Dimineaţa, iunie 1922 (Anul 19, nr. 5597-5623)
1922-06-12 / nr. 5606
ȘTIRI UM TOATĂ LOMBA Literatură-Artă-Știintă Schimbarea de la Operă interview ca 3. Cocorăscu - Fostul director al Operain chema Statul in judecată cerând 1 milion lei despăgubiri - Schimbarea de la conducerea operei ** cu toată considerația muzicală de care se bucură noul director — produce discuții și preocupări în toate certările. Nici ministrul artelor, un discursul rostit la instalarea d-lui Georgescu, n’a putut prețui marile merite ale d-lui Cocorăscu, care se poate socoti cu drept cuvânt întemeetor al Operei române de Stat. Prima stagiune,desfășurată sub diriguirea d-lui Cocorăscu, a însemnat unul din cele mai mari succese de teatru în România atât din punct de vedere material cât și din punct de vedere artistic. Cum, știam că d-sa este numit pe baza unui contract cu Statul, am crezut că e interesant să-i cerem deslușiri asupra chipului în care a fost Înlocuit. La întrebarea noastră, dacă d-sa prevedea acest lucru și cum de s-a putut înfăptui, d-l Scarlat Cocorăscu ne-a răspuns, pe scurt, următoarele: — „Ministrul Banu mi a chemat săptămâna trecută și arătându-mi — iată fiind și d-l Georgescu — că Societatea „Filarmonica“ e pe drojdie și că trebue neapărat ca concertele ei să fie salvate,mi-a propus să accept ca pe de o parte d-l Georgescu să fie numit de d-sa director general artistic al Operei, iar eu să rămân numai cu conducerea administrativă, pe de alta ca din bugetul Operei să se susțină și concertele „Filarmonicei“. Direcția artistică și cea administrativă fiind însă strâns legate una de alta și greșelile artistice au repercusiune asupra mersului financiar al Operei, iar obligația de a susține și orchestra „Filarmonicei“ va fi atât de costisitoare pentru Operă încât va primejdui chiar existența ei. „N'am putut accepta. Știam că d-l George Georgescu n’are încă nici o pregătire în chestie de operă și nu puteam primi să duc — de gât cu d-l Georgescu — Opera Română de râpă. „D'altmintreli. întreg personalul Operei, fiind conform legei, numit de directorul general, nu puteam admite, ca ministerul să facă o nmnire și încă una care, în paguba instituțiunei, mi-ar fi luat parte din atribuțiunile mele. „Am propus ca d-l George Georgescu să fie numit de mine prim șef de orchestră și director al studiilor muzicale, funcțiune prevăzută în regulament. Cu timpul poate, dacă nu dela început, d-sa ar fi putut aduce servicii într'acest post. Am mai propus să mărim orchestra ca să dăm cu orchestra „Operei Române“ concerte simfonice de două ori pe lună sub direcția d-lui George Georgescu. „Ministrul însă a rămas la punctul său de vedere, punct de vedere pe care, repet, nu-l puteam admite, fiind convins că din bugetul Operei nu se pot susține și concertele „Filarmonicei“, fiind iarăși convins că o colaborare, impusă în acest sens, cu d-l George Georgesu, nu poate decât să dăruească nonei instituțiuni. Am muncit prea mult pentru a o crea, pentru a o aduce în starea în care se găsește, ca eu însumi să contribui la ruina ei. „Ministrul m-a lăsat atunci să înțeleg că, dacă voi persista în refuzul meu, va fi „nevoit“ să numească pe d-l George Georgescu în locul meu. „Ambiția d-lui Georgescu a fost satisfăcută. „Că va fi in paguba Operei, al cărui buret se va sdruncina și al cărui mers artistic va fi stingherit prin preferința firească pe care d-l George Georgescu o va acorda pregătirei concertelor „Filarmonicei“, că Opera, din această cauză, nu va putea să-și dea reprezentațiile în toate serile, după cum a și afirmat-o di Georgescu în fața mea ministrului. de toate acestea ministrului nu-i pasa, după cum nu-i pasă că-mi voi valorifica drepturile în fața justiției, drepturi pe care mi le dau munca mea rodnică și mustită de un an de zile și un contract cu Statul care nu poate să fie infirmat de o decizie ministerială“. Acestea sunt declarațiile d-lui Cocorăscu. SCARLAT COCORĂSCU Gura lumii... O taxă asupra „spectacolelor“ va servi... sporirea lefurilor polițienești. Va întrebați prin ce miracol !.. Dar nu-i absurdă dispoziția . Căci știm cu toții că poliția Se dă ea însăși... un spectacol. F. Lobodă Da la Barou CONFERINȚA D-LUI CONSILIER GRIGORE FERECIYDE Eri a continuat la barou, ciclul de conferințe ținute în anul judiciar 1921-1922. De data aceasta a vorbit un apreciat consilier al Curții de apel din București, d-l Grigore Fereciyde, care a tratat despre „Demnitatea legilor“. Examinând această chestiune interesantă, sub toate aspectele, d-sa a făcut o incursiune în domeniul istoriei juridice, căutând să stabilească formula exactă sub care trebue să se prezinte o lege spre a putea fi aplicată cu succes. Interesantele observații ale conferențiarului au fost ascultate cu rmistă atenție de numeroșii magistrați și avocați- Astăzi Duminică îl sunie TEATRUL REGINA MARIA: matineu „Minunică“, seara „M’Amour“. TEATRUL MIC: matineu și seara „A opta nevastă a lui Barbă-Al-I lastră GRADINA ASTORÍA: Ultimul vals PARCUL OTETELEȘANU: Contesa dansului. .ARENA CĂRĂBUȘ: Până când? GRADINA ALHAMBRA: Domnișoara dela Poștă. GRADINA LIEBLICH: Der Dorfsjung. Moarta marelui sculptor ceh Josef Kemas Nysiel La Praga s-a stins în vârstă, de 74 de ani, unul din cei mai mari artiști ai veacului, Josef Wenceslas Myslbek, decanul sculptorilor cehi, primul care a dat contemporanilor și discipolilor săi din Bohemia pilda unor opere originale și artistice. Coloniile scolare din Capitală CÂND VOR PLECA Plecarea coloniilor școlare din Capitală s'a hotărât astfel: Seria I băeți. Slănic-Prahova la 15 Iunie. Seria I fete. Techirghiol, la 20 Iunie. Seria I băeți- Brebu-Prahova, la 20 Iunie. Seria I băeți. Fieni-Dâmbovița, la 1 Iulie. Seria II bieți Slănic Prahova, la 15 Iulie. Seria II băeți. Techirghiol, la 20 Iulie. Seria II fete. Brebu-Prahova, la 15 Iulie. Seria III fete. Slănic-Prahova la 15 August. Până la data plecărei toți elevii coloniști să-și procure lucrurile necesare indicate, și să te depună la direcția școalelor respective. Arestarea unor complici in asasinatul baronului Kapri IAȘI. 10. — S’au făcut, pe ziua de ezi în localitate câte va arestări în legătură cu crima dela Roman. S’au arestat câti va indivizi presupuși c'au cunoștință despre asasinarea baronului Kapri. Ceva mai mult s’a arestat și unul la care s’a găsit o sumă mare de bani în bilete de 500 lei, scoase din pachet având o serie consecutivă. S’a comunicat aceasta la București, sunt mari presumțium că acesta e unul dintre autorii principali. Dovezi deslușite lipsește. Ceva interesant este că acest bănuit principal e un fost sub-comisar de politie — D. Trecereaa familiei regale prin Giurgiu GiuRGIU. 10. — In vederea sosirii familiei regale portul Ramadan a fost frumos pavoazat. In pavilionul de recepție se aflau toți reprezentanții autorităților în frunte cu d-l prefect Paul Rădulescu, primar N Pascal, Bălănescu,deputat de Vlașca, Colonelul Iordăchescu, Comandantul brigăzii 7-a, și tot corpul ofițeresc, reprezentanții clerului, membrii corpului didactic și elevii școalelor primare și secundare. De la București a sosit cu trenul regal d-l Moșoiu, ministru comunicațiilor și general Ștefănescu. La orele 3 ,Jum. a sosit în portul Ramadan Yachtul Ștefan cel Mare secondat de monitorul Brătianu, și urmat de alte 6 vase. Toate vasele din port au salutat intrarea Yachtului. Trupele de pe monitor au tras salve. In sunetul imnului regal a descins din Yacht mai întâi regina apoi regele, urmat de generalii Paul Angelescu și Condeescu. D-l Moșoiu a salutat pe suverani in numele guvernului. D-l Col. Iordăchescu, a prezintat raportul trupelor din garnizoană, apoi regele a fost salutat de prefect de deputatul Bălănescu iar d-l N. Pascal după ce le urează bun venit în numele orașului prezintă tradiționala pâine și sare. Reginei și principesei li s-a oferit jerbe de flori. Au descins apoi din Yacht principele Carol și principesa Elena, infantele Alfons al Spaniei cu infanta Beatrice, principesele Irene a Greciei, Ileana și Chira A urmat apoi suita. In pavilionul de recepție s’au făcut prezentările. Orfanii de războiu au prezentat jerbe de flori. Regele a trecut trupa în revistă, și apoi suveranii împreună cu suita au urcat in automobile plecând la București. D- ministru Moșoiu s’a înapoiat la București cu trenul regal. In drum pe șosea populația a manifestat entuziast pentru suverani și familia regală. Congresul farmaciștilor din tari — ZIUA I-a — SINAIA. 10. — Azi la orele 9 jum., farmaciștii din întreaga țară s’au întrunit în congres în sala de teatru a Cazinoului local. Au luat parte 200 de farmaciști din regat 80 transilvăneni și 30 bucovineni și basarabeni. Ședința a fost deschisă de d-nul Al. Iteanu, președintele societății farmaciștilor. D-nul dr Guci-București, luând cuvântul, cere ca congresul să fie prezidat de persoana cea mai in vârstă D-l ADRIAN POPESCU-Chișinău propune ca să fie ales președinte d-l dr Konya-Iași sau dnul profesor dr Minovici. Au mai vorbit d-nii Aurel Scurta Galați, C. Constantinescu-Cernăuți. A fost ales apoi cu unanimitate d-nul Alex. Steanu. D-l CAROLY, farmacist transilvănean, a arătat doleanțele farmaciștilor transilvăneni. După amiazi s’a ținut o nouă ședință, în care s’au făcut discuții, de principii. Au luat parte și d-nul ministru Mârzescu și dr. Proca. Seara, la ora 6, d-nul Mârzescu a plecat cu trenul spre București. Mâine vor continua desbaterile. Amnestiații dela Iași IAȘI. 10. — Azi comisarul regal de pe lângă Curtea marțială a fost la penitenciar și în virtutea amnestiei, a pus în libertate Pe Moise Pakerman din Noua Suliță, Herman Picker din Suceava, Aizic Pizel din Cernăuți, Haim Herman din Cernăuți, tot aceștia erau în curs de judecată pentru complot contra siguranței statului. A mai fost eliberat Simon Rodof, care era condamnat pentru acelaș fapt. Știri din Iași — Vizita directorului general al poștelor — IAȘI. 10. — Aseară a sosit în localitate d-l inginer Cerchez, directorul general al poștelor. D-sa a fost primit la gară de inspectorii și fruntașii funcționari din localitate. D-sa e găzduit de d-l inginer Hurmuzescu. Azi dimineață d-sa a vizitat serviciile poștale, telegrafice și telefonice constatând starea nenorocită în care se află actualul palat al poștelor. Deasemeni d-sa a mai făcut câteva vizite pentru a găsi un loc convenabil unde să se construiască un palat al poștelor. După prânz a vizitat școala de telegrafie. — D. «OmăSmm Se știe că d-l A. Schuller este ținut în prevenție de aproape 4 luni, de când a fost depus pe baza unui mandat de arestare emis pentru că ar fi falsificat bonuri de tezaur și pentru delictul de excrocherie care ar fi constând în faptul că Schuller n’a adus decât o parte din tuburile pe cari l’a obligat să le importe în compensație cu garanția scrisă a Băncii Marmorosch Blank și că, în schimbul acestei obligații a exportat 3000 vagoane porumb fără taxe de export. Mandatul de arestare a fost infirmat pentru a doua oară de tribunal și parchetul făcând apel. Camera de punere sub acuzare a judecat apelul parchetului și l-a admis menținând pe Schuller arestat pe motivul că nu a depus cauțiunea pe care Camera o fixase acum 6 săptămâni, admițând încă dela 26 Aprilie liberarea lui Schuller sub condiția depunere a acestei cauțiuni. * Se cunosc peripețiile acestei afaceri. In Martie tribunalul a confirmat mandatul, în Mar acelaș tribunal a confirmat mandatul, la 1 Iunie s’a infirmat mandatul și elî Camera a reconfirmat mandatul. Săptămâna trecută tribunalul a statutat asupra Utilității arestării, a examinat tot dosarul și a găsit că istracția e complect terminată și menținerea arestării absolut inutilă. In timpul rechizitoriului, parchetul a declarat că acuzațiuniea de falsificare de bonuri, care a determinat în special arestarea a căzut după cercetările îndelungate făcute de magistrații plecați în străinătate (Italia), și că chestia falsului a fost o eroare datorită unei greșeli în transmiterea unei telegrame, oficiale așa cum a dovedit-o apărarea. Tribunalul luând act de aceste declarații ale parchetului că chestia falsului a căzut definitiv, și găsind că detențiunea este inutilă și nejustificată, a ordonat imediata punere în libertate a lui Schuller- Dar după 5 minute acelaș parchet declară apel și pe chestia falsului la care renunțase formal în ședință... CHESTIUNEA PERMISULUI In al doilea rând Schuller mai este acuzat și de excrocherie, și iată în cemprejurări : Se știe că pe baza unei împuterniciri scrise din partea statului, Schuller vânduse la 7 Aprilie 1920 în Italia 3000 vagoane porumb stricat cu prețul de 15.000 lei vagonul, obligându-se și el personal să execute acest contract. Din consideratiunile politice însă Guvernul a refuzat să mai respecte contractul și l-a obligat pe Schuler să-l execute el personal, deoarece garantase executarea la cererea cumpărătorilor italieni. Statul i-a acordat in consecință la 1 iunie 1920 permisul de export pentru cele 3000 vagoane porumb cu scutirea taxelor de export; cu această ocazie Schuller s-a obligat să importe în țară 5000 tone tuburi de sondaj, din care importat numai o parte. Este de remarcat că „Banca Marmorosch“ a dat garanție scrisă pentru executarea acestei obligațiuni a lui Schuller și a depus chiar efectiv 8.000 000 rei în mâna Ministerului de Industrie. Ministerul pretinde că faptul de a nu fi importat toată cantitatea de tuburi ,aranjate de Banca Marmorosch, și aptul de a nu fi plătit taxe de export la care statul a trebuit să renunțe, constitue delictul de excrocherie, dacă gel de fals nu se mai poate susține. În consecință Ministerul în loc să se regreseze în contra băncei garante și să confisce garanția depusă de zisa bancă, face plângere la Parchet și cere lui Schuller o suma de 26.000.000 lei drept taxe de export la 3000 vagoane, taxe de care fusese scutit, adică îi cere înapoi câte 15.000 lei taxă de export la vagon. Apărarea a dovedit însă că Schuller vânduse, pe baza unei împuterniciri scrise, 3000 vagoane porumb stricat cu 15.000 Iei vagonul solo în vapor, inclusiv toate taxele de export ce s’ar înființa. Apărarea a mai arătat însă că la porumbul stricat nici nu se plătește taxă de export... Schuler a vândut porumbul în 7 Aprilie 1920. Taxele de export, de de 15.000 lei la vagon s’au fixat la ÎS Mai 1920, deci după ce Schuler vânduse porumbul. Ar fi fost și curios ca un vechi cercalist să vândă porumb cu 15.000 lei vagonul, când numai taxa de export ar fi tot de 15.000 lei la vagon. Taxa de 15.000 lei a fost înființată in Mai 1920 și se prevela din beneficiu când porumbul se vindea în străinătate cu 45.000 lei vagonul, nu cu 15.000 lei cum a vândut Schuller, din ordinul scris al Guvernului. Decretul real No. 1573 din 10 Aprilie 1920, publicat în Monitorul Oficial din 18 Aprilie 1920, spune clar că vânzările pentru export făcute înainte de 1 Mai rămân sub vechiul regim al exportului Permisul de export acordat la 1 Iunie lui Schuller se referă la cele 30001 vagoane porumb vândute de Stat la 7 Aprilie 1920, cu garanția personală a lui Schuller. Prin urmare permisul de export din 1 Iunie referindu-se la contractul statului din 7 Aprilie 1920 executat de Schuller și încheiat înainte de fixarea taxelor de export, este un contract scutit de orice plată vamală, deoarece, conform legei, taxele de export fixate în Mai nu se aplică la contractele încheiate anterior acelei date. Aceste sunt faptele și împrejurările în care A. Schuller a fost și este menținut în stareae arest. In Aprilie Camera de acuzare a motivat deținerea pe faptul că, judecătorii înșiruiau în Italia chestia bonurilor false; în Mai, când judecătorii s’au întors din Italia — fără bonuri false — Camera de acuzare s’a menținut arestat, pe motivul că s’a ordonat o expertiză, în Iunie expertiza fiind depusă și efectuată, Camera Ta menținut arestat pe motiv că, ar putea să dispară. Iată in ce contia afacerea Schuller, acuzația de fals a fost o gravă eroare risipită și abandonată iar chestia excrocheriei este un diferend pur comercial împins în mod artificial în fața justiției penale. Afacerea Schuller S'a decis menținerea lui în arest. Câteva amănunte interesante. Palatul Justiției SPECULANȚI CONDAMNAȚI Comisiunea a V-a pentru judecarea comercianților speculanți a condamnat pe următorii, pronunțând, de data aceasta, sub preșidenția d-lui judecător Zătreanu, aspre pedepse contra speculanților. Au fost condamnați la câte 6 luni închisoare, închiderea localului și 30.000 . lei amendă următorii comercianți : Fănică Iliescu, măcelar din hala Ghica , Aurică Mihăilescu, măcelar din Obor; Antonică Georgescu, măcelar din hala Ghica și Gogu Roșianu, restaurator din str. Dimitrie Racovița 27. Au fost condamnați la câte 10.000 lei amendă : Samuel Schwartz, comerciant din strada Oițelor 2 ; Manolopolli din hala Bibescu-Vodă; frații Calmanovici din strada Praporgescu 16; Gheorghiță Rădulescu, angrosist, strada Abator ; Petre Gutulescu, măcelar din hala Ghica; Ion Petrescu, măcelar din hala Ghica Costică Ionescu, măcelar din hala Ghica ; Solomon Steier, măcelar din strada Vânători 1. Au fost condamnați la câte 5000 lei : Vasile Ionescu, măcelar din hala Ghica 56; Peni Ion, zarzavagiu din piața Bibescu-Vodă 107 ; Aneta Câmpeanu din piața Bibescu-Vodă; Ion T. Rusvan din piața Bibescu- Vodă ; Pandele Voicu, restaurator din strada Academiei 8 ; Nae Neculescu, comerciant din strada Tăerii 1 ; Ștefan Iordan, grădinar din comuna Colentina; Nicolae Stan, M. Bertheil și V. Vizanty, fiecare la câte 5000 lei, în calitate de directori ai bodegii „Select“. Știri din Ardeal CLUJ CLUJ. 10. — Președintele sfatului negustoresc d. A. Pop, a demisionat. Motivele sunt neîncrederea cu care unii membri ai sfatului în urmăresc activitatea. — Din Târgul-Mureș se anunță că în comunele din județele Mureș Turda s’au ivit cazuri de tifos exantematic. S’au luat măsuri. — Mâine băncile române din Ardeal unite în asociația „Solidaritatea“ vor ține o adunare generală. — Mâine se deschide congresul primarilor și consilierilor comunali din întreaga țară pentru a forma o asociație a tuturor orașelor românești. — In cercurile funcționarilor a produs nemulțumire faptul că ordonanța ministerului de finanțe a scos din vigoare legea pensiilor din Ardeal și a înlocuit-o cu cea din vechiul regat. S’a convocat un congres pentru a discuta această chestiune. — Cum amnistia nu s’a aplicat încă în Ardeal, un număr de condamnați politici s-au prezentat procurorului Vaier Dobre, cerându-i aplicarea ei. BRAȘOV BRAȘOV. 10. — Eii seară loOi de muncitori din Brașov au primit în gară cu entuziasm pe dr. Ștefan Rosvany și dr. Gongosy, amnistiații comuniști. Manifestația a decurs în ordine. — La liceul „Andrei Șaguna" s’a ținut în ziua de 8 și 9 Iunie examenele de maturitate. S’au prezentat 17 elevi dintre care 3 au fost respinși de la oral. Mâine baroul avocaților își va ține adunarea generală în Palatul Justiției. mmm Războiul civil în Irlanda UN JUDECĂTOR ÎMPUȘCAT DE SINFEINERI Belfast — In momentul când judecătorul Plankegan părăsia catedrala Newry, a fost ucis cu focuri de revolver de către trei in^i cari au fugit apoi în automobil în Irlanda de Sud. Judecătorul Flanagan osândise de curând mai mulți sunfeineri. farmaciile de serviciu In noaptea de 1 iunie 1922 V. Manolescu, Piața Victoriei; N. Pantazi (Thoiss) calea Victoriei 164; T. D. Vasiliu, str. Mihai Vodă 10; C. Andries, sos. Basarab 26; Dr. A. Voitinovici, calea Griviței 104; Ștefan Panea, str. Văcărești 223; G. Olăvinariu, str. Carol 92; W. Gresser, calea Moșilor 298; I. Năstase, str. Labirint ICO; G. Velescu, calea Șerban Vodă 21; Al. Angial (Volanschi) str. Popa Tatu 8; D. M. Ionescu (Czeides) str. Sfinților 6; A Solomon, calea Budești 60. In noaptea de 12 iunie 1922 ; Dr. N. Popovici, calea Griviței 213’; E Schuster, calea Victoriei 154; N. Sterescu, B-dul Elisabeta ’45; N. Wassermann, calea Moșilor 97 ; „La Galerii“, calea Griviței 74 ; G. Hotărând, str. Vasile Lascar 82; G. Bulandra, str. Regală 6; M. Cugler, str. Viitorului 99; Alex. Cepleanu, calea Moșilor 406 ; V. Gheorghiu, str Cazărmea 95; D. Nicolau, calea Rahovei 81; V. Barozi, calea Călărașilor 189; Fraenkel, calea Văcărești 77. an Relațiile sârbogrecești Belgrad, 10. — Nîndici a primit ori în audiență pe ministrul de externe grec Baltazi. Regele a decorat pe Baltazi cu Vulturul alb clasa T. Delegația iugoslavi la ’ Belgrad, 10. — Cinsitiul deiiștit de eri a nuntit pe d-nl ■ copiei, Gamilovici, Simencovici re. delegați ai Jugosaviei la conferiri, la dela Haga. Ministerul Mumliii Streine Publicațiune Se aduce la cunoștința celor interesați că în ziua de 15 Mi e a. c„ la orele 11 se va ține la ministerul afacerilor străine, direcțiunea fonduiiilor șii comptebiilitații, Șoseaua Bonapartei No. 1. Stațe flu Micii pentru furnizarea a 40 vagoane, lemne de foc necesare La încălzîtul localului mMșteriirii! în tama .ansa, M 1922—1923. Ofertanții vor desput» ne înainte de ziua fixată pentru nerea stațiiei o cantitate de *W000 kgr. din lemnele ce oferă. 1 . Ofertele închise ?! sigmare var cuprinde, esența lemnelor prețului, termenul de predare. Ofertanții vor depline odată cu ofertele lor și reciprsa Casei de Depuneri pentru consemnarea garanției de 10 la suită asupra preții semnelor oferite. Art. 72—83 din legea Comprem, Uitatei Generale a Statul se aplică la această licitație. Slkotypiski Perfects Pentru limbile Română ș i germane de familie bună, se caută pentru casă veche Cte primul rang. Condițiuni avantagioase oferte la căsuța poștală fio. 366. „ETERNIT“ Diferite culori: roșiu, gri, negru și in cuinii tis areni Pentru învelit orice fel de Clădiri in RENUMITA FABRICA Ludovic Hatschek, Budapesta Se găsesc numai la Reprezentantul General VI BUCUREȘTI N. TANASESCU Telefon 1823 —Str. Dr. Felix 45— Telefon 1823 Oferte $1 Mostre se trimit la cerere si ■XKfl Sm îmbrăcăminte fină bărbătească Costume fine engleze Costume Qabardine fine Costume cover coats Costume Panama engleze Pardesutri 2 fețe Gabardine engleze. Impermeabile pentru Domni și Doamne Având cheltueli mici vinde cu prețuri-concurență magazinul PINCAS End 15 Uzinele Gebr. Koerting Luc. Inon. Koertingsdorf b|Hanover Motoare „Diesel“ orizontale și verticale la 1000 c. p. Motoare pentru Gaz Metan, Gaz Sărac, de Uzină. Motoare de benzină servind pentru orice indu Motoare pentru Pluguri, Tractoare, Șlep, orice Vehicule. Pluguri cu Motor, cântărind numai 1000 Cea mai mare Uzină pentru încălziri surale (Calorifere) Condensatoare, Fr de Aer pentru Căi Ferate, Pulverizatoare pentru arderea păcurei Pulsometre etc. etc. Prospecte și devize la cerere. Reprezentant : Jacques Paucker Birou Tehhnic — București, Str. Smârdan 27 până Og.35 etc. # « un