Dobrogea Nouă, octombrie 1956 (Anul 9, nr. 2549-2574)
1956-10-21 / nr. 2566
Despre cei care apără viata Oamenii despre care voi vorbi în aceste rînduri sînt din aceia despre care am vorbit mai puțin, dar care veghează cu pasiune și dragoste la sănătatea celor ce muncesc, Iată citeva aspecte din munca acestor oameni. Un colectiv meditat exemplu Despre medicii și surorile care deservesc Spitalul C.F.R. Palas, muncitorii ceferiști vorbesc cu respect și recunoștință. Ei se caracterizează printr-o dragoste deosebită pe care o manifestă față de bolnavi, printr-o grijă permanentă și atentă asupra fiecărui pacient în parte. Doctorii Nedelcu Ion și Năstase Ion sînt apropiați de bolnavi, îi ascultă cu multă răbdare și găsesc pentru fiecare un cuvînt de îmbărbătare. Vizita doctorului Nedelcu in salonul bolnavilor — ne scrie corespondentul nostru Dumitru Andrei — este așteptată cu multă nerăbdare de către pacienți și astfel de vizite în care doctorul se interesează pe rînd de starea sănătății fiecărui bolnav în parte sînt foarte dese la acest spital. Surorile Calciu Suzana, Cornea Ana, Căprărescu Cornelia și Bratu Ana completează atmosfera de atenție și grijă față de bolnavi ce domnește la acest spital. De asemenea, și la secția chirurgie, medicul Bosing se străduiește să imprime aceeași ordine, disciplină și atenție față de muncitorii veniți să-și recapete sănătatea, întocmai ca-n „Poveste neterminată". Recent ne-a sosit la redacție o scrisoare foarte interesantă. Numele celui care ne-o trimite este Bocea H. Dumitru. Tovarășul Bocea își începe scrisoarea povestind un episod din filmul sovietic ,, Poveste neterminată" pe care probabil l-ați văzut cu toții. El a găsit o asemănare identică între eroina principală a filmului, tinăra și entuziasta doctoriță Elizaveta Maksimovna, care străbătea întregul raion fără oboseală vizitîndu-și bolnavii și împărțind rețete, sfaturi îmbărbătătoare sau mustrări pline de însuflețire de la caz la caz, cu o tînără doctoriță din orașul nostru. „Cînd am văzut filmul — ne împărtășește sincer tovarășul Bocea — am crezut că este o exagerare, că în realitate nu pot fi găsite asemenea exemple. Deunăzi, însă au constatat că ceea ce gîndisem era complet neadevărat, neconform realității. Mi se îmbolnăvise copilul și nu știam ce să fac. Am dat un telefon și am anunțat policlinica de copii. Cînd a bătut la poartă doctorul care venise să viziteze copilul, am constatat că era o femeie. A intrat în casă și s-a dus de-a dreptul la patul copilului. L-a luat în brațe, l-a consultat și credeam că va pleca. Dar curios.. S-a dezbrăcat de haină și a luat loc. A stat lîngă copil, aplicîndu-i diferite tratamente și îngrijiri pînă ce i-a scăzut temperatura. Cînd a constatat că s-a îmbunătățit starea sănătății copilului, tinăra doctoriță căreia începusem să-i port aceeași stimă ca și eroinei din filmul „Poveste neterminată'', s-a îmbrăcat, ne-a mai dat cîteva sfaturi și ne-a părăsit asigurîndu-ne că ce-a fost grav a trecut"". In încheierea scrisorii, tovarășul Bocea ne asigură că tot la fel ne-ar fi scris și familiile Eremia Mihai, Androne Marin, Manga Vasile și altele din circumscripția medicală nr. 7 unde tinăra doctoriță a vegheat ore întregi la căpătâiul copiilor acestora. Asemănarea pe care a căutat s-o facă tovarășul Bocea între eroina filmului sovietic și tinăra doctoriță Elena Tomescu este și firească. Stima, respectul pe care l-a căpătat din partea oamenilor tinăra doctoriță Elena Tomescu se datorește pasiunii cu care aceasta își practică meseria. Viața ei stă în muncă, iar trăsătura principală o constituie dragostea pe care o poartă omului, vieții pe care o apără cu devotament. V. CHIURTU A APĂRUT: S. K. TATOCENKO și S. V. MEDVEDIEV Aplicațiile defectoscopiei cu raze gama în industrie (traducere din limba rusă) 162 pag. Lei 5,55 Controlul reprezintă una dintre principalele condiții în vederea îmbunătățirii calității produselor. Detectarea defectelor s-a îmbogățit, în ultimii ani, cu o metodă nouă bazată pe folosirea razelor gama emise de izotopi radioactivi. In această carte sînt expuse bazele teoretice, metodele aplicate, utilajul folosit și rezultatele obținute în Uniunea Sovietică, la folosirea izotopilor radioactivi ale iridiului și ale cobaltului. Totodată se arată măsurile pentru prevenirea acțiunii vătămătoare asupra organismului. Cartea va fi de mare folos celor care vor aplica aceste metode moderne de control în întreprinderi, laboratoare și institute de cercetări. O bibliotecă . Credem că foarte rar se va găsi cineva, car e, minat de diferite treburi în reședința raională Negru Vodă, să nu afle că aici există și o bibiliotecă raională, împins de curiozitate, sau de dorul răsfoirii unei cărți sau unui ziar, călătorul ce pătrunde în localul bibliotecii este plăcut surprins de numărul impunător de rafturi pline cu cărți care emoționează prin cantitate pe amatorul de citit. Dar dacă unii din acești vizitatori ar împinge curiozitatea mai departe, nu „culisele“ bibliotecii, ar avea mai puțin plăcută supriza să constate niște lucruri, care, dacă dau de gîndit simplilor cititori sau vizitatori, cu Pentru pregătirea femeilor... 5 t ♦ ... s-a deschis la Eforie o ♦ ș școală pe lîngă comitetul religional de partid pe care o trec * ♦ ventează 137 femei din rîndul 4 țărăncilor muncitoare, membre ♦ colectiviste și întovărășite. In I perioada aceasta de o lună cît ♦ va dura școala vor fi predate ♦ 1 18 lecții despre politica partidului nostru față de femeie, * T despre munca femeilor în ca ♦drul comisiilor și grupelor de ♦ I femei. i La deschidere a participat IT tov. Vîlcu Vasile, prim-secretar I ♦ al comitetului regional de II partid, care a vorbit despre rostul femeii în transformarea socialistă a agriculturii și în întărirea economico-organizatorică a sectorului socialist agricol. O asemenea școală s-a deschis și pe lîngă comitetul ra tional de partid Tulcea frecvent *tată de un număr de 50 femei. 1 ♦ Aceste cursuri vor funcționa în J I două serii. ț Alaturi de copiii noștri! S-au redeschis școlile. Anul acesta ele au devenit mixte. Noi, părinții, sîntem foarte mulțumiți. Băiatul meu e în clasa a II a elementară a școlii nr. 1 și stă în bancă alături de o fetiță. E mai plăcută clasa acum. Vezi gulerașe albe, fundulițe, codițe... Băieții au devenit mai politicoși, gălăgia din clasă e mai mică, iar nelipsitele bătălii, de care duceam atîta grijă în anul trecut, au dispărut acum din clasă. Cîte din mame nu-și amintesc cu cîtă strîngere de inimă nu ne-ntorceam acasă de la școală, știind că am lăsat în clasă o ceată de zlănțuitori, gata să li se întîmple orice rău, pînă la sosirea învățătoarei. In anul acesta, o spun cu toată sinceritatea, noi, mamele, sîntem liniștite, fiindcă copiii noștri au de strajă pe lîngă tov, învățătoare și pe duioasele fetițe, care îi împiedică de la multe năzbîtii. Dar întocmirea claselor mixte s-a dovedit a fi favorabilă educării copiilor și prin aceea că se dezvoltă la copii un mai accentuat simț gospodăresc. Admiri cu cîtă grijă se întrec acum echipele de serviciu pentru tablă să fie ștearsă, creta și buretele să nu lipsească și în general ordinea să domnească în clasă. Influența băieților se resimte și ea. Ii imprimă clasei o maturitate de gîndire, la care fetițele nu vor să se lase mai prejos, și laolaltă alcătuiesc acel tot unitar, care ridică nivelul clasei și aduce mulțumiri învățătoarelor și părinților. In clasa unde învățătoare este tov. Neagu Elena, există acea legătură care se cere a fi între școală și părinți. O dată pe săptămână se ține o consfătuire, în care se discută situația elevilor, comportările lor. Tov. învățătoare ne îndrumează asupra aplicării metodelor indicate de pedagogia nouă, sovietică. Și viața culturală este ținută trează în rîndul părinților. Responsabila resortului cultural, din comitetul de clasă, împarte mamelor cărți noi ridicate de la biblioteca sfatului popular. Femeile sînt antrenate să muncească și pe linie obștească, să confecționeze anumite daruri pentru copii, să răspundă la chemările comisiei de femei și a delegatelor de stradă, să participe la toate manifestările vieții noastre noi, socialiste. Iată de ce anul școlar înseamnă și pentru noi, părinții, an de învățătură, dar și de întinerire a forțelor noastre. PAULA IGNAT, coresp. DOfiftO'GÉA' NOm Nr. 2566 și... șeful ei! atît mai mult trebuie să dea de gîndit tov. Constantinescu, șeful secției culturale raionale Negru Vodă, și tov. Sădi, șeful bibliotecii regionale Constanța. Amatorii de „culise“ ar putea să afle că tov. Ilie Dumitru n-a mai operat în registrul de evidență a cititorilor și a activității bibliotecii de mai bine de o lună de zile. S-ar mai putea afla cu această ocazie că se găsesc cărți date la cititori, încă de anul trecut, cum ar fi cazul cititorilor Bechir Sabordin, Băleanu Dumitru, Alexe Constantin și alții, și că nimeni nu se gîndește să le ceară aceste cărți înapoi. S-ar mai descoperi de asemenea și ciudățenii ca faptul că cititorul Constantin Vasile a adus cărțile citite înapoi, totuși conducerea bibliotecii continuă să-i pretindă a restitui cărțile, împrăștiind astfel teama în rîndurile celorlalți ca nu cumva, împrumutînd cărți de la bibliotecă, să ru ști a suporta costul lor din cauza tov. Ilie Dumitru, care nu are grije de evidențe. De altfel și dînsul este sub obsesia fricii de evidență, astfel se și explică faptul că în cursul lunii septembrie și pînă la 10 octombrie n-a mai avut curajul să afișeze graficul bibliotecii în perete, ca nu cumva să afle și... cititorii, despre activitatea dusă de tov. Ilie Dumitru în calitate de bibliotecar șef. Nu știm în cît timp va aduce înapoi la bibliotecă tov. Ilie Dumitru cărțile eliberate cu luni și ani în urmă. Dar am vrea să știm un lucru , cît timp o să dureze pînă cînd organele care răspund de activitatea tov. Mie Dumitru se vor hotărî să-i analizeze activitatea pentru care este retribuit? ILIE CRIȘ, coresp. Adunări închinate luptei pentru apărarea păcii La Casa de ajutor reciproc a pensionarilor din orașul nostru au avut loc adunări ale pensionarilor închinate luptei pentru apărarea păcii. Cu acest prilej au vorbit Corneliu Angelescu, Serafide Gh. Boicescu Constantin și C. Niculescu, membri ai S.R.S.C.ului, despre situația internațională. Ascultînd cu mult interes cele expuse, participanții la aceste adunări, în număr de peste 1800 pensionari, și-au manifestat dorința lor nemărginită pentru o viață liberă și liniștită, pentru pace, precum și indignarea împotriva acelora care nu încetează cu pregătirile unui nou război mondial. C. NICOLAU, coresp. ---------- Munca culturală în comuna Luciu Noul cămin cultural construit prin autoiimpunere în comuna Luciu are un rol de seamă în socializarea agriculturii. Cu toate acestea, președintele sfatului popular, tovarășul Neagu Constantin, tratează cu indiferență activitatea culturală. Astfel, el a propus secției culturale a raionului înlocuirea învățătoarei Tudor Anica din funcția de directoare a căminului cu țăranul cu gospodărie individuală Boboc Niță, deoarece acesta este... prietenul lui. In urma acestei schimbări, căminul cultural nu-și mai trăiește activitatea. Astfel, brigada artistică care era bine organizată, participantă la concursul pe raion, în prezent s-a destrămat. Este cazul ca tov. Neagu Constantin și șeful secției culturale, tov. Botan Ion, să treacă la măsuri care să ducă la activizarea căminului. MALANCA STATE, coresp ____________________ CARNET ARHEOLOGIC ____________________ SALSOVIA — DRUMUL SOARELUI In imediata apropiere a comunei Mahmudia, în partea de vest, pe un mal abrupt al Dunării, se găsesc resturile unei mari așezări antice, denumită Salsovia. Fără nici o exagerare, se poate spune că complexul de peisaje din aceste părți este mai mult decît frumos. Spre sud-est și nord-vest se întinde panglica fluviului, care de la răsăritul soarelui și pînă în apusul acestuia pare ca un aur topit, în continuă mișcare. Din această îmbinare feerică, între razele soarelui și apele fluviului, antica localitate a și căpătat denumirea de Salsovia, ceea ce înseamnă, „drumul soarelui“. Chiar în fața acestei așezări, spre nord, se întinde împărăția nesfârșită a deltei, cu păduri de trestii și sălcii. La vreo cîțiva kilometri spre vest, se înșiră dealurile Beșlepeului, ce par ca cinci uriași încremeniți de milenii, care păzesc „comorile fermecate“. Aceste dealuri cu înălțime de peste 240 m poartă pe grumajii lor și astăzi încă păduri cu izvoare răcoritoare. In antichitate, pădurile acopereau complet dealurile, iar izvoarele erau mai abundente. In acest mediu geografic de o rară frumusețe, a luat ființă străvechea Salsovia, pe locul cărei așezări de origină romană, s-au mai descoperit și multe monezi antice grecești. Astfel, aici, mai demult, s-a găsit un aer grave albian — monedă care circula în colonia grecească Olteia din sudul U.R.S.S. și multe monezi de argint provenite de la Histria, din sec. 5—4 î.e.n. Toate acestea dovedesc circulația monedei și existența aici — dacă nu a unei așezări propriu-zise din perioada greacă — dar cel puțin a unui punct cunoscut celor antici și unde probabil poposeau negustorii greci pentru eventualele schimburi comerciale cu autohtonii, în peregrinările lor pe Dunăre. Insă, după toate izvoarele literare antice și resturile materiale descoperite, Salsovia este cunoscută din sec. 2 e.n. ca o așezare romană la hotarul dunărean, în perioada cînd stăpânirea romană s-a întins și la nord de fluviu. Salsovia este menționată în Itinerarium Antonini, Notitia Dignitatium, sec. 4—5 e.n., în schimb în Synecdemus (călăuza) lui Hierocles, apărută mai înainte de 535 e.n. și în De Aedificius a lui Procopius din 560 e.n., Salsovia nu mai apare, ceea ce face să se creadă că atunci cînd Justinian 1527—565) a întărit linia dunăreană, a lăsat în părăsire această așezare. Pe la începutul sec. XX, Vasile Pîrvan, celebrul nostru arheolog, a făcut aici săpături și a identificat așezarea de lîngă Mahmudia, cu antica Salsovia. Aceasta se compune dintr-un castru propriu-zis, unde staționa garnizoana, așezat pe un mal înalt de peste 30 m în apropiere de Dunăre. Din imediata vecinătate a castrului spre vest, pe pantele ce coboară lin dinspre dealurile Beștepeului, se întinde așezarea civilă care ocupă o suprafață mare cuprinzând pe lîngă pantele dealurilor și locul comunei Mahmudîa de astăzi, iar urme materiale s-au descoperit chiar și dincolo de dealurile Beștepe. Așezarea civilă comunica cu castrul prin trei șanțuri adînci, care porneau tocmai din dealurile Beștepe; șanțurile care serveau și la apărare se văd foarte bine și astăzi, brăzdînd adinc poalele dealurilor unde era așezarea antică. Salsovia a fost un punct de sprijin militar în sistemul de apărare a hotarului Dunărean în sec. 3—5 e.n. în perioada cînd imperiul roman este tot mai mult amenințat de popoarele migratorii de dincolo de Dunăre. O inscripție găsită aici de profesorul C. Moisil, care vorbește despre cultul soarelui zeificat, a fost așezată în anul 322 e.n. la baza statuiei lui Sol Invictus (Zeul Soare), în castrul de la Salsovița. Inscripția spune: „Chipul sfîntului zeu Soare, închinat la 18 noiembrie, trebuie să fie rugat în fiecare an, la aceeași zi... cu tămîie, lumini și libațiuni de către preposit (comandantul) și vexilația (garnizoana) aflătoare în lagărul din Salsovia (in castris Salso» viensibus)...“. Această inscripție, pe lîngă faptul că prezintă o importanță pollitico-religioasă, ne redă un aspect din viața garnizoanei romane cantonată în castrul de la Salsovia în sec. 4 e.n. Tot de castrul de aici sînt legate cele mai multe descoperiri de monezi. In marea majoritate a cazurilor, monezile de argint, aramă și bronz din perioada romană, s-au găsit pe teritoriul castrului și prea puține pe al celui de la așezarea civilă. Resturile materiale descoperite pe locul așezării civile, atestă că la Salsovia a palpitat cîndva o viață intensă. Aici s-au găsit apeducte, conducte de apă și lucrări de canalizare; izvoarele din dealurile Beștepe erau captate și prin conducte de pămînt ars, aprovizionau cu apă, Salsovia. De asemenea, pe teritoriul așezării civile s-au găsit multe lucruri care oglindesc intensitatea vieții de aici. Astfel, s-a descoperit multă ceramică, printre care diferite feluri de amfore din sec. 2—6 e.n., un vas trilobat, o imitație după vase antice grecești, tuburi de la conductele de apă, cărămizi mari, olane, țigle, fragment dintr-o inscripție din perioada romano-bizantină etc. In apropierea castrului, pe teritoriul așezării civile, s-au descoperit două chiupuri uriașe, cu o capacitate între 600—650 litri fiecare. In partea de nord-est a așezării civile s-au găsit multe cuptoare, datorită cărora s-a ajuns la ipoteza că aici a fost sectorul de fabricație a ceramicei. Intr-o vale, din imediata apropiere a castrului, spre vest de acesta, se găsește o movilă necercetată. Dintre toate descoperirile făcute la Salsovia, cea mai interesantă constă în monezile bizantine din sec. 11—12, care împreună cu ceramica din perioada romano-bizantină, sec. 5—6 e.n., deschid pagini noi și necunoscute din istoria străveche a Salsoviei. Multe din descoperirile enunțate mai sus se datoresc unui pasionat arheolog amator în persoana tov. Enicescu Ștefan de la Mahmudia, care timp de 25 de ani, cu răbdare, grijă și sacrificii materiale, a știut să salveze de la distrugere multe din obiectele antice găsite întâmplător pe teritoriul străvechei Salsovia. Toate lucrurile salvate, chiar și cioburi, le păstrează cu sfințenie și cu deosebită bunăvoință, le pune la dispoziție pentru studierea lor. Insă acest pasionat arheolog amator, care a salvat tot ce s-a putut salva, nu poate întreprinde nimic pentru a opri distrugeri mai mari, care se fac la castrul de la Salsovia. In această privință, credem că sfatul popular Mahmudia are de spus un cuvînt, mai ales atunci cînd este vorba de un monument arheologic pus sub protecția statului. Astăzi, în regimul democrat-popular, cînd se acordă atîta importanță și sprijin material problemelor de ordin științific și cultural, ar fi cazul ca forurile respective să întreprindă cel puțin un sondaj pe teritoriul anticei Salsovia, pentru lămurirea atâtor probleme încă necunoscute, care stau în fața istoriei antice a patriei noastre. AL. GREBANOS A 9-a sesiune a sfatului popular comunal Albești De curând a avut loc cea de- 9-a sesiune a sfatului popular comunal Albești, raionul Negru Vodă, în care deputații au luat în dezbatere problema îndeplinirii planului de colectări la produsele vegetale și animale și desfășurarea campaniei însămînțărilor de toamnă. Din rapoartele prezentate s-a desprins faptul că planul de colectare la lapte a fost realizat în proporție de 100 la sută, la grâu 99 la sută, alte boabe 96 la sută, fîn 91 la sută, floarea-soarelui 78 la sută, iar porumb numai 25 la sută. La carnea de vită planul a fost realizat în procent de 99 la sută, iar la cea de porc în procent de 89 la sută. Din suprafața totală care trebuia însămînțată în această toamnă, s-au însămînțat pînă acum 676 hectare. De asemenea, discutîndu-se problema contribuției în muncă s-a desprins faptul că comitetul executiv al sfatului popular comunal s-a ocupat mulțumitor de aceasta. Bunăoară, pînă în prezent în comună au fost efectuate 800 zilemuncă din planul de contribuție în muncă. Un sprijin deosebit pe linia atragerii țăranilor muncitori la îndeplinirea zilelor de contribuție în muncă l-a adus deputatul Emin Nunu, care a desfășurat o permanentă muncă de lămurire în rîndul alegătorilor din circumscripția sa. In discuții, deputații au criticat faptul că o serie de deputați, cum ar fi Asăvoaie Stan, nu participă la sesiunile sfatului popular, nu desfășoară nici o muncă în cadrul circumscripției electorale pentru atragerea țăranilor muncitori, pentru efectuarea însămințărilor de toamnă. De asemenea, ei au criticat și comitetul executiv comunal pentru faptul că în ultima vreme s-a preocupat prea puțin să sprijine activitatea deputaților în circumscripție, a comitetelor de cetățeni TOMA EFTIMIE, coresp. Mts sprifma £»adI © SI © £ aa8ea. De peste o lună, nouă colectiviști din partea de răsărit a satului Galeșu au cerut oficiului P.T.T.R. al raionului Medgidia să prelungească linia de radioficare. Trebuie menționat că gropile pentru stîlpi sînt pregătite, iar stîlpii se găsesc în sat de la vechea rețea așteptînd doar dispoziția tovarășului Vasilescu, dirigintele oficiului. M. CHEMALEDIN, coresp. innEinrtnriníiítrtnítnrtnítrsTsisNins^TnrtTVyinunnnnris 0 o <1 g o ttiTtnrfj'TPrnrnsTftnnnrd'dTnnnnrdTnririryfniTrdtftsvfurs'?) o o os 6 nnrs7rsisTrifinE<r<sTonfoTnrir)nsirtrtririniTfinsisl5~&tnnnnsTs0 5 0 a 0 ynfTnsrnroTririrircnnnnnnnrtniiiliTsînnnnrB & siny .Activitatea organizată, lupta hotărâtă pentru îmbunătățirea muncii în procesul instructiv-educativ, năzuința spre rezultate calitative sînt îndatoriri de bază, de importanță deosebită pentru toate cadrele didactice din școala poporului. Călăuzită de principiile științificodemocratice ale noii școli, comisia metodică de limbă și literatură romînă de la școala medie nr. 1 din Constanța a prevăzut în planul său de lucru pe prima etapă a anului școlar curent, o serie de probleme de învățământ, și-a propus să tramvite și să folosească procedee variate în procesul muncii, la catedră, cu scopul de a ridica elevilor nivelul de învățătură. Pentru izbânda muncii, pentru reducerea și lichidarea cu succes a unor greșeli tipice de redactare și stilizare în tehnica compozițiilor, de ortografie și punctuație, existente în scrierea multor elevi, în scopul realizării unui învățămînt de calitate, comisia metodică a adoptat un plan unic de muncă pentru toate cadrele didactice, puncte de vedere comune tuturor profesorilor. Comisia metodică a hotărît să intensifice lupta pentru realizarea în școală a frontului unic în vederea vorbirii și scrierii corecte a limbii române, să-i dea viață, să-l transforme dintr-o formulă — uneori birocratică, pasivă, consemnată doar în acte oficiale — în realitate vie, activă, creatoare. In acest scop, profesorii de limba română de la școala noastră și-au luat sarcina să discute cu tovarăș, coleg de alte specialități aceastăă problemă, s-o urmărească îndeaproape, să demonstreze rolul covîrșitor, imensa contribuție a studiului limbii române pentru însușirea justă a cunoștințelor la alte obiecte. Comisia metodică de limba și literatura romînă a lansat o chemare către toate cadrele didactice să se alăture profesorilor de limba romînă, în cadrul frontului unic, inițiat de Ministerul Invățămîntului, să controleze activ și cu continuitate greșelile de exprimare orală, de ortografie și de punctuație pe care adesea le săvârșesc mulți din elevii noștri, să sublinieze astfel de greșeli din lucrările de control parțial și general ale elevilor, eventual să comunice profesorilor de limba romînă pe cele mai grave cu unicul scop; făurirea unei lupte comune pentru realizarea unui învățămînt de calitate la toate obiectele. In lumina acestui principiu, unii din profesorii de limba romînă au și întocmit fișa pedagogică experimentală individuală, în care sînt trecute greșelile de ortografie și punctuație ale elevului respectiv, extrase din lucrările de control parțial și general, din diferite exerciții de dictare, din temele elevilor. Fișa ortografică individuală cuprinde și aprecierile, concluziile profesorului asupra elevului. In felul acesta fișa ortografică individuală înlesnește profesorului de limba română să-și cunoască mai bine elevii, să le cunoască lipsurile, îi indică procedeele de muncă, de la elev la elev, sau de la grupe la grupe de elevi cu lipsuri asemănătoare, să lichideze mai ușor lipsurile elevilor, să urmărească evoluția creșterii lor la obiectul său. Pentru însușirea temeinică a gramaticii, datorită căreia „limba capătă posibilitatea de a îmbrăca gândurile umane în învelișul material al limbii“, pentru dezvoltarea gîndirii logice a elevilor, împotriva unui învățămînt de gramatică sec, rupt de viață, mecanic, „meșteșug de tâmpenie“ după expresia lui Creangă, profesorii de limba și literatura romînă din școala noastră vor folosi la lecții scheme gramaticale sintactice și morfologice cu exemple de texte culese de ei înșiși din opera marilor noștri scriitori și poeți clasici și contemporani : Eminescu, Creangă, Alecsandri, Caragiale, Goșbuc, Sadoveanu, Beniuc, Petre Dumitriu etc., texte remarcabile prin conținutul lor ideologic și caracterul artistic literar. In strânsă și directă legătură cu natura bucăților și fragmentelor de lectură literară din manualele de limba romînă, cu autorii, programa analitică, cu conținutul ideologic și măestria artistică a operelor studiate în clasă, lectură în afară de clasă, strălucit mijloc de completare și adîncire a problemelor literare, preocupă în egală măsură și cu viu interes pe toți membrii colectivului. Lectura în afara clasei, mijloc pentru a dezvolta la elevi orizontul înțelegerii, simțul critic, dragostea de carte, priceperea aprecierii operelor științifice și literare, a fost întocmită cu grijă la începutul anului școlar, difuzată în clasele respective. Ea va fi îndrumată sistematic verificată, supusă discuțiilor în ore speciale prevăzute în planificare sau la lecțiile de lectură literară, elevii avînd caiete speciale în acest sens. Interes deosebit acordă comisia metodică cercurilor literare, frecventate de cei mai buni elevi cu înclinate literare. Cercurile literare își vor începe activitatea la sfîrșitul lunii octombrie. Vor funcționa trei cercuri literare: al claselor a 7-a sub conducerea tovarășei profesoare Luscan Ana , al claselor a 8-a și a 9-a condus de tov. profesoară Chiriac A. și al clasei a 10-a sub conducerea semnatarului acestor rînduri. O altă problemă importantă semisată de munca științifică a colectivului nostru este vocabularul elevilor privit nu ca un capitol independent, ci organic legat de procesul de învățământ, de lecțiile de limbă, de lectură literară, de însăși lectura extrașcolară a elevilor. Pentru îmbogățirea vocabularului elevilor, vor fi introduse carnete de vocabular, de cuvinte neînțelese. Carnetul de cuvinte — uneori mici dicționare — vor contribui la însușirea și fixarea cu succes în mintea elevilor a cuvintelor necunoscute: neologisme, arhaisme, expresii populare, cuvinte legate de anumite regiuni, semnalate în procesul instructiv de învățămînt, la lecțiile de literatură sau de limbă. Pentru ridicarea nivelului profesional al cadrelor didactice în afară de studiul individual și melodia referatelor teoretice expusă în diferite ședințe va fi folosit mai cu seamă schimbul de experiență la clasă. Participarea la lecții, armă minunată de critică și autocritică constructivă, va prilejui controlul și verificarea procedeelor individuale, îmbogățirea, experimentarea și popularizarea metodelor juste de predare. Vor fi organizate interasistențe între profesorii de limba romînă și între învățătorii care predau la clasele a IV-a și profesorii care predau la clasele a V-a. Pentru realizarea programei analitice cu elevii claselor a V-a, care au slabe cunoștințe de gramatică și pentru însușirea temeinică a gramaticii, comisia a hotărît ca analiza gramaticală să se facă în mod împletit, adică morfologia să fie legată de cunoștințele de sintaxă, iar la predarea sintaxei să se revină mereu asupra morfologiei. O sarcină de bază va fi și aceea a controlului regulat al caietelor și temelor date pentru acasă. Controlul va privi una sau mai multe teme ale tuturor elevilor. Temele vor fi notate, notele trecîndu-se în catalog. Comisia a luat cunoștință cu justificată mulțumire de noile dispoziții ale Ministerului Invățămîntului care prevăd în locul obiectivelor: limba română pe de o parte și literatura romînă pe de altă parte un singur obiect • limba și literatura romînă, precum și suprimarea notei la oral de la sfîrșitul trimestrului, la gramatică, notă care mai cu seamă la clasele a 9-a și a 10-a era injustă, ea provenind de cele mai multe ori dintr-o singură examinare orală, adeseori superficială, realizată în fugă, din calculul și obligația profesorului ca toți elevii să aibă note. Ministerul a mai suprimat și nota la scris de la sfârșitul trimestrului la gramatică, rezultat al unei lucrări de control general și în cel mai fericit caz și al uneia de control parțial, care nu oglindea deprinderile ortografice de punctuație, exprimarea corectă în scris a elevilor, ci cunoștințele lor gramaticale. Compunerile elevilor vor fi de două feluri : întocmite în clasă și acasă. Compunerile în clasă vor fi executate în ora de curs După ce mai întîi va fi fost întocmit un plan sumar, aceste compuneri vor fi controlate și discutate în ora imediat următoare de lectură literară: Vor fi verificate lucrările cîtorva elevi și discutate cu clasa. Se va avea grijă ca orele de compunere în clasă și cele de verificare să fie planificate în zile consecutive. Comisia metodică a adoptat comunitate de vederi în formularea și forța subiectelor pentru lucrările de control parțial și general; durata lucrării scrise de control parțial nu va depăși 20 minute. Comisia metodică a mai hotărît să sprijine efectiv pe elervii rămași în urmă la învățătură, să asigure o închegată colaborare cu părinții elevilor, să folosească aceeași exigență constructivă în verificarea și notarea elevilor, în pregătirea metodică a lecțiilor, în alcătuirea planurilor de lecții, să obișnuiască pe elevi cu folosirea notițelor și manualelor în special pe cei din clasa a 5-a a căror trecere de la un învățămînt la altul e prea brusc și cărora le lipsesc aceste deprinderi. Am prezentat cîteva aspecte din planul de muncă al comisiei metodice de la școala medie nr. 1 din localitate, sarcini de bază în procesul de învățămînt în noul an școlar. O serie de alte probleme tot atît de concrete și de folos pentru bunul mers al învățământului: studierea noilor manuale, a metodelor juste de predare, folosirea celor mai bune și înaintate experiențe pedagogice, discuții în ședințe de producție, asupra lecțiilor etc. sau în fața comisiei, cer grabnică soluționare. PETRE CARAGEA prof. la șc. medie nr. 1 Constanța Carnet pedagogic Pentru îmbunătățirea muncii în scoală