Dimineaţa, decembrie 1937 (Anul 33, nr. 11117-11145)

1937-12-23 / nr. 11139

r-Hârca a îC-ad Fermitatea rentelor românești externe la Paris și București Repriza sub­stanțială a cursurilor Pe piața bursieră a Parisului s-a produs o repriză sensibilă a cursu­rilor la rentele românești: stabili­zarea și desvultarea. Această repri­ză a început să se manifeste în șe­dința de Marți a săptămânii tre­cute, când renta stabilizării 7»/0 1920 a evoluat de la 1155 — cât a fost cursul de Luni — la 1180, iar renta desvoltării 7 % 6/0 1931 de la 457 la 473 Fermitatea celor două îm­prumuturi garantate de C. A. M. s’a accentuat in ședința de închidere a săptămânii trecute, când împru­mutul stabilizării a avut ultimul curs 1200, iar împrumutul desvoltării 485. In ședința de olt a bursei din Pa­ris rentele stabilizării și desvoltării au înregistrat noui și masive urcări, împrumutul extern 7­>/„ a făcut un salt de la 1200 la 1251, iar împrumu­tul extern 7 jum. »­„ de la 485 la 515. După cum se vede, în numai două ședințe stabilizarea a obținut la Paris un avans de 74 puncte. iar desvoltarea de 41 puncte. Repriza aceasta se datorește cumpărărilor masive de rente externe 1929 și 1931 efectuate la bursa din Paris. Aten­țiunea acordată acestor titluri tre­bue pusă în legătură și cu impresia favorabilă pe care a produs-o asu­pra publicului bursier de la Paris, condițiunile in care s’au făcut con­vertirile tranșelor austriace și elve­țiene ale împrumuturilor stabilizării și desvoltării. Ținuta fermă a rentelor de stat cotate la Paris a influențat și si­tuația în compartimentul valorilor cu dobândă fixă de la bursa din Capitală. Renta stabilizării care în­cheiase in ultima ședință din săp­tămâna precedentă la cursul de 4354, s’a ridicat in ședința de eri la 44 jum., depășind cu un sfert de punct maximum de curs înregistrat la mijlocul săptămânii trecute, iar împrumutul desvoltării s’a ridicat la cursul de 4234, realizând o diferență de un punct jumătate, față de ul­timul curs din ședința de Vinerea trecută. Față de avansurile înregistrate ori la bursa din Paris, tendința s’a menținut fermă in târgul liber de ori după amiază. SEM. * O chestie de omenie Bătrânul editor Șaraga din Iași adresează o scri­soare deschisă poetului Octavian Goga Suntem rugați să publicăm urmă-­i azi. A fost un editor de curaj și cu toarea scrisoare deschisă pe care , dragoste de țară, căci cititul era a­bătrânul editor și anticar Șaraga a adresat-o d-lui Octavian Goga: „Acela pe care in ultimii ani pu­bliciștii il știu ajuns la vârsta pa­triarhului și de aceia il cinstesc cu frumoasele cuvinte „Bătrânul Șara­ga din Iași“; acela care cu un pi­cior, poate, în groapă, mai este to­tuși nn in viață, deci nu este cazul a se scrie (vezi „Țara noastră“ din 19 Decembrie 1937) că „a fost ves­titul anticar din Iași... înconjurat de mulți cărturari, dar el însuși știind să se iscălească numai“ (?!) și ...“un priceput speculant al trecu­tului românesc”, acela care poate fi și astăzi văzut muncind toată ziua pentru câștigarea existenței, la vârsta sa de inca 80 de ani, ca umil subchiriaș al unei prăvălioare din calea Victoriei No. 128 — vă a­­dresează această scrisoare publică: „In fața întregii opinii publice, a întregii intelectualități, vreau să-mi exprim toată jalea și protestul pentru grelele insulte cu care mă acoperă niște rânduri, de sângeroa­să cruzime, apărute în „Țara noa­­stră”, organ al partidului ce prezi­dați. „Ocupându-se de candidatura ca național-țărănist a unui fiu al meu, la Iași, oraș de baștină al familiei mele (cunoașteți desigur tomul al 16-lea din „Uricarium“, colecția de documente a marelui Theodor Co­­drescu, unde se vorbește de un înaintaș în aceiași branșă, al fami­liei mele la Iași, de prin 1760 !) ziarul partidului dv. nu se mulțu­mește să atace pe candidat, dar se onorează a mă jigni, până și pe mine. „Eu, însă, nu de mult am fost decorat de Măria Sa Regele Carol II cu „Meritul Cultural“, după chiar propunerea Academiei Române, al cărei membru sunteți, poete. Ra­portul prea onoratului președinte al Academiei, d. profesor Lapedatu, care a premers acestei cinstiri a bătrânețelor mele, a fost acesta: „Elias Șaraga, fondatorul și com­ponentul librăriei ,frații Șaraga” din Iași a contribuit prin lunga sa ac­tivitate la progresul culturii româ­­­nești. A fost primul editor al au­torilor români în colecția Șaraga... colecțiune de 70 de volume... Prin această activitate a pus pentru în­tâia oară la îndemâna cititorilor români cărțile autorilor români pe care le-a răspândit atât în Vechiul Regat cât și in teritoriile care a­­tunci nu aparțineau României de Elias Șaraga fiind in fașă iar editura o îndrăs­­neală și pierdere de bani. Cu toate acestea Șaraga nu s’a descurajat, din contra a activat mai bine de 50 de ani neîntrerupt pentru cultura românească. „Dar Șaraga n’a fost numai un editor cu renume al țării, ci și un culegător de documente și monezi, manuscrise pentru Academia Ro­mână unde a făcut importante do­­națiuni... De atunci a făcut nenu­mărate donațiuni Academiei, Poștei, Muzeului Expoziției 1906, soldaților prizonieri și răniți, etc... mai amin­tim că Șaraga a bătut mai toate medaliile cu subiect național și cul­tural, ale țării... Cu ocazia inaugu­rării Universității din Iași la 1953, M. S. Regele Carol II a binevoit a se ocupa de librăria Șaraga și de fon­datorul ei, cu elogii în discursul ce a binevoit a-l ține...“. „Dar pentru „Țara Noastră“ toa­te acestea nu sunt decât: „sacrile­giu”, operă de „rafturi de băcănie”; doar „golire de paraclise boerești“ și „risipire în străinătate (?!) unde priceputul speculant al trecutului nostru a știut să le plaseze“! „Ar fi trist pentru anii mei ul­timi de viață, dacă n’ași fi sigur că din lumea umbrelor marii poeți și cărturari: Eminescu, Caragiale, Vlahuță, Creangă Carmen Sylva, Conta, Xenopol — editați de „Frații Șaraga“, — acum când mi se scui­pă obrajii mei bătrâni, sunt alătu­rea de mine, pentru a-mi șterge la­crimile amare. „Este adevărat că n’am decât știința autodidactului care totuși poate nu numai să se iscălească , dar să-și scrie memoriile din care multe pagini au și văzut lu­mina tiparului. Și cu mine nu s’au dat în lături să stea deseori de vorbă „cărturarii care m’au încon­jurat“, despre cele vechi românești. Adevărat că la Ploești, de pildă, la desvelirea bustului lui Caragiale, re­cunoscut fiind în mulțimea anoni­mă a admiratorilor, am fost chiar lăudat — cum se întâmplă deseori când nenumărați tineri de odinioa­ră, precum și cei din generația mea, întâlnesc pe „bătrânul Șara­ga de la Iași“. „De aceia, la amărăciunea mea, cred că pot să adaug și protestul meu — ca să se știe de toți poeții și cărturarii, de toată intelectuali­tatea țârii“. Controlul vamal al călătorilor Dispoziții date vămilor Ministerul de finanțe a dispus ca vămile pentru a se evita orice posi­bilități de fraudă la devize sau de mărfuri, să ia măsuri ca in­­ cazu­rile când sosesc din străinătate sau ies din țară grupe de escursioniști sau trenuri întregi, revizia vamală să se facă nu de echipa de serviciu, care ar fi insuficientă, ci de între­gul personal al vămii pentru ca nici un călător să nu scape controlului vamal. In acest scop, se va interveni pe lângă șefii stațiunilor de cale ferată cu rugămintea de a comunica vă­milor în timp util, ori de câte ori vor fi sesizați că grupe de escursio­niști cu vagoane sau trenuri specia­le vor părăsi țara sau vor intra în țară, urmând ca vama să ia măsuri în consecință. Un al doilea mod de informare il constitue reclamate ce firmele de turism le fac în ziare. In consecință, când vămile vor avea informațiuni de la stația C. F. R. sau când vor vedea in ziare că se prosetează escursii, vămile vor lua măsuri ca întregul personal să fie la birou la data și ora sosirii trenuri­lor pentru a lua parte al control. In ceea ce privește controlul, mi­r~­sterul dispune ca nici un călător nu trebue să scape nerevizuit. Lipsa de timp sau insuficiența personalului nu pot constitui scuze. Dacă trenul stă prea puțin în sta­ție și nu s-a putut face revizia în­tregului tren se va dispune ca un număr suficient de funcționari să continue controlul în timpul par­cursului. După cum am arătat și mai sus, revizia se va face cu severitate, însă funcționarii vor proceda cu toată urbanitatea, tact și politeță pentru a nu da naștere la vexațiuni, recla­mații și conflicte cu călătorii. „Dimineața“ sportivă Cupa București, înscrierea fără remiterea taxei nu va fi luată în considerație. Federația acordă tuturor partici­panților reducere de 75 la sută pe C. F. R. in grupuri de minimum trei persoane. Tennis de masă In zilele de 27 și 28 Decembrie rație districtuală, capătă găzduire și 1937 se va disputa la București „Cu­ masă in mod gratuit, începând din Pa României“ vor fi următoarele probe. 1. Simplu domni (categoriile I, II, III-a). 2. Simplu doamne (o categorie). 3. Juniori (o categorie). 4. Dublu domni (categoriile I, II-a). 5. Dublu doamne (o categorie). 6. Dublu mixt. Taxele de înscriere sunt următoa­rele: 100 lei pentru cat. 1 și dubluri și 60 lei pentru celelalte categorii. Ultimul termen de înscriere este 23 Decembrie. Odată cu înscrierea trebue trimisă prin mandat poștal și taxa de participare. Taxa va fi trimisă pe numele d-lui Vasile Grozea, la sediul federației din str. Atena 11. Decembrie 1937. In ziua de 27 se joacă eliminato­riile și seriile de necalificare la cat. I, iar in ziua de 28 se joacă turneul de 10 (zece). Clasificarea din turneu este pen­tru federație un criteriu consultativ Primii trei jucători din fiecare zi­ pentru selecționarea jucătorilor în strict, oraș, unde exista o organi­­c vederea campionatului mondial, ziua de 26 Decembrie seara pena la 29 Decembrie dimineața. Pentru districtul Cluj și Oradea se acordă aceleași avantagii pentru primii 5 clasați din regiune. Ceilalți jucători pot primi găzduire în aceiaș clădire, pentru suma de 25 lei pe zi. Foile de drum care se trimit sunt nominale, de asemenea pentru găz­duire și masă se vor trimite de fede­rație carnete speciale purtând nu­mele fiecărui jucător. De aceea este necesar să se trimeată înscrierile până cel mai târziu 23 Decembrie, caz contrar, nu se vor trimete nici foile de drum nici cărțile de legiti­mație pentru găzduire. Tragerile la sorți se vor face in seara zilei de 26 Accident de avion BERLIN. 20 (Rador).­­ Aviatorul german maiorul Hearle, care se în­torcea dintr’un raid Germania-In­­diile Olandeze, în cursul căruia a parcurs peste 15.000 km. în 15 zile, a fost silit din cauza unei pane de motor să aterizeze în apropiere de Regensburg. Aparatul s’a sfărâmat, într’un șanț, aviatorul a scăpat însă cu răni u­șoare imineața A murit Stelian Mareș La Deva, a încetat din viață con­fratele nostru Stelian Mareș. Gaze­tar sportiv de talent, Stelian Mareș s-a impus în coloanele ziarului „Cu­vântul“. După ce și-a luat licența în drept și a abandonat viața sportivă, Ste­lian Mareș a fost măcinat de o boa­lă necruțătoare. A căutat să-și re­facă plămânii in sanatoriul de la Predeal și in ultimul an la Deva. Boala l-a răpus și Sâmbătă și-a dat sfârșitul. Confratele nostru a fost înmormântat la Deva. Stelian Mareș lasă unanime re­grete. SCRIMĂ Eri a avut loc in spațioasa sală de scrimă a Soc. de Gaz și Electricitate, al doilea concurs de spadă pentru cupa „D.nu Cesianu“. S’au prezentat concurenți din trei săli de arme. Acest concurs s’a tras conform Re­gulamentului special, care prevede darea de puncte după clasament, iar la finală se adună toate punc­tele și trăgătorul care va avea cele mai multe puncte, va fi proclamat deținătorul Cupei pe anul 1938. Rezultatul tehnic al acestui con­curs este următorul: 1. Subit. Popescu Marin 3 victorii 6 tușe (Cercul Militar). 2. Radu Brăescu 2 victorii 5 tușe (Cercul de scrimă Bucureștean). 3. A. Basilescu 1 victorie 6 tușe (Cercul de scrimă Bucureștean). 4. René Efraim 0 victorii 9 tușe (Sala Atanasiu), (retras din con­curs). Conducerea asalturilor a avut-o 11. Liga Scânteie, ajutat de d-nii M. Banc, P. Havaleț, C. Atanasiu și Frățilă. Viitorul concurs de spadă, care va fi al treilea, se va ține Sâmbătă 15 Ianuarie 1938, ora 6.30, precis, tot in Sala de scrimă a Soc. de Gaz și Electricitate. Intrarea este liberă. Heckey pe ghiață „Telefon Club“ învins „Gloria” cu 6-1 (1-0, 1-1, 4-0) Aseară in cadrul campionatului Au condus d-nii Tănase și Sinere­­regional „Telefon Club“ a învins cinski. Gloria cu 6-1. Punctele au fost înscrise de Anas­­tasiu (3), Vivi Fetrescu (2) și Goda (în propria-i poartă). Pentru Gloria a marcat Dron. Cei mai buni au fost Anastasiu, Petrescu, Buia și Botez, iar dintre învinși Cornea, Dron și Flammaro­­pol. Echipele au prezentat următoa­rele formațiuni: TELEFON:CLUB: flueraș, Buia, Anastasiu, Țico, Botez, Munteniu , Petrescu, Petrovici, Concistor (Po­­lizu). „GLORIAA“: Cornea; Goda, Bo Conducerea Venusului va fi repre­sintineanu, Florescu, Lupu, Binde­­zentată de d-nii av. Al. E’adescu,­ trenament al echipei femenine de rer. Flammaropol, Predescu, Dron. prof. Evian și maior C. Dumitrescu. hockey Telefon Club. „Venus"” pleacă mâine la Budapesta Clubul campion va pleca mâine la Budapesta. Venus va deplasa un lot însemnat de jucători. Afară de cei 11 titulari vor mai face deplasarea Ghenea, Straja, Gorgorin, Dan Ga­­vrilescu și Gruia. Venusiștii vor juca la 26 și 29 De­cembrie. In prima zi vor întâlni for­mația Újpest iar a doua zi o com­binată maghiară. Joi 23 Decembrie 1937 CAMPANIA LECTORAL& D. G. G. Mironescu candidează la Cluj După cum am anunțat, d. G. G. Mironescu, fost președinte de consi­liu, a fost invitat să candideze pen­tru un loc de senator în actualele a­­leger­ D-sa și-a depus candidatura pentru locul de senator al camerelor profesionale, secția comercială, circ. Cluj. In momentul când d-sa și-a a­nunțat participarea la această ale­gere mai candidau pentru acel­aș loc d-nn Ionel Comșa, fost senator, Ni­­culescu Ritz și Tică. Candidatura d-lui Mironescu, care se bucură de un real prestigiu, a fă­cut o puternică impresie in cercurile respectivului colegiu profesional din Ardeal. Se crede că ceilalți trei candidați se vor retrage, din considerație pen­tru personalit­a­tea fostului președin­te de consiliu. D. G. G. MIRONESCU Inifam­ațiani sportive A încetat din viață d. Nicu’escu-­ Ianca, sportiv din vechea falangă. Fost boxeur, fost conducător al Fe­derației de box, defunctul s’a bucu­rat pe vremuri de o mare populari­tate. * Azi la ora 15 va avea loc un an- Adunarea generală extraordinară a Academiei de științe din România GRUPA A. Ziua a doua din sesiunea de toam­nă a Academiei de Științe din Româ­nia a fost consacrată comunicărilor pe secțiuni. Ședința secțiunilor de matematică și astronomie, fizică, chimie, geniu militar și tehnică a fost deschisă la orele 10 în amfiteatrul „Bacaloglu” al Facultății de științe, președinte fiind d. prof. dr. N. COCULESCU. Primul vorbește d prof. D. V. _IO­­NESCU-Cluj, prezentând comunica­rea d-sale: „Generalizarea unei ecua­­ții funcționale a Domnului Pompei”. Urmează apoi tot o comunicare a secțiunei de matematică și anume a d-lui prof MIRON NICOL­ESCU­­Cernăuți: „Șiruri cu dublă intrare”. Urmează apoi interesantele comu­nicări ale d-lor prof. IULIU VOICU­­București și VIRGINIA VOICU. ..O metodă colorimetrică pentru doza borului în canități mici și foarte mici” și prof. JULIE VOICU: „Con­secințe și posibilități de ordin chimic și bio­chimic rezultând din combina­­rea acidului boric cu substanțele or­ganice". D. prof .T PROCOPIU-Iași și N. CALINICENCO au prezentat o co­municare asupra­ Măsurilor magne­tice făcute în 1937 în România. Au­torii au continuat măsurile magneti­ce începute în 1931, asupra declina­­ției magnetice, înclinației și compo­nentei orizontale. D. prof. dr. DORIN PAVEL-Bucu­­rești a făcut o comunicare cu titlul: Contribuție la dimensionarea econo­mică a canalelor și conductelor. D. dr. VENCOV București prezintă comunicarea d-lui D. STEFANESCU­­București. Absorbția fosgenului și clorurei de acetil în infra­roșul apro­piat. La orele 10.30 s’a deschis în amfi­teatrul „Negreanu” al Facultății de științe ședința secțiunilor: zoologie, anatomie, paleontologie, fiziologie a­­nimală, botanică fiziologie vegetală biologie aplicată, geologie, mineralo­gie, geografie, istoria și filozofia științei. Ședința a fost prezidată de d. dr. C. PAULIAN și d. dr. IONESCU­Bră­i­l­a, D. prof. C. MIHAILESCU-București în colaborare cu d-ra FL. ULMEANU a prezentat studiul d sale: Contribu­ții la studiul efectelor educației fi­zice raționale la adolescenți. Urmează comunicarea d-lor prof. E APOSTOL­EANU-București și dr. C. VLADUTIU, un nou ganglion lim­fatic. Autorii pun in evidență exis­tența acestor ganglioni testiculari la Ziua a 11-a culari se găsesc mai ales la vasele precoci, din care fapt s'ar putea de­­duce o explicație asupra prezenței lor.D. prof. D. PAULIAN București, C. FORTUNESCU, M. TUDOR și GH. CONSTANTINESCU prezintă comu­nicarea: Șoc chimio­terapic prin car­ diazol în schizofrenie. Urmează d-nii prof. C. MOTAS­­Iași și M. BACESCU cu comunica­rea, Hypania invalida (Grube) in Delta Dunării”. Autorii semnalează această specie pentru a doua oara în Nistru și pentru prima oară In Delta Dunării. D. MIRCEA D. ILIE prezintă stu­diul d-sale asupra Brecciilor cu ele­mente eruptive în Munții Apuseni. Autorul distinge urmăoarele catego­rii: 1) sedimentare cretacice, 2) my­­lonitice și 3) vulcanice. Cu prilejul comemorării a trei sute de de la apariția celebrului , Discours de la méthode” d. dr. D­PADLIAN și I. CANTACUZINO pre­zintă studiul „Descartes și medicina” în care se analizează ideile sale in raport cu medicina și în special cu neuro­psihiatria. ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZA GRUPA A. Secțiunile și-au continuat lucră­rile și după amiază. Grupa A. a des­chis ședința la orele 16.30 sub pre­ședinția d-lui prof. D. HURMUZES­­CU. D. conf. AL. GHIKA a prezentat comunicarea d-sale­ Asupra metodei­­ de integrare a ecuațiilor cu derivate parțiale lineare cu coeficienți con­stanți a lui G. Oltramare. Autorul expune încercările lui Oltramare și formula eronată la care a ajuns. De­finește mai departe aceeaș operație în alt mod reușind să rezolve proble­ma lui Cauchy. In plus mai arată și existența unor integrale analitice neuniforme depinzând de funcții a­­nalitice arbitrare. Urmează comunicarea d-lui dr. L. CESARI-Roma, trimisă de d prof. MAURO PICONE, membru de onoare al Academiei de științe din Româ­nia cu titlul­ Asupra proprietăților funcțiunilor reprezentate prin seriile trigonometrice. La Grupa B. au continuat lucrările sub președinția d-lui prof. consilier GH. NEDICI. D. prof. G. ZOTTA București a pre­­zentat comunicările­­ sale: Evoluția sezonieră și anuală a oglinzii ra­siale a anofelelor și Rase meditera­neene de anofeli în fauna Europei centrale. Urmează d. prof. C. MIHAILESCU­­București și L. ALEXIU: Cercetări­le și a morfologiei sanguine in efor­tul fizic la indivizii antrenați și ne­antrenați. D dr. D. PAULIAN, M. CARDAS și M. CHILIMAN prezintă studiul: „Variațiile stării sanguine și acidi­tății gastrice în scleroza în plăci" Autorii au găsit în scleroza în plăci turburări de secreție gastrică și tur­­burări ale tabloului morfologic san­guin. Au găsi deasemeni, anemie, turbură­rile fiind atât morfologice cât și în ceiace privește cantitatea de hemoglobină. D. dr. D. PAULIAN mai prezintă în colaborare cu d. I. CANTACUZI­NO comunicarea. Constituția umană în paralizia generală progresivă. A­­cest studiu consemnează primele re­zultate românești în acest domeniu iar autorii se confruntă cu cele străi­ne analoage. Urmează comunicarea d-lui dr. N. GAVRILESCU-București și N. IO­NESCU: Separarea proprietăților ac­tive din perforatul colinergic sau a­­drenergic și inhibițiunea cardiacă. D. conf. G. DĂNULESCU-București și M. COT.DMIȚCHI prezintă studiul: Influența mărirei progresive a can­tității de oxigen disolvat asupra peș­tilor. D. G. DIM­I­ESCU prezintă co­municarea d rei M. DUMITRIU cu titlul: Hrana cegei Acipenser rubhe­­nus L. din Dunăre. D. prof. S. RADIAN prezintă co­municarea d-lui prof. STAN IONES­­CU București. Pigmenții din diferite specii de Prunus, Lonicora și Vibur­num. Ultima zi de comunicări, desbateri, cooptări de membri este astăzi. Șe­dință la ora 10 jum., la Facultatea de științe. GRUPA B. GRUPA B. cu următorul sumar: Bătălia de la Marna de Roll’s.­­ oct...urnă bucureșteană de Lampagiul de seară? Secta tremurătorilor de Reporte; In actualitate de Obraznicul ; cum lucrează doctorii de Mister Walk; Faceți jocurile... de C. Martin; Protestez de Ion Pribeagu; Afișe electorale de # # # Omul cu tomate de Victor Effimik­i De-ale lui Bofidan Pitești de Daniel Scorțea; Taina proverbelor; Căsătoria pușcăriașului; Dela masa bârfitorilor; Feme­ia care­ jefuește pe morți porc. Acești gangnoai limfatici testi­, asupra variațiunii tensiune! arteria­* și pe­ vii, etc­­ . i * BETUL 3 LEI Candidaturile de sena­­tori ale partidului social­­democrat la colegiul Camerelor de muncă Partidul social-democrat și Confe­derația generală a muncii au depus următoarele candidaturi la colegiul Camerelor de muncă. La București d. Dumitru Vasorea­­nu; la Iași d. Mihăi­escu-Bacau; la Cluj d. I. Flueraș, la Galați d. I. Mi­­rescu. 11 arestări la Cahul CAHUL. 20. — In comuna Con­­gaz din județul nostru, s-a produs Senatori aleși fără contracandidat D. Constantin C. Sescioreanu A fost declarat de biroul electoral Ju­dețean Ilfov, senator al Camerelor de agricultură, conform art. S3 al. 3 din legea electorală, neavând con­tracandidat. Pe aceleași considerente, biroul electoral județean Cluj a declarat senator al Camerelor de industrie și comerț pe d. Victor Slăvescu. De asemenea a fost declarat a­­fes senator al Camerelor de agri­cultură din Iași, d. Mircea Costine­­scu, întrucât nu a avut contracandi­dat. # # Ședința comisiei centrale electorale Comisiunea centrală electorală in ședința sa de aseară a procedat la judecarea următoarelor contestații: 1) A d-lui Panait A. Gheorghe, candidat a colegiul camerelor pro­fesionale Galați, contra primirii candidaturii d-lui Gh. Covăceanu din Buzău, la locul de senator al co­legiului Camerelor de muncă din circ. Galați pe care o respinge pe temeiul art. 54 din legea electorală, fiind o listă definitiv primită. 2) A d-lui ing. Gh. Deleanu, din Galați, contra primirii candidaturii d-lui Const. Orghidan, pentru locul de senator al colegiului Camerelor de industrie și comerț din circum­scripția Galați, pe care o respinge deasemenea pe temeiul art. 54, din legea electorală, fiind o listă defi­nitiv primită de biroul electoral ju­dețean Covurlui. 3) A d-lui Oreste Artenie Rus­­sindilaru, președintele partidului poporului din Rădăuți contra pri­mirii candidatului dr. Erast Nasta­­se, la Senat, colegiul consiliilor comunale și județean Rădăuți, care nu are vârsta cerută pentru Senat Comisiunea respinge și această con­testație tot pe temeiul art. 54 din legea electorală. Ședința următoare azi la orele 17. jum. Incidentul din suburbana Dudești-Cioplea Un incident de oarecari proporții un incident politic. Unsprezece Iași s-a petrecut ori după amiază in sub­, au fost arestat! pentru Lese Mares« urbana Dudești-Cioplea.­­ Un grup de 450 de alegători na­t . _____ țional-țărăniști a stat înconjurat de jandarmi comandați de d. locot. co­lonel Pavlici, timp de câteva ore, ne­putând să se ducă la vot. Două ca­mioane cu legionari trecând prin co­mună au rupt cordoanele de jan­darmi, ceea ce a determinat pe ace­știa să tragă focuri de armă. Incidente în Ourestor SILISTRA, 20. — La Acadănlar, Belica și Lipița s’au produs inci­dente grave. La Belica, plata Turtucaia, asis­­­­tenții opoziției au fost opriți să in­­­­tre în secția de votare. S’a produs­­ o încăerare cu jandarmii. La Lipița , membrii partidului „Totul pentru CAHUL. 20. — In comuna Con­­țară” au bruscat pe jandarmi. Șeful gaz din județu­l nostru, s-a produs postului a fost rănit de legionari. A apărut No. 3 al excelentei reviste lumxoristice OBRAZNICUL Impresionanta sinucidere a unei tinere Ea și-a curmat viața, trăgindu-și un glonte de revolver in cap PLOEȘTI. 20. — O sinucidere slar­gă a capului și s-a oprit apoi în pe­­ps trecut astăzi dimineață, în orașul >­rete. Moartea i-a fost fulgerătoare. noi.ro. 1 Revo­verul este proprietatea ingi-e-ra Elena P. Badea, cunoscută i­ielului Mateescu și a fost găsit de sub numele de Lulu, în etate de 211 ani, și-a pus capăt zilelor în locu­ința din str. M. Eminescu, aleea V.­­ nr. 9, la prietenul ei, d. ing. Nicolae Mateescu, de la uzinele metalurgice „Concordia“. Faptul fiind adus la cunoștința autorităților, au sosit la fața locului­ d-nii Const. Ghițeanu, prim procu­­­ror, Vlasie, secretarul chesturei; Jean Stanculescu, șeful poliției judi­ciare și comisarul de serviciu Nicu­­lescu. Din ancheta întreprinsă de șeful parchetului și polițiști, reiese că tâ­năra și-a curmat viața în felul ur­mător: s-a așezat în fața oglinzii din­­ dormitorul inginerului și punându-și țeava unui revolver Browning, cali­brul 6.5 în dreptul tâmplei drepte, a descărcat un foc.­­ Glontele a eșit prin partea stân­gii,d­in sertarul unei mese. Ea nu a lăsat nici o scrisoare în care să a­­rate cauzele ce au determinat-o să recurgă la acest gest. Sinucigașa era de o rară frumu­sețe. Orfană de răsboi, se stabil­se de mult la Ploești, venind din Capitală. Fusese angajată ca funcționară di­­urnistă la primăria municipiulu­i­­ nostru, până acum câtva timp, când ța fost concediată.­­ In urma dispoziției d-lui prim pro- scuror Const. Gh.țeanu, cadavrul si­nucigașei a fost transportat la mor­gă, unde urmează ca d. dr. V. Va­­siliu-Iași, medicul legist, să-i facă autopsia. V. LULU BADEA

Next