiunile politice însă Gu­vernul a refuzat să mai respecte con­tractul și l-a obligat pe Schuler să-l execute el personal, de­oarece garan­tase­ executarea la cererea cumpără­torilor italieni. Statul i-a acordat in consecință la 1 iuni­e 1920 permisul de export pentru cele 3000 vagoane porumb cu scutirea taxelor de export; cu această ocazie Schuller s-a obligat să importe în țară 5000 tone tuburi de sondaj, din care importat numai o parte. Este de re­marcat că „Banca Marmorosch“ a dat garanție scrisă pentru executarea a­­cestei obligațiuni a lui Schuller și a de­pus chiar efectiv 8.000­ 000 rei în mâna Ministerului de Industrie. Ministerul pretinde că faptul de a nu fi importat toată cantitatea de tuburi ,aranjate de Banca Marmorosch, și aptul de a nu fi plătit taxe de export la care statul a trebuit să renunțe, constitue delictul de excrocherie, dacă gel de fals nu se mai poate susține. În consecință Ministerul în loc să se regreseze în contra băncei garante și să confisce garanția depusă de zisa bancă, face plângere la Parchet și ce­re lui Schuller o suma de 26.000.000 lei drept taxe de export la 3000 vagoane, taxe de care fusese scutit, adică îi cere înapoi câte 15.000 lei taxă de export la vagon. Apărarea a dovedit însă că Schuller vânduse, pe baza unei împuterniciri scrise, 3000 vagoane porumb stricat cu 15.000 Iei vagonul solo în vapor, in­clusiv toate taxele de export ce s’ar înființa. Apărarea a mai arătat însă că la porumbul stricat nici nu se plătește taxă de export... Schuler a vândut porumbul în 7 A­­prilie 1920. Taxele de export, de de 15.000 lei la vagon s’au fixat la ÎS Mai 1920, deci după ce Schuler vân­­duse porumbul. Ar fi fost și curios ca un vechi cercalist să vândă porumb cu 15.000 lei vagonul, când numai taxa de export ar fi tot de 15.000 lei la va­gon. Taxa de 15.000 lei a fost înființată in Mai 1920 și se prevela din benefi­ciu când porumbul se vindea în străi­nătate cu 45.000 lei vagonul, nu cu 15.000 lei cum a vândut Schuller, din ordinul scris al Guvernului. Decretul re­­al No. 1573 din 10 A­­prilie 1920, publicat în Monitorul Ofi­cial din 18 Aprilie 1920, spune clar că vânzările pentru export făcute îna­inte de 1 Mai rămân sub vechiul re­gim al exportului Permisul de export acordat la 1 Iu­nie lui Schuller se referă la cele 30001 vagoane porumb vândute de Stat la 7 Aprilie 1920, cu garanția personală a lui Schuller. Prin urmare permisul de export di­n 1 Iunie referindu-se la con­tractul statului din 7 Aprilie 1920 exe­cutat de Schuller și încheiat înainte de fixarea­ taxelor de export, este un con­tract scutit de orice plată vamală, de­oarece, conform legei, taxele de ex­port fixate în Mai nu se aplică la con­tractele încheiate anterior acelei date. Aceste sunt faptele și împrejură­rile în care A. Schuller a fost și este menținut în stare­a­e arest. In Aprilie Camera de acuzare a motivat deținerea pe faptul că, jude­cătorii înșiruiau în Italia chestia bonurilor false; în Mai, când jude­cătorii s’au întors din Italia — fără bonuri false — Camera de acuzare s’a menținut arestat, pe motivul că s’a ordonat o expertiză, în Iunie ex­pertiza fiind­­ depusă și efectuată, Camera Ta menținut arestat pe mo­tiv că, ar putea să dispară. Iată in ce contia afacerea Schuller, acuzația de fals a fost o gravă eroare risipită și abandonată iar chestia excroche­­riei este un diferend pur comercial împins în mod artificial în fața ju­stiției penale. Afacerea Schuller S'a decis menținerea lui în arest. Câteva amănunte interesante. Palatul Justiției SPECULANȚI CONDAMNAȚI Com­isiunea a V-a pentru jude­carea comercianților speculanți a condamnat pe următorii, pronun­țând, de data aceasta, sub preși­­denția d-lui judecător Zătreanu, aspre pedepse contra speculanților. Au fost condamnați la câte 6 luni închisoare, închiderea localului și 30.000 . lei amendă următorii co­mercianți : Fănică Iliescu, măcelar di­n hala Ghica , Aurică Mi­hăilescu, măcelar din Obor; Antonică Georgescu, măcelar din hala Ghica și Gogu Roșianu, restaurator din str. Di­mi­trie Racovița 27. Au fost condamnați la câte 10.000 lei amendă : Samuel Schwartz, comerciant din strada Oițelor 2 ;­­ Manolopo­­lli din hala Bibescu-Vodă; frații Calmanovici din strada Praporge­­scu 16; Gheorghiță Rădulescu, an­grosist, strada Abator ; Petre Gu­­tulescu, măcelar din hala Ghica; Ion Petrescu, măcelar din hala Ghica­­ Costică Ionescu, măcelar din hala Ghica ; Solomon Steier, măcelar din strada Vânători 1. Au fost condamnați la câte 5000 lei : Vasile Ionescu, măcelar din hala Ghica 56; Peni Ion, zarzavagiu din piața Bibescu-Vodă 107 ; Aneta Câmpeanu din piața Bibescu-Vodă; Ion T. Rusvan din piața Bibescu- Vodă ; Pandele Voicu­, restaurator din strada Academiei 8 ; Nae Ne­­culescu, comerciant din strada Tăerii 1 ; Ștefan Iordan, grădinar din comuna Colentina; Nicolae Stan, M. Bertheil și V. Vizanty, fie­care la câte 5000 lei, în calitate de directori ai bodegii „Select“. Știri din Ardeal CLUJ CLUJ. 10. — Președintele sfa­tului negustoresc d. A. Pop, a demisionat. Motivele sunt neîncrederea cu care unii membri ai sfatului în urmăresc activitatea. — Din Târgul-Mureș se anunță că în comunele din județele Mu­­reș Turda s’au ivit cazuri de ti­fos exantematic. S’au luat mă­suri. — Mâine băncile române din Ardeal unite în asociația „Soli­daritatea“ vor ține o adunare ge­nerală. — Mâine se deschide congresul primarilor și consilierilor comu­nali din întreaga țară pentru a forma o asociație a tuturor ora­șelor românești. — In cercurile funcționarilor a produs nemulțumire faptul că ordonanța ministerului de finan­țe a scos din vigoare legea pen­siilor din Ardeal și a înlocuit-o cu cea din vechiul regat. S’a convocat un congres pen­tru a­ discuta această chestiune. — Cum amnistia nu s’a aplicat încă în Ardeal, un număr de con­damnați politici s-au prezentat procurorului Vaier Dobre, cerân­­du-i aplicarea ei. BRAȘOV BRAȘOV. 10. — Eii seară loOi de muncitori din Brașov au­ pri­mit în gară cu entuziasm pe dr. Ștefan Rosvany și dr. Gongosy, amnistiații comuniști. Manifes­tația a decurs în ordine. — La liceul „Andrei Șaguna" s’a ținut în ziua de 8 și 9 Iunie examenele de maturitate. S’au prezentat 17 elevi dintre care 3 au fost respinși de la oral.­­ Mâine baroul avocaților își va ține adunarea generală în Palatul Justiției. mmm Războiul civil în Irlanda UN JUDECĂTOR ÎMPUȘCAT DE SINFEINERI Belfast­ — In momentul când ju­decătorul Plankegan părăsia cate­­drala Newry, a­ fost ucis cu focuri de revolver de către trei in^i cari au fugit apoi în automobil în Irlanda de Sud. Judecătorul Flanagan osândise de curând mai mulți sunfeineri. farmaciile de serviciu In noaptea de 1­ iunie 1922 V. Manolescu­, Piața Victoriei; N. Pantazi (Thoiss) calea Victoriei 164; T. D. Vasiliu, str. Mihai Vodă 10; C. Andries, sos. Basarab 26; Dr. A. Voi­­tinovici, calea Griviței 104; Ștefan Panea, str. Văcărești 223; G. Olăvi­­nariu, str. Carol 92; W. Gresser, ca­lea Moșilor 298; I. Năstase, str. La­birint­ ICO; G. Velescu, calea Șerban Vodă 21; Al. Angial (Volanschi) str. Popa Tatu 8; D. M. Ionescu (Czei­­des) str. Sfinților 6; A­ Solomon, ca­lea Budești 60. In noaptea de 12 iunie 1922 ; Dr. N. Popovici, calea Griviței 213’; E Schuster, calea Victoriei­­ 154; N. Sterescu, B-dul Elisabeta ’45; N. Wassermann, calea Moșilor 97 ; „La Galerii“, calea­ Griviței 74 ; G. Ho­tărând, str. Vasile Lascar 82; G. Bu­­landra, str. Regală 6; M. Cugler, str. Viitorului 99; Alex. C­epleanu, calea Moșilor 406 ; V. Gheorghiu, str Cazărmea 95; D. Nicolau, calea Rahovei 81; V. Barozi, calea­ Călă­rașilor 189; Fraenkel, calea Văcă­rești 77. an Relațiile sârbo­­grecești Belgrad, 10. — Nîndici a primit ori în audiență pe ministrul de externe grec Baltazi. Regele a decorat pe Baltazi cu Vulturul alb clasa T. Delegația iugoslavi la ’­­ Belgrad, 10. — Cinsitiul de­­­iiștit de eri a nuntit pe d-nl ■ copiei, Gamilovici, Simencovici re. delegați ai Jugosaviei la conferiri­, la dela Haga. Ministerul Mumliii Streine Publicațiune Se aduce la cunoștința celor in­teresați că în ziua de 15 Mi e a. c„ la orele 11 se va ține la ministerul­ afacerilor străine, direcțiunea fon­­du­iiilor șii comptebiilitații, Șoseaua­ Bonapartei No. 1. Staț­e flu Micii pentru furnizarea a 40 vagoane, lemne de foc necesare La încălzîtu­l localului mMșteriirii! în tama .ansa­, M 1922—1923. Ofertanții vor desput»­ ne înainte de ziua fixată pentru nerea stațiiei o cantitate de *W000 kgr. din lemnele ce oferă. 1 . Ofertele închise ?! sigmare var cuprinde, esența lemnelor prețul­ui, termenul­­ de predare. Ofertanții vor depline odată cu­­ ofertele lor și reciprsa Casei de De­­puneri pentru consemnarea garan­ției de 10 la suită asupra preții semnelor oferite. Art. 72—83 din legea Comprem­, Uitatei Generale a Statul se apli­că la această licitație. Slkotypiski Perfects Pentru limbile Română ș i germane de familie bună, se caută pentru casă veche Cte primul rang. Condițiuni avantagioase oferte la căsuța poștală fio. 366. „ETERNIT“ Diferite culori: roșiu, gri, negru și in cuinii tis areni Pentru învelit ori­ce fel de Clădiri in RENUMITA FABRICA Ludovic Hatschek, Budapesta Se găsesc numai la Reprezentantul General VI BUCUREȘTI N. TANASESCU Telefon 18­23 —Str. Dr. Felix 45— Telefon 18­23 Oferte $1 Mostre se trimit la cerere si ■XKfl Sm îmbrăcăminte fină bărbătească Costume fine engleze Costume Qabardine fine Costume cover coats Costume Panama engleze Pardesut­ri 2 fețe Gabardine engleze. Impermeabile pentru Domni și Doamne Având cheltueli mici vinde cu prețuri-concurență magazinul PINCAS End 15 Uzinele Gebr. Koerting Luc. Inon. Koertingsdorf b|Hanover Motoare „Diesel“ orizontale și verticale la 1000 c. p. Motoare pentru Gaz Metan, Gaz Sărac, de Uzină. Motoare de benzină servind pentru orice indu Motoare pentru Pluguri, Tractoare, Șlep, orice Vehicule. Pluguri cu Motor, cântărind numai 1000 Cea mai mare Uzină pentru încălziri s­urale (Calorifere) Condensatoare, Fr de Aer pentru Căi Ferate, Pulverizatoare pentru arderea păcurei Pulsometre etc. etc. Prospecte și devize la cerere. Reprezentant : Jacques Paucker Birou Tehhnic — București, Str. Smârdan 27 până Og.35 etc. # « un

Next