Dimineaţa, decembrie 1937 (Anul 33, nr. 11117-11145)
1937-12-23 / nr. 11139
r-Hârca a îC-ad Fermitatea rentelor românești externe la Paris și București Repriza substanțială a cursurilor Pe piața bursieră a Parisului s-a produs o repriză sensibilă a cursurilor la rentele românești: stabilizarea și desvultarea. Această repriză a început să se manifeste în ședința de Marți a săptămânii trecute, când renta stabilizării 7»/0 1920 a evoluat de la 1155 — cât a fost cursul de Luni — la 1180, iar renta desvoltării 7 % 6/0 1931 de la 457 la 473 Fermitatea celor două împrumuturi garantate de C. A. M. s’a accentuat in ședința de închidere a săptămânii trecute, când împrumutul stabilizării a avut ultimul curs 1200, iar împrumutul desvoltării 485. In ședința de olt a bursei din Paris rentele stabilizării și desvoltării au înregistrat noui și masive urcări, împrumutul extern 7>/„ a făcut un salt de la 1200 la 1251, iar împrumutul extern 7 jum. »„ de la 485 la 515. După cum se vede, în numai două ședințe stabilizarea a obținut la Paris un avans de 74 puncte. iar desvoltarea de 41 puncte. Repriza aceasta se datorește cumpărărilor masive de rente externe 1929 și 1931 efectuate la bursa din Paris. Atențiunea acordată acestor titluri trebue pusă în legătură și cu impresia favorabilă pe care a produs-o asupra publicului bursier de la Paris, condițiunile in care s’au făcut convertirile tranșelor austriace și elvețiene ale împrumuturilor stabilizării și desvoltării. Ținuta fermă a rentelor de stat cotate la Paris a influențat și situația în compartimentul valorilor cu dobândă fixă de la bursa din Capitală. Renta stabilizării care încheiase in ultima ședință din săptămâna precedentă la cursul de 4354, s’a ridicat in ședința de eri la 44 jum., depășind cu un sfert de punct maximum de curs înregistrat la mijlocul săptămânii trecute, iar împrumutul desvoltării s’a ridicat la cursul de 4234, realizând o diferență de un punct jumătate, față de ultimul curs din ședința de Vinerea trecută. Față de avansurile înregistrate ori la bursa din Paris, tendința s’a menținut fermă in târgul liber de ori după amiază. SEM. * O chestie de omenie Bătrânul editor Șaraga din Iași adresează o scrisoare deschisă poetului Octavian Goga Suntem rugați să publicăm urmă-i azi. A fost un editor de curaj și cu toarea scrisoare deschisă pe care , dragoste de țară, căci cititul era abătrânul editor și anticar Șaraga a adresat-o d-lui Octavian Goga: „Acela pe care in ultimii ani publiciștii il știu ajuns la vârsta patriarhului și de aceia il cinstesc cu frumoasele cuvinte „Bătrânul Șaraga din Iași“; acela care cu un picior, poate, în groapă, mai este totuși nn in viață, deci nu este cazul a se scrie (vezi „Țara noastră“ din 19 Decembrie 1937) că „a fost vestitul anticar din Iași... înconjurat de mulți cărturari, dar el însuși știind să se iscălească numai“ (?!) și ...“un priceput speculant al trecutului românesc”, acela care poate fi și astăzi văzut muncind toată ziua pentru câștigarea existenței, la vârsta sa de inca 80 de ani, ca umil subchiriaș al unei prăvălioare din calea Victoriei No. 128 — vă adresează această scrisoare publică: „In fața întregii opinii publice, a întregii intelectualități, vreau să-mi exprim toată jalea și protestul pentru grelele insulte cu care mă acoperă niște rânduri, de sângeroasă cruzime, apărute în „Țara noastră”, organ al partidului ce prezidați. „Ocupându-se de candidatura ca național-țărănist a unui fiu al meu, la Iași, oraș de baștină al familiei mele (cunoașteți desigur tomul al 16-lea din „Uricarium“, colecția de documente a marelui Theodor Codrescu, unde se vorbește de un înaintaș în aceiași branșă, al familiei mele la Iași, de prin 1760 !) ziarul partidului dv. nu se mulțumește să atace pe candidat, dar se onorează a mă jigni, până și pe mine. „Eu, însă, nu de mult am fost decorat de Măria Sa Regele Carol II cu „Meritul Cultural“, după chiar propunerea Academiei Române, al cărei membru sunteți, poete. Raportul prea onoratului președinte al Academiei, d. profesor Lapedatu, care a premers acestei cinstiri a bătrânețelor mele, a fost acesta: „Elias Șaraga, fondatorul și componentul librăriei ,frații Șaraga” din Iași a contribuit prin lunga sa activitate la progresul culturii românești. A fost primul editor al autorilor români în colecția Șaraga... colecțiune de 70 de volume... Prin această activitate a pus pentru întâia oară la îndemâna cititorilor români cărțile autorilor români pe care le-a răspândit atât în Vechiul Regat cât și in teritoriile care atunci nu aparțineau României de Elias Șaraga fiind in fașă iar editura o îndrăsneală și pierdere de bani. Cu toate acestea Șaraga nu s’a descurajat, din contra a activat mai bine de 50 de ani neîntrerupt pentru cultura românească. „Dar Șaraga n’a fost numai un editor cu renume al țării, ci și un culegător de documente și monezi, manuscrise pentru Academia Română unde a făcut importante donațiuni... De atunci a făcut nenumărate donațiuni Academiei, Poștei, Muzeului Expoziției 1906, soldaților prizonieri și răniți, etc... mai amintim că Șaraga a bătut mai toate medaliile cu subiect național și cultural, ale țării... Cu ocazia inaugurării Universității din Iași la 1953, M. S. Regele Carol II a binevoit a se ocupa de librăria Șaraga și de fondatorul ei, cu elogii în discursul ce a binevoit a-l ține...“. „Dar pentru „Țara Noastră“ toate acestea nu sunt decât: „sacrilegiu”, operă de „rafturi de băcănie”; doar „golire de paraclise boerești“ și „risipire în străinătate (?!) unde priceputul speculant al trecutului nostru a știut să le plaseze“! „Ar fi trist pentru anii mei ultimi de viață, dacă n’ași fi sigur că din lumea umbrelor marii poeți și cărturari: Eminescu, Caragiale, Vlahuță, Creangă Carmen Sylva, Conta, Xenopol — editați de „Frații Șaraga“, — acum când mi se scuipă obrajii mei bătrâni, sunt alăturea de mine, pentru a-mi șterge lacrimile amare. „Este adevărat că n’am decât știința autodidactului care totuși poate nu numai să se iscălească , dar să-și scrie memoriile din care multe pagini au și văzut lumina tiparului. Și cu mine nu s’au dat în lături să stea deseori de vorbă „cărturarii care m’au înconjurat“, despre cele vechi românești. Adevărat că la Ploești, de pildă, la desvelirea bustului lui Caragiale, recunoscut fiind în mulțimea anonimă a admiratorilor, am fost chiar lăudat — cum se întâmplă deseori când nenumărați tineri de odinioară, precum și cei din generația mea, întâlnesc pe „bătrânul Șaraga de la Iași“. „De aceia, la amărăciunea mea, cred că pot să adaug și protestul meu — ca să se știe de toți poeții și cărturarii, de toată intelectualitatea țârii“. Controlul vamal al călătorilor Dispoziții date vămilor Ministerul de finanțe a dispus ca vămile pentru a se evita orice posibilități de fraudă la devize sau de mărfuri, să ia măsuri ca in cazurile când sosesc din străinătate sau ies din țară grupe de escursioniști sau trenuri întregi, revizia vamală să se facă nu de echipa de serviciu, care ar fi insuficientă, ci de întregul personal al vămii pentru ca nici un călător să nu scape controlului vamal. In acest scop, se va interveni pe lângă șefii stațiunilor de cale ferată cu rugămintea de a comunica vămilor în timp util, ori de câte ori vor fi sesizați că grupe de escursioniști cu vagoane sau trenuri speciale vor părăsi țara sau vor intra în țară, urmând ca vama să ia măsuri în consecință. Un al doilea mod de informare il constitue reclamate ce firmele de turism le fac în ziare. In consecință, când vămile vor avea informațiuni de la stația C. F. R. sau când vor vedea in ziare că se prosetează escursii, vămile vor lua măsuri ca întregul personal să fie la birou la data și ora sosirii trenurilor pentru a lua parte al control. In ceea ce privește controlul, mir~sterul dispune ca nici un călător nu trebue să scape nerevizuit. Lipsa de timp sau insuficiența personalului nu pot constitui scuze. Dacă trenul stă prea puțin în stație și nu s-a putut face revizia întregului tren se va dispune ca un număr suficient de funcționari să continue controlul în timpul parcursului. După cum am arătat și mai sus, revizia se va face cu severitate, însă funcționarii vor proceda cu toată urbanitatea, tact și politeță pentru a nu da naștere la vexațiuni, reclamații și conflicte cu călătorii. „Dimineața“ sportivă Cupa București, înscrierea fără remiterea taxei nu va fi luată în considerație. Federația acordă tuturor participanților reducere de 75 la sută pe C. F. R. in grupuri de minimum trei persoane. Tennis de masă In zilele de 27 și 28 Decembrie rație districtuală, capătă găzduire și 1937 se va disputa la București „Cu masă in mod gratuit, începând din Pa României“ vor fi următoarele probe. 1. Simplu domni (categoriile I, II, III-a). 2. Simplu doamne (o categorie). 3. Juniori (o categorie). 4. Dublu domni (categoriile I, II-a). 5. Dublu doamne (o categorie). 6. Dublu mixt. Taxele de înscriere sunt următoarele: 100 lei pentru cat. 1 și dubluri și 60 lei pentru celelalte categorii. Ultimul termen de înscriere este 23 Decembrie. Odată cu înscrierea trebue trimisă prin mandat poștal și taxa de participare. Taxa va fi trimisă pe numele d-lui Vasile Grozea, la sediul federației din str. Atena 11. Decembrie 1937. In ziua de 27 se joacă eliminatoriile și seriile de necalificare la cat. I, iar in ziua de 28 se joacă turneul de 10 (zece). Clasificarea din turneu este pentru federație un criteriu consultativ Primii trei jucători din fiecare zi pentru selecționarea jucătorilor în strict, oraș, unde exista o organic vederea campionatului mondial, ziua de 26 Decembrie seara pena la 29 Decembrie dimineața. Pentru districtul Cluj și Oradea se acordă aceleași avantagii pentru primii 5 clasați din regiune. Ceilalți jucători pot primi găzduire în aceiaș clădire, pentru suma de 25 lei pe zi. Foile de drum care se trimit sunt nominale, de asemenea pentru găzduire și masă se vor trimite de federație carnete speciale purtând numele fiecărui jucător. De aceea este necesar să se trimeată înscrierile până cel mai târziu 23 Decembrie, caz contrar, nu se vor trimete nici foile de drum nici cărțile de legitimație pentru găzduire. Tragerile la sorți se vor face in seara zilei de 26 Accident de avion BERLIN. 20 (Rador). Aviatorul german maiorul Hearle, care se întorcea dintr’un raid Germania-Indiile Olandeze, în cursul căruia a parcurs peste 15.000 km. în 15 zile, a fost silit din cauza unei pane de motor să aterizeze în apropiere de Regensburg. Aparatul s’a sfărâmat, într’un șanț, aviatorul a scăpat însă cu răni ușoare imineața A murit Stelian Mareș La Deva, a încetat din viață confratele nostru Stelian Mareș. Gazetar sportiv de talent, Stelian Mareș s-a impus în coloanele ziarului „Cuvântul“. După ce și-a luat licența în drept și a abandonat viața sportivă, Stelian Mareș a fost măcinat de o boală necruțătoare. A căutat să-și refacă plămânii in sanatoriul de la Predeal și in ultimul an la Deva. Boala l-a răpus și Sâmbătă și-a dat sfârșitul. Confratele nostru a fost înmormântat la Deva. Stelian Mareș lasă unanime regrete. SCRIMĂ Eri a avut loc in spațioasa sală de scrimă a Soc. de Gaz și Electricitate, al doilea concurs de spadă pentru cupa „D.nu Cesianu“. S’au prezentat concurenți din trei săli de arme. Acest concurs s’a tras conform Regulamentului special, care prevede darea de puncte după clasament, iar la finală se adună toate punctele și trăgătorul care va avea cele mai multe puncte, va fi proclamat deținătorul Cupei pe anul 1938. Rezultatul tehnic al acestui concurs este următorul: 1. Subit. Popescu Marin 3 victorii 6 tușe (Cercul Militar). 2. Radu Brăescu 2 victorii 5 tușe (Cercul de scrimă Bucureștean). 3. A. Basilescu 1 victorie 6 tușe (Cercul de scrimă Bucureștean). 4. René Efraim 0 victorii 9 tușe (Sala Atanasiu), (retras din concurs). Conducerea asalturilor a avut-o 11. Liga Scânteie, ajutat de d-nii M. Banc, P. Havaleț, C. Atanasiu și Frățilă. Viitorul concurs de spadă, care va fi al treilea, se va ține Sâmbătă 15 Ianuarie 1938, ora 6.30, precis, tot in Sala de scrimă a Soc. de Gaz și Electricitate. Intrarea este liberă. Heckey pe ghiață „Telefon Club“ învins „Gloria” cu 6-1 (1-0, 1-1, 4-0) Aseară in cadrul campionatului Au condus d-nii Tănase și Sinereregional „Telefon Club“ a învins cinski. Gloria cu 6-1. Punctele au fost înscrise de Anastasiu (3), Vivi Fetrescu (2) și Goda (în propria-i poartă). Pentru Gloria a marcat Dron. Cei mai buni au fost Anastasiu, Petrescu, Buia și Botez, iar dintre învinși Cornea, Dron și Flammaropol. Echipele au prezentat următoarele formațiuni: TELEFON:CLUB: flueraș, Buia, Anastasiu, Țico, Botez, Munteniu , Petrescu, Petrovici, Concistor (Polizu). „GLORIAA“: Cornea; Goda, Bo Conducerea Venusului va fi represintineanu, Florescu, Lupu, Bindezentată de d-nii av. Al. E’adescu, trenament al echipei femenine de rer. Flammaropol, Predescu, Dron. prof. Evian și maior C. Dumitrescu. hockey Telefon Club. „Venus"” pleacă mâine la Budapesta Clubul campion va pleca mâine la Budapesta. Venus va deplasa un lot însemnat de jucători. Afară de cei 11 titulari vor mai face deplasarea Ghenea, Straja, Gorgorin, Dan Gavrilescu și Gruia. Venusiștii vor juca la 26 și 29 Decembrie. In prima zi vor întâlni formația Újpest iar a doua zi o combinată maghiară. Joi 23 Decembrie 1937 CAMPANIA LECTORAL& D. G. G. Mironescu candidează la Cluj După cum am anunțat, d. G. G. Mironescu, fost președinte de consiliu, a fost invitat să candideze pentru un loc de senator în actualele aleger D-sa și-a depus candidatura pentru locul de senator al camerelor profesionale, secția comercială, circ. Cluj. In momentul când d-sa și-a anunțat participarea la această alegere mai candidau pentru acelaș loc d-nn Ionel Comșa, fost senator, Niculescu Ritz și Tică. Candidatura d-lui Mironescu, care se bucură de un real prestigiu, a făcut o puternică impresie in cercurile respectivului colegiu profesional din Ardeal. Se crede că ceilalți trei candidați se vor retrage, din considerație pentru personalitatea fostului președinte de consiliu. D. G. G. MIRONESCU Inifamațiani sportive A încetat din viață d. Nicu’escu- Ianca, sportiv din vechea falangă. Fost boxeur, fost conducător al Federației de box, defunctul s’a bucurat pe vremuri de o mare popularitate. * Azi la ora 15 va avea loc un an- Adunarea generală extraordinară a Academiei de științe din România GRUPA A. Ziua a doua din sesiunea de toamnă a Academiei de Științe din România a fost consacrată comunicărilor pe secțiuni. Ședința secțiunilor de matematică și astronomie, fizică, chimie, geniu militar și tehnică a fost deschisă la orele 10 în amfiteatrul „Bacaloglu” al Facultății de științe, președinte fiind d. prof. dr. N. COCULESCU. Primul vorbește d prof. D. V. _IONESCU-Cluj, prezentând comunicarea d-sale: „Generalizarea unei ecuații funcționale a Domnului Pompei”. Urmează apoi tot o comunicare a secțiunei de matematică și anume a d-lui prof MIRON NICOLESCUCernăuți: „Șiruri cu dublă intrare”. Urmează apoi interesantele comunicări ale d-lor prof. IULIU VOICUBucurești și VIRGINIA VOICU. ..O metodă colorimetrică pentru doza borului în canități mici și foarte mici” și prof. JULIE VOICU: „Consecințe și posibilități de ordin chimic și biochimic rezultând din combinarea acidului boric cu substanțele organice". D. prof .T PROCOPIU-Iași și N. CALINICENCO au prezentat o comunicare asupra Măsurilor magnetice făcute în 1937 în România. Autorii au continuat măsurile magnetice începute în 1931, asupra declinației magnetice, înclinației și componentei orizontale. D. prof. dr. DORIN PAVEL-București a făcut o comunicare cu titlul: Contribuție la dimensionarea economică a canalelor și conductelor. D. dr. VENCOV București prezintă comunicarea d-lui D. STEFANESCUBucurești. Absorbția fosgenului și clorurei de acetil în infraroșul apropiat. La orele 10.30 s’a deschis în amfiteatrul „Negreanu” al Facultății de științe ședința secțiunilor: zoologie, anatomie, paleontologie, fiziologie animală, botanică fiziologie vegetală biologie aplicată, geologie, mineralogie, geografie, istoria și filozofia științei. Ședința a fost prezidată de d. dr. C. PAULIAN și d. dr. IONESCUBrăila, D. prof. C. MIHAILESCU-București în colaborare cu d-ra FL. ULMEANU a prezentat studiul d sale: Contribuții la studiul efectelor educației fizice raționale la adolescenți. Urmează comunicarea d-lor prof. E APOSTOLEANU-București și dr. C. VLADUTIU, un nou ganglion limfatic. Autorii pun in evidență existența acestor ganglioni testiculari la Ziua a 11-a culari se găsesc mai ales la vasele precoci, din care fapt s'ar putea deduce o explicație asupra prezenței lor.D. prof. D. PAULIAN București, C. FORTUNESCU, M. TUDOR și GH. CONSTANTINESCU prezintă comunicarea: Șoc chimioterapic prin car diazol în schizofrenie. Urmează d-nii prof. C. MOTASIași și M. BACESCU cu comunicarea, Hypania invalida (Grube) in Delta Dunării”. Autorii semnalează această specie pentru a doua oara în Nistru și pentru prima oară In Delta Dunării. D. MIRCEA D. ILIE prezintă studiul d-sale asupra Brecciilor cu elemente eruptive în Munții Apuseni. Autorul distinge urmăoarele categorii: 1) sedimentare cretacice, 2) mylonitice și 3) vulcanice. Cu prilejul comemorării a trei sute de de la apariția celebrului , Discours de la méthode” d. dr. DPADLIAN și I. CANTACUZINO prezintă studiul „Descartes și medicina” în care se analizează ideile sale in raport cu medicina și în special cu neuropsihiatria. ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZA GRUPA A. Secțiunile și-au continuat lucrările și după amiază. Grupa A. a deschis ședința la orele 16.30 sub președinția d-lui prof. D. HURMUZESCU. D. conf. AL. GHIKA a prezentat comunicarea d-sale Asupra metodei de integrare a ecuațiilor cu derivate parțiale lineare cu coeficienți constanți a lui G. Oltramare. Autorul expune încercările lui Oltramare și formula eronată la care a ajuns. Definește mai departe aceeaș operație în alt mod reușind să rezolve problema lui Cauchy. In plus mai arată și existența unor integrale analitice neuniforme depinzând de funcții analitice arbitrare. Urmează comunicarea d-lui dr. L. CESARI-Roma, trimisă de d prof. MAURO PICONE, membru de onoare al Academiei de științe din România cu titlul Asupra proprietăților funcțiunilor reprezentate prin seriile trigonometrice. La Grupa B. au continuat lucrările sub președinția d-lui prof. consilier GH. NEDICI. D. prof. G. ZOTTA București a prezentat comunicările sale: Evoluția sezonieră și anuală a oglinzii rasiale a anofelelor și Rase mediteraneene de anofeli în fauna Europei centrale. Urmează d. prof. C. MIHAILESCUBucurești și L. ALEXIU: Cercetările și a morfologiei sanguine in efortul fizic la indivizii antrenați și neantrenați. D dr. D. PAULIAN, M. CARDAS și M. CHILIMAN prezintă studiul: „Variațiile stării sanguine și acidității gastrice în scleroza în plăci" Autorii au găsit în scleroza în plăci turburări de secreție gastrică și turburări ale tabloului morfologic sanguin. Au găsi deasemeni, anemie, turburările fiind atât morfologice cât și în ceiace privește cantitatea de hemoglobină. D. dr. D. PAULIAN mai prezintă în colaborare cu d. I. CANTACUZINO comunicarea. Constituția umană în paralizia generală progresivă. Acest studiu consemnează primele rezultate românești în acest domeniu iar autorii se confruntă cu cele străine analoage. Urmează comunicarea d-lui dr. N. GAVRILESCU-București și N. IONESCU: Separarea proprietăților active din perforatul colinergic sau adrenergic și inhibițiunea cardiacă. D. conf. G. DĂNULESCU-București și M. COT.DMIȚCHI prezintă studiul: Influența mărirei progresive a cantității de oxigen disolvat asupra peștilor. D. G. DIMIESCU prezintă comunicarea d rei M. DUMITRIU cu titlul: Hrana cegei Acipenser rubhenus L. din Dunăre. D. prof. S. RADIAN prezintă comunicarea d-lui prof. STAN IONESCU București. Pigmenții din diferite specii de Prunus, Lonicora și Viburnum. Ultima zi de comunicări, desbateri, cooptări de membri este astăzi. Ședință la ora 10 jum., la Facultatea de științe. GRUPA B. GRUPA B. cu următorul sumar: Bătălia de la Marna de Roll’s. oct...urnă bucureșteană de Lampagiul de seară? Secta tremurătorilor de Reporte; In actualitate de Obraznicul ; cum lucrează doctorii de Mister Walk; Faceți jocurile... de C. Martin; Protestez de Ion Pribeagu; Afișe electorale de # # # Omul cu tomate de Victor Effimiki De-ale lui Bofidan Pitești de Daniel Scorțea; Taina proverbelor; Căsătoria pușcăriașului; Dela masa bârfitorilor; Femeia care jefuește pe morți porc. Acești gangnoai limfatici testi, asupra variațiunii tensiune! arteria* și pe vii, etc . i * BETUL 3 LEI Candidaturile de senatori ale partidului socialdemocrat la colegiul Camerelor de muncă Partidul social-democrat și Confederația generală a muncii au depus următoarele candidaturi la colegiul Camerelor de muncă. La București d. Dumitru Vasoreanu; la Iași d. Mihăiescu-Bacau; la Cluj d. I. Flueraș, la Galați d. I. Mirescu. 11 arestări la Cahul CAHUL. 20. — In comuna Congaz din județul nostru, s-a produs Senatori aleși fără contracandidat D. Constantin C. Sescioreanu A fost declarat de biroul electoral Județean Ilfov, senator al Camerelor de agricultură, conform art. S3 al. 3 din legea electorală, neavând contracandidat. Pe aceleași considerente, biroul electoral județean Cluj a declarat senator al Camerelor de industrie și comerț pe d. Victor Slăvescu. De asemenea a fost declarat afes senator al Camerelor de agricultură din Iași, d. Mircea Costinescu, întrucât nu a avut contracandidat. # # Ședința comisiei centrale electorale Comisiunea centrală electorală in ședința sa de aseară a procedat la judecarea următoarelor contestații: 1) A d-lui Panait A. Gheorghe, candidat a colegiul camerelor profesionale Galați, contra primirii candidaturii d-lui Gh. Covăceanu din Buzău, la locul de senator al colegiului Camerelor de muncă din circ. Galați pe care o respinge pe temeiul art. 54 din legea electorală, fiind o listă definitiv primită. 2) A d-lui ing. Gh. Deleanu, din Galați, contra primirii candidaturii d-lui Const. Orghidan, pentru locul de senator al colegiului Camerelor de industrie și comerț din circumscripția Galați, pe care o respinge deasemenea pe temeiul art. 54, din legea electorală, fiind o listă definitiv primită de biroul electoral județean Covurlui. 3) A d-lui Oreste Artenie Russindilaru, președintele partidului poporului din Rădăuți contra primirii candidatului dr. Erast Nastase, la Senat, colegiul consiliilor comunale și județean Rădăuți, care nu are vârsta cerută pentru Senat Comisiunea respinge și această contestație tot pe temeiul art. 54 din legea electorală. Ședința următoare azi la orele 17. jum. Incidentul din suburbana Dudești-Cioplea Un incident de oarecari proporții un incident politic. Unsprezece Iași s-a petrecut ori după amiază in sub, au fost arestat! pentru Lese Mares« urbana Dudești-Cioplea. Un grup de 450 de alegători nat . _____ țional-țărăniști a stat înconjurat de jandarmi comandați de d. locot. colonel Pavlici, timp de câteva ore, neputând să se ducă la vot. Două camioane cu legionari trecând prin comună au rupt cordoanele de jandarmi, ceea ce a determinat pe aceștia să tragă focuri de armă. Incidente în Ourestor SILISTRA, 20. — La Acadănlar, Belica și Lipița s’au produs incidente grave. La Belica, plata Turtucaia, asistenții opoziției au fost opriți să intre în secția de votare. S’a produs o încăerare cu jandarmii. La Lipița , membrii partidului „Totul pentru CAHUL. 20. — In comuna Conțară” au bruscat pe jandarmi. Șeful gaz din județul nostru, s-a produs postului a fost rănit de legionari. A apărut No. 3 al excelentei reviste lumxoristice OBRAZNICUL Impresionanta sinucidere a unei tinere Ea și-a curmat viața, trăgindu-și un glonte de revolver in cap PLOEȘTI. 20. — O sinucidere slargă a capului și s-a oprit apoi în peps trecut astăzi dimineață, în orașul >rete. Moartea i-a fost fulgerătoare. noi.ro. 1 Revoverul este proprietatea ingi-e-ra Elena P. Badea, cunoscută iielului Mateescu și a fost găsit de sub numele de Lulu, în etate de 211 ani, și-a pus capăt zilelor în locuința din str. M. Eminescu, aleea V. nr. 9, la prietenul ei, d. ing. Nicolae Mateescu, de la uzinele metalurgice „Concordia“. Faptul fiind adus la cunoștința autorităților, au sosit la fața locului d-nii Const. Ghițeanu, prim procuror, Vlasie, secretarul chesturei; Jean Stanculescu, șeful poliției judiciare și comisarul de serviciu Niculescu. Din ancheta întreprinsă de șeful parchetului și polițiști, reiese că tânăra și-a curmat viața în felul următor: s-a așezat în fața oglinzii din dormitorul inginerului și punându-și țeava unui revolver Browning, calibrul 6.5 în dreptul tâmplei drepte, a descărcat un foc. Glontele a eșit prin partea stângii,din sertarul unei mese. Ea nu a lăsat nici o scrisoare în care să arate cauzele ce au determinat-o să recurgă la acest gest. Sinucigașa era de o rară frumusețe. Orfană de răsboi, se stabilse de mult la Ploești, venind din Capitală. Fusese angajată ca funcționară diurnistă la primăria municipiului nostru, până acum câtva timp, când ța fost concediată. In urma dispoziției d-lui prim pro- scuror Const. Gh.țeanu, cadavrul sinucigașei a fost transportat la morgă, unde urmează ca d. dr. V. Vasiliu-Iași, medicul legist, să-i facă autopsia. V. LULU BADEA