Dimineaţa, noiembrie 1935 (Anul 31, nr. 10364-10393)
1935-11-10 / nr. 10373
Aspecte de toamnă ih: ASTĂZI „Tinerimea Română“ şi revista ei ~Am primit la redacţie ultimul nu- sufletele lor tinere sentimentul de u măr al revistei societăţii „Tineri- opţiunii pentru patrie şi tron. Vedeam _- - ei in oo o/f o i ri o ncr/i rrr-r* mnofi mea Română”. E organul unei instituţii care şi-a câştigat de mult stima mea, pe când eram încă pe băncile şcoalei. Atunci, ca şi azi, in preajma zilei de 10 Mai, elevii cei mai valoroşi din provincie erau aduşi de „Tinerimea Română” in Capitală, ca să concureze la teme asupra limbei şi istoriei româneşti, să participe la jocuri naţionale, perpetuând frumoasele tradiţii populare; să se cunoască şi să se înfrăţească copiii din toate colţurile ţârii; să defileze prin faţa regelui şi să sădească in în această operă din iniţiativă particulară, încurajată de stat, frumuseţea gândului de cimentare sirfletească românească, prin stimularea nobilelor virtuţi ale muncii, învăţăturii, cunoaşterei, adorării trecutului, legării colegialităţii şi prieteniilor, încurajării sentimentului de omenie toleranţei, armonizării sforţărilor tuturora în folosul patriei. Aveam impresia — o mai păstrez încă, deşi umbra unei amărăciuni s’a aşternut peste ea — ca „Tinerimea Română” îşi îndeplineşte nobila misiune ce şi-a luat, de a îndruma tineretul pe drumurile de pace, iubire şi muncă constructivă. Impresia mea era întărită şi de faptul că in comitetul de conducere al societăţii se găsesc personalităţi cunoscute ca d-nii: Nae S. Dumitrescu, prof. D. Pompeiu, prof. G. G. Antonescu, gen. V. Rădulescu, Gr. Tăuşanu, Cesar Th. Pascu, pictorul Costin Petrescu, G. Muma, general Tanţi Dumitrescu ş. a. Prin ultimul număr al revistei soc. „Tinerimea Română” revistă ce se adresează—împrumutând şi din prestigiul conducătorilor numiţi mai sus — profesorilor, învăţătorilor şi tineretului, găsesc imprimat un articol, intitulat „Naţionalismul în şcoală”, care, folosind o serie de inexactităţi, aţâţă populaţia majoritară împotriva minoritarilor şi in deosebi a evreilor. In acelaş articol ponegrită Societatea Naţiunilor, fiindcă a recomandat tuturor ţărilor, ca lecţiile de istorie in şcoli să nu fie portativul pe care să se înscrie melodiile de ură şi de răzbunare intre naţiuni. Societatea Naţiunilor e astfel molestată, fiindcă se strădueşte să instaureze pacea între popoare, asigurând dreptatea fiecăruia fără foc şi sânge, garantând hotarele fireşti ale României întregite. Vreau să sper că articolul de mai sus a apărut in revista soc. „Tinerimea Română” fără controlul direcţiunii. Căci ar fi dureros şi dezesperant ca o instituţie cu prestigiul „Tinerimii Române” pe tărâmul educaţiei naţionale conştiente şi constructive, să alunece pe panta huliganismului aţâţător şi desimeliv. A. Munte Năvoadele întinse? pentru pescuit Piwn's 3 10 1933 ^ Răpire in avion Proprietarul unei avionete cu care se pot face escursii pe continent e bine înţeles un mosafir simpatizat în familiile londoneze. Dar d. Albert Sims îşi imagina că deosebita amabilitate cu care era primit de către Missis Helen, Looteman, soţia unui industriaş, nu se datora numai avionului său cochet, ci şi farmecului său viril de cuceritor de inimi. In orice caz d. Sims, care nu mai e in prima tinereţe, se Îndrăgosti de frumoasa femeie, încredinţat că ea nu va putea rezista multa vreme atenţiilor sale: flori, bomboane, bijuterii, invitaţi la zbor. Dar d. Sims nu-şi închipuia că există şi femei fidele şi că d-na Helen nu se gândea câtuşi depuţin să-şi înşele soţul, care se afla intr’un voiaj de afaceri de câteva luni în Indii. Ea se lăsa curtată de proprietarul avionului, fiind foarte amabilă cu el, dar atâta tot. Atunci d. Sims a dat o lovitură de teatru, un fel de cocktail de dragoste romantică şi triumfal tehnice! A hotărât să-şi răpească iubita în avion. Dar pe când altădată primise cu plăcere invitaţiile lui de week-end spre Scoţia sau Franţa, de un timp doamna le refuza mereu. Aviatorul o invită atunci cu deosebită stăruinţă pentru o foarte scurtă plimbare in avion deasupra Londrei. D-na Helen consimţi, dar mica plimbare se schimbă intr’un adevărat voiaj aerian, căci avionul ateriză într’o localitate de pe coasta Portugaliei. D-na Looteman s’a adresat autorităţilor de acolo şi a înştiinţat telefonic prietenii şi rudele din Londra. Această aventură in aeroplan va avea urmări neplăcute pentru răpitor, insă zadarnice, i se puse în vedere să părăsească imediat. Anglia, fiind ameninţată cu deportarea. Actriţa a hotărit să plece pentru o zi la Paris cu avionul și să revie în Anglia ca turistă, astfel va putea să se căsătorească cu alesul inimii sale. Birocraţie O simpatică americană, Shirley Gray, venise la Londra spre a turna un film. Dar o idilă luă naştere intre ea şi partenerul ei, Margetson, şi îndrăgostita hotărî să se căsătorească. Dar autorizaţia de muncă a d-rei Gray fiind perimată, funcţionarul oficiului stării civile refuză să facă actele de căsătorie. Artista a protestat, arătând că odată măritată devine prin lege supusă engleză şi astfel prevederile legii imigraţiei nu o mai ating. Protestele ei rămaseră Douăzeci şi şapte de cuvinte gravate pe un fir de orez Din Sidney vine ştirea că guvernatorul din New Southwales, (o provincie din Australia), a căpătat un dar foarte original cu ocazia jubileului său. Muzeul din New-Delhi i-a dăruit un bob de orez, pe care un artist a gravat 27 de cuvinte cu cerneală roşie şi neagră. Cuvintele exprimă o urare, care poate fi citită uşor cu o lupă foarte puternică. Soţiile legitime pot fi vândute pe piaţă? D-na Fordron din San Antonio (Texas, U. S. A.) a dat în judecată pe soţul ei, pentru că acesta voia să o dea unui prieten anume James Spencer, în schimbul unui automobil. Iosef Fordron avea de mult dorinţa să aibă un automobil, spre a putea face excursii. Dar dorința lui nu avea sorţi să devie realitate. Prietenul lui, James Spencer, avea un automobil, e drept că nu prea elegant, dar în tot cazul destul de bun ca să trezească invidia lui Fordron. Spencer, cunoscând dorința prietenului, se declară gata să-i dea maşina, dacă in schimb prietenul ii va da soţia. La Început Fordron a cam stat la îndoială, dar in cele din urmă se învoi. Fordron înştiinţa pe soţia sa că a cumpărat maşina, bineînţeles că femeia a fost foarte mulţumită. Când insă a aflat în ce condiţii s’a făcut cumpărarea, mânia ei n’a mai cunoscut margini şi fără să stea mult pe gânduri a intentat acţiune. Automobilul a fost examinat de un expert, care a stabilit că nu face mai mult de zece dolari. Judecătorul a dat câştig de cauză d-nei Fordron şi l-a silit pe soţ să dea înapoi maşina şi să-şi reia soţia. Un ceasornic cu 95 de cadrane In muzeul orașului Ivanof, nu departe de Moscova, se află expus un ceas care are 95 de cadrane. Ceasornicul a fost descoperit din întâmplare pe pardoseala muzeului, sub o grămadă de lucruri vechi. Din descrierea care s’a găsit odată cu ceasornicul se vede că a fost construit la Paris în anul 1874 şi că apoi a fost expus la Londra, Bruxelles, Viena, Budapesta, Praga, Varşovia, Petersburg, Moscova şi alte oraşe mari. Ceasornicul arată timpul tuturor oraşelor mari ale Europei, Asiei, Africei şi Australiei. Este o minune de preciziune mecanică, singura operă în aces gen. Din nenorocire nu merge decât mecanismul central al cea-,sornicului, aşa că acum numai 36 de cadrane sunt in acţiune. Nici la Moscova şi nici la Leningrad nu s’a putut găsi un ceasornicar ca să repare ceasornicul şi să puie în mişcare şi celelalte mecanisme. Nu se ştie în ce mod a ajuns acest ceasornic rar la Ivanof. Colecţionarii americani, care-şi au reprezentanţi la Moscova, au oferit preţuri enorme muzeului ca să le cedeze ceasornicul. Dar muzeul nu s’a învoit. Ceasornicul va fi trimes zilele acestea unui muzeu mare din Moscova. • DIMI NE ATM Oase mâncate de termite Locuinţa lui Napoleon din insula Sfânta Elena este ameninţată de către termite, acele furnici albe care trăesc şi se înmulţesc în mare număr in ţările calde. Insectele acestea au găurit cu totul fundamentul de lemn al casei. De curând a pornit din Franţa vasul-şcoală al marinei franceze „Jeanne d’Arc“, care duce la Sfânta Elena material lemnos special de construcţie ,şi un preparat nou, care să păzească lemnul de atacul furnicilor. Soarta clădirilor locuite pe vremuri de Napoleon şi suita lui, ar fi pecetluită, dacă ştiinţa nu le-ar veni în ajutor și n’ar putea să lupte cu succes împotriva termitelor care nimicesc lemnul, doborând astfel totul în calea lor. Ce face Carpesitier? A fost o vreme când Georges Carpentier era unul din cei mai celebri oameni din lume. In anul 1919 când a căpătat titlul de campion mondial de box, învingând pe Lewinski, iar in anul următor doborind pe uriașul american Dempsey, care a voit să-i smulgă titlul, nu mai exista nici un zîrr din cele două parţi ale oceanului care să nu fi scris articole mari despre isprăvile lui glorioase. In Franţa a fost sărbătorit ca erou naţional. Triumfătorul s’a întors din America cu o sumă imensă în dolari şi s’a gândit şi el să urmeze moda de după război şi să-şi vâre capitalul in industria mare, dar un bun boxeur nu e totdeauna şi un bun industriaş. Fabrica de vase de aluminium a lui Carpentier a ajuns repede pe pragul falimentului. Iar boxeurul, ne mai având ce face, şi-a luat profesia de barman. Fostul campion de box al lumii conduce azi un mic local în apropiere de Câmpiile Elysée unde in fiecare ■seară, îşi dau întâlnire, la un păhărel de cocktail, celebrităţile filmului şi teatrului parizian. Iar manile lui Carpentier, de care pe vremuri se temeau cei mai puternici boxeuri ai celor două emisfere, ţin acum cu eleganţă păhărelele cu toate băuturile divers colorate, pe cari cele mai cunoscute pariziene le beau cu plăcere tocmai pentru că sunt pregătite de Carpentier. IN IADUL DE LA ADUA marele reportaj al luptei dintre italieni şi abisinieni, scris de unul care a luat parte activă la luptă, in ultimul număr al excelentei reviste Realitatea Ilustrată ...ŞI NI MERGI VESTEA, CÄ AVEM VÂNZĂTORI BUNI. COLABORATORII NOŞTRI AU AMBIŢIA * SA CÂŞTIGE UM CLIENT FIDEL, HU NUHAI SÂ COMPLECTELE UN BON. DE ACEIA NICI UN CLIENT, NU VA PLECA DIN MAGAZINGLI NOASTRE MAI ÎNAINTE DI A FI PE DEPLIN SATISFĂCUT CĂCI NOI CONTĂM IN MOD SIGUR CĂ VA REVENI ŞI ALTĂDATĂ PENTRU O NOUĂ CUMPĂRĂTURĂ CEHOSLOVACĂ CUCUREŞTI , STR. BERZEI, 100*102 • BUL. EUSABETA , 8*10 CAL. GRIVIŢEI, 159 • STR. ŞELARI, 13 PLOIŞTI "GALAŢI "CRAIOVA "BRAŞOV • TIMIŞOARA GENŢI MODERNE modele fanteziste, originale, ca- IJtafî fine la preţuri convenabile găsiţi la magazinul DJABOUROV considerat de lumea bună arbitrul eleganţei feminine. In vitrină nu expunem decât o mică parte din asortimentul nostru. Veniţi şi vedeți modelele din magazin. I Băuturi cu zaharina Se ştie că siropul, limonada si in general orice băutura preparată cu zaharină, nu numai că nu constitue ult aliment sănătos si energetic, dar dăunează chiar sănătăţii consumatorilor. De multe ori, am dori să ştim dacă o asemenea băutură este preparată sau nu cu zaharină. Mijlocul pentru a ne edifica, este extrem de simplu, în special in timpul verii. Vărsăm câteva picături din lichidul cu pricina, pe masă sau pe o farfurioară şi observăm muştele ce se apropie de el. Dacă ele rămân şi mănâncă din sirop, este dovada că un conţinut se află zahăr, căci muştelor nu le place zaharina. Citiţî „Cuvântul Liber“ CASSA AUTONOMĂ A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI Direcţiunea Comercială Serviciul Vânzărilor Publicaţiune Cassa Autonomă a Monoficierilor Regatului României, aduce la cunoştinința generală, că pe data de 11 Noembrîe 1938, va pune în vânzare, prin debitele din ţară, o nouă ţigaretă, cu tutun denicotinizat, denumită , AVIATOR** la preţul de lei 1,20 S?u» ©ata« ’ ^ v Doriţi o prezicere serioasă şi o caracterizare precisă? Consultaţi cu încredere pe d-na BETTY Astrologă, care este renumită prin forţa ştiinţelor ce posedă. Consultaţia lei 60. Provincia necesar numele, pronumele şi data naşterei, lei 120 prin mandat poştal, stir. Precupeţii Vechi 46. Tramvai 1-15-17. Pagina S-a