Dobrogea Nouă, octombrie 1956 (Anul 9, nr. 2549-2574)

1956-10-21 / nr. 2566

Despre cei care apără viata Oamenii despre care voi vorbi în aceste rînduri sînt din aceia despre care am vorbit mai puțin, dar care veghează cu pasiune și dragoste la sănătatea celor ce muncesc, Iată citeva aspecte din munca acestor oameni. Un colectiv meditat exemplu Despre medicii și surorile care deservesc Spitalul C.F.R. Palas, muncitorii ceferiști vorbesc cu res­pect și recunoștință. Ei se caracterizează printr-o dragoste deosebită pe care o ma­nifestă față de bolnavi, printr-o grijă permanentă și atentă asupra fiecărui pacient în parte. Doctorii Nedelcu Ion și Năstase Ion sînt apropiați de bolnavi, îi ascultă cu multă răbdare și găsesc pentru fie­care un cuvînt de îmbărbătare. Vi­zita doctorului Nedelcu in salonul bolnavilor —­ ne scrie corespon­dentul nostru Dumitru Andrei — este așteptată cu multă nerăbdare de către pacienți și astfel de vi­zite în care doctorul se interesea­ză pe rînd de starea sănătății fie­cărui bolnav în parte sînt foarte dese la acest spital. Surorile Cal­ciu Suzana, Cornea Ana, Căpră­­rescu Cornelia și Bratu Ana com­pletează atmosfera de atenție și grijă față de bolnavi ce domnește la acest spital. De asemenea, și la secția chirurgie, medicul Bosing se străduiește să imprime aceeași ordine, disciplină și atenție față de muncitorii veniți să-și recape­te sănătatea, întocmai ca-n „Poveste neterminată". Recent ne-a sosit la redacție o scrisoare foarte interesantă. Nume­le celui care ne-o trimite este Bo­cea H. Dumitru. Tovarășul Bocea își începe scrisoarea povestind un episod din filmul sovietic ,, Poves­te neterminată" pe care probabil l-ați văzut cu toții. El a găsit o asemănare identică între eroina principală a filmului, tinăra și en­tuziasta doctoriță Elizaveta Mak­simovna, care străbătea întregul raion fără oboseală vizitîndu-și bolnavii și împărțind rețete, sfa­turi îmbărbătătoare sau mustrări pline de însuflețire de la caz la caz, cu o tînără doctoriță din ora­șul nostru. „Cînd am văzut filmul — ne împărtășește sincer tovarășul Bo­cea — am crezut că este o exa­gerare, că în realitate nu pot fi găsite asemenea exemple. Deună­­zi, însă au constatat că ceea ce gîn­­disem era complet neadevărat, ne­conform realității. Mi se îmbolnă­vise copilul și nu știam ce să fac. Am dat un telefon și am anunțat policlinica de copii. Cînd a bătut la poartă doctorul care venise să viziteze copilul, am constatat că era o femeie. A intrat în casă și s-a dus de-a dreptul la patul co­pilului. L-a luat în brațe, l-a con­sultat și credeam că va pleca. Dar curios.. S-a dezbrăcat de haină și a luat loc. A stat lîngă copil, aplicîndu-i diferite tratamente și îngrijiri pînă ce i-a scăzut tempe­ratura. Cînd a constatat că s-a îm­bunătățit starea sănătății copilului, tinăra doctoriță căreia începusem să-i port aceeași stimă ca și eroi­nei din filmul „Poveste netermi­nată'', s-a îmbrăcat, ne-a mai dat cîteva sfaturi și ne-a părăsit asi­­gurîndu-ne că ce-a fost grav a trecut"". In încheierea scrisorii, tovară­șul Bocea ne asigură că tot la fel ne-ar fi scris și familiile Eremia Mihai, Androne Marin, Manga Vasile și altele din circumscripția medicală nr. 7 unde tinăra docto­riță a vegheat ore întregi la căpă­tâiul copiilor acestora. Asemăna­rea pe care a căutat s-o facă to­varășul Bocea între eroina filmu­lui sovietic și tinăra doctoriță E­­lena Tomescu este și firească. Sti­ma, respectul pe care l-a căpătat din partea oamenilor tinăra doc­toriță Elena Tomescu se datoreș­­te pasiunii cu care aceasta își practică meseria. Viața ei stă în muncă, iar trăsătura principală o constituie dragostea pe care o poartă omului, vieții pe care o apără cu devotament. V. CHIURTU A APĂRUT: S. K. TATOCENKO și S. V. MEDVEDIEV Aplicațiile defectoscopiei cu raze gama în industrie (traducere din limba rusă) 162 pag. Lei 5,55 Controlul reprezintă una dintre principalele condiții în vederea îmbunătățirii calității produselor. Detectarea defectelor s-a îmbo­gățit, în ultimii ani, cu o metodă nouă bazată pe folosirea razelor gama emise de izotopi radioac­tivi. In această carte sînt expuse bazele teoretice, metodele apli­cate, utilajul folosit și rezultatele obținute în Uniunea Sovietică, la folosirea izotopilor radioactivi ale iridiului și ale cobaltului. Tot­odată se arată măsurile pentru prevenirea acțiunii vătămătoare asupra organismului. Cartea va fi de mare folos ce­lor care vor aplica aceste metode moderne de control în întreprin­deri, laboratoare și institute de cercetări. O bibliotecă . Credem că foarte rar se va găsi cineva, c­ar e, minat de diferite treburi în reședința raională Negru Vodă, să nu afle că aici există și o bibiliotecă raională, împins de curiozitate, sau de dorul răsfoirii unei cărți sau unui ziar, că­lătorul ce pătrunde în localul biblio­tecii este plăcut surprins de numărul impunător de rafturi pline cu cărți care emoționează prin cantitate pe amatorul de citit. Dar dacă unii din acești vizitatori ar împinge curiozitatea mai departe, nu „culisele“ bibliotecii, ar avea mai puțin plăcută supriza să constate niște lucruri, care, dacă dau de gîn­­dit simplilor cititori sau vizitatori, cu Pentru pregătirea femeilor... 5 t ♦ ... s-a deschis la Eforie o ♦ ș școală pe lîngă comitetul re­­l­i­gional de partid pe care o trec­ * ♦ ventează 137 femei din rîndul­­ 4 țărăncilor muncitoare, membre ♦­­ colectiviste și întovărășite. In­­ I perioada aceasta de o lună cît­­ ♦ va dura școala vor fi predate ♦ 1 18 lecții despre politica parti­­­­­­dului nostru față de femeie, * T despre munca femeilor în ca­­­ ♦­drul comisiilor și grupelor de ♦ I femei.­­ i La deschidere a participat I­T tov. Vîlcu Vasile, prim-secretar I ♦ al comitetului regional de I­I partid, care a vorbit despre ro­­s­­­tul femeii în transformarea so­­­­cialistă a agriculturii și în în­­­­tărirea economico-organizato­­­­rică a sectorului socialist a­­­gricol.­­ O asemenea școală s-a des­­­­chis și pe lîngă comitetul ra­ t­­­ional de partid Tulcea frecven­­t *­tată de un număr de 50 femei. 1 ♦ Aceste cursuri vor funcționa în J I două serii. ț Alaturi de copiii noștri! S-au redeschis școlile. Anul acesta ele au devenit mixte. Noi, părinții, sîntem foarte mulțumiți. Băiatul meu e în clasa a II a ele­mentară a școlii nr. 1 și stă în bancă alături de o fetiță. E mai plăcută clasa acum. Vezi gulerașe albe, fun­­dulițe, codițe... Băieții au devenit mai politicoși, gălăgia din clasă e mai mică, iar nelipsitele bătălii, de care duceam a­­tîta grijă în anul trecut, au dispărut acum din clasă. Cîte din mame nu-și amintesc cu cîtă strîngere de inimă nu ne-ntor­­ceam­ acasă de la școală, știind că am lăsat în clasă o ceată de zlăn­­țuitori, gata să li se întîmple orice rău, pînă la sosirea învățătoarei. In anul acesta, o spun cu toată sinceritatea, noi, mamele, sîntem li­niștite, fiindcă copiii noștri au de strajă pe lîngă tov, învățătoare și pe duioasele fetițe, care îi împiedică de la multe năzbîtii. Dar întocmirea claselor mixte s-a dovedit a fi favorabilă educării co­piilor și prin aceea că se dezvoltă la copii un mai accentuat simț gospodă­resc. Admiri cu cîtă grijă se întrec acum echipele de serviciu pentru ta­blă să fie ștearsă, creta și buretele să nu lipsească și în general ordinea să domnească în clasă. Influența băieților se resimte și ea. Ii imprimă clasei o maturitate de gîndire, la care fetițele nu vor să se lase mai prejos, și laolaltă alcă­tuiesc acel tot unitar, care ridică ni­velul clasei și aduce mulțumiri învă­țătoarelor și părinților. In clasa unde învățătoare este tov. Neagu Elena, există acea legătură care se cere a fi între școală și pă­rinți. O dată pe săptămână se ține o consfătuire, în care se discută situa­ția elevilor, comportările lor. Tov. în­vățătoare ne îndrumează asupra apli­cării metodelor indicate de pedagogia nouă, sovietică. Și viața culturală este ținută trează în rîndul părinților. Responsabila re­sortului cultural, din comitetul de clasă, împarte mamelor cărți noi ri­dicate de la biblioteca sfatului popu­lar. Femeile sînt antrenate să mun­cească și pe linie obștească, să con­fecționeze anumite daruri pentru co­pii, să răspundă la chemările comi­siei de femei și a delegatelor de stra­dă, să participe la toate manifestă­rile vieții noastre noi, socialiste. Iată de ce anul școlar înseamnă și pentru noi, părinții, an de învățătură, dar și de întinerire a forțelor noastre. PAULA IGNAT, coresp. DOfiftO'GÉA' NOm Nr. 2566 și... șeful ei! atît mai mult trebuie să dea de gîn­­dit tov. Constantinescu, șeful secției culturale raionale Negru Vodă, și tov. Sădi, șeful bibliotecii regionale Constanța. Amatorii de „culise“ ar putea să afle că tov. Ilie Dumitru n-a mai operat în registrul de evidență a citi­torilor și a activității bibliotecii de mai bine de o lună de zile. S-ar mai putea afla cu această ocazie că se gă­sesc cărți date la cititori, încă de anul trecut, cum ar fi cazul cititorilor Be­­chir Sabordin, Băleanu Dumitru, A­­lexe Constantin și alții, și că nimeni nu se gîndește să le ceară aceste cărți înapoi. S-ar mai descoperi de asemenea și ciudățenii ca faptul că cititorul Constantin Vasile a adus cărțile citite înapoi, totuși conduce­rea bibliotecii continuă să-i pretindă a restitui cărțile, împrăștiind astfel teama în rîndurile celorlalți ca nu cumva, împrumutînd cărți de la bi­bliotecă, să ru ști a suporta costul lor din cauza tov. Ilie Dumitru, care nu are grije de evidențe. De altfel și dînsul este sub obsesia fricii de evidență, astfel se și explică faptul că în cursul lunii septembrie și pînă la 10 octombrie n-a mai avut curajul să afișeze graficul bibliotecii în perete, ca nu cumva să afle și... cititorii, despre activitatea dusă de tov. Ilie Dumitru în calitate de bi­bliotecar șef. Nu știm în cît timp va aduce îna­poi la bibliotecă tov. Ilie Dumitru cărțile eliberate cu luni și ani în urmă. Dar am vrea să știm un lucru , cît timp o să dureze pînă cînd orga­nele care răspund de activitatea tov. Mie Dumitru se vor hotărî să-i ana­lizeze activitatea pentru care este re­tribuit? ILIE CRIȘ, coresp. Adunări închinate luptei pentru apărarea păcii La Casa de ajutor reciproc a pensionarilor din orașul nostru au avut loc adunări ale pensio­narilor închinate luptei pentru apărarea păcii. Cu acest prilej au vorbit Corneliu Angelescu, Ser­a­­fide Gh­. Boicescu Constantin și C. Niculescu, membri ai S.R.S.C.­­ului, despre situația internaționa­lă. Ascultînd cu mult interes cele expuse, participanții la aceste a­­dunări, în număr de peste 1800 pensionari, și-au manifestat do­rința lor nemărginită pentru o viață liberă și liniștită, pentru pace, precum și indignarea îm­potriva acelora care nu încetea­ză cu pregătirile unui nou război mondial. C. NICOLAU, coresp. ----------­ Munca culturală în comuna Luciu Noul cămin cultural construit prin autoiimp­unere în comuna Luciu are un rol de seamă în socializarea agricul­turii. Cu toate acestea, președintele sfatului popular, tovarășul Neagu Constantin, tratează cu indiferență activitatea culturală. Astfel, el a pro­pus secției culturale a raionului înlo­cuirea învățătoarei Tudor Anica din funcția de directoare a căminului cu țăranul cu gospodărie individuală Boboc Niță, deoarece acesta este... prietenul lui. In urma acestei schimbări, cămi­nul cultural nu-și mai trăiește activi­tatea. Astfel, brigada artistică care era bine organizată, participantă la concursul pe raion, în prezent s-a destrămat. Este cazul ca tov. Neagu Constantin și șeful secției culturale, tov. Botan Ion, să treacă la măsuri care să ducă la activizarea căminului. MALANCA STATE, coresp ____________________ CARNET ARHEOLOGIC ____________________ SALSOVIA — DRUMUL SOARELUI In imediata apropiere a comunei Mahmudia, în partea de vest, pe un mal abrupt al Dunării, se găsesc res­turile unei mari așezări antice, denu­mită Salsovia. Fără nici o exagerare, se poate spune că complexul de peisaje din aceste părți este mai mult decît fru­mos. Spre sud-est și nord-v­est se în­tinde panglica fluviului, care de la răsăritul soarelui și pînă în apusul acestuia pare ca un aur topit, în con­tinuă mișcare. Din această îmbinare feerică, între razele soarelui și apele fluviului, antica localitate a și căpă­tat denumirea de Salsovia, ceea ce înseamnă, „drumul soarelui“. Chiar în fața acestei așezări, spre nord, se întinde împărăția nesfârșită a deltei, cu păduri de trestii și sălcii. La vreo cîțiva kilometri spre vest, se înșiră dealurile Beșlepeului, ce par ca cinci uriași încremeniți de milenii, care pă­zesc „comorile fermecate“. Aceste dealuri cu înălțime de peste 240 m poartă pe grumajii lor și astăzi încă păduri cu izvoare răcoritoare. In anti­chitate, pădurile acopereau complet dealurile, iar izvoarele erau mai a­­bundente. In acest mediu geografic de o rară frumusețe, a luat ființă străvechea Salsovia, pe locul cărei așezări de origină romană, s-au mai descoperit și multe monezi antice grecești. Astfel, aici, mai demult, s-a găsit un aer grave albian — monedă care circula în colonia grecească Olteia din sudul U.R.S.S. și multe monezi de argint provenite de la Histria, din sec. 5—4 î.e.n. Toate acestea do­vedesc circulația monedei și existența aici — dacă nu a unei așezări p­ro­­priu-zise din perioada greacă — dar cel puțin a unui punct cunoscut celor antici și unde probabil poposeau ne­gustorii greci pentru eventualele schimburi comerciale cu autohtonii, în peregrinările lor pe Dunăre. Insă, după toate izvoarele literare antice și resturile materiale descope­rite, Salsovia este cunoscută din sec. 2 e.n. ca o așezare romană la hotarul dunărean, în perioada cînd stăpâni­­rea romană s-a întins și la nord de fluviu. Salsovia este menționată în Itine­­rarium Antonini, N­otitia Dignitatium, sec. 4—5 e.n., în schimb în Synecde­­mus (călăuza) lui Hierocles, apărută mai înainte de 535 e.n. și în De Ae­di­­ficiu­s a lui Procopius din 560 e.n., Salsovia nu mai apare, ceea ce face să se creadă că atunci cînd Justinian 1527—565) a întărit linia dunăreană, a lăsat în părăsire această așezare. Pe la începutul sec. XX, Vasile Pîr­­van, celebrul nostru arheolog, a făcut aici săpături și a identificat așezarea de lîngă Mahmud­ia, cu antica Salso­via. Aceasta se compune dintr-un castru propriu-zis, unde staționa gar­nizoana, așezat pe un mal înalt de peste 30 m în apropiere de Dunăre. Din imediata vecinătate a castrului spre vest, pe pantele ce coboară lin dinspre dealurile Beștepeului, se în­tinde așezarea civilă care ocupă o suprafață mare cuprinzând pe lîngă pantele dealurilor și locul comunei Mahmudîa de astăzi, iar urme mate­riale s-au descoperit chiar și dincolo de dealurile Beștepe. Așezarea civilă comunica cu castrul prin trei șanțuri adînci, care porneau tocmai din dea­lurile Beștepe; șanțurile care ser­­veau și la apărare se văd foarte bine și astăzi, brăzdînd adinc poalele dea­lurilor unde era așezarea antică. Sal­sovia a fost un punct de sprijin mi­litar în sistemul de apărare a hotaru­lui Dunărean în sec. 3—5 e.n. în pe­rioada cînd imperiul roman este tot mai mult amenințat de popoarele mi­gratorii de dincolo de Dunăre. O inscripție găsită aici de profeso­rul C. Moisi­l, care vorbește despre cultul soarelui zeificat, a fost așe­zată în anul 322 e.n. la baza statuiei lui Sol Invictus (Zeul Soare), în castrul de la Salsovița. Inscripția spune: „Chipul sfîntului zeu Soare, închinat la 18 noiembrie, trebuie să fie rugat în fiecare an, la aceeași zi... cu tămîie, lumini și libațiuni de către preposit (comandantul) și ve­­xilația (garnizoana) aflătoare în la­gărul din Salsovia (in castris Sal­s­o» viensibus)...“. Aceas­tă inscripție, pe lîngă faptul că prezintă o importanță pollitico-reli­­gio­asă, ne redă un aspect din viața garnizoanei romane cantonată în cas­trul de la Salsovia în sec. 4 e.n. Tot de­­ castrul de aici sînt legate cele mai multe descoperiri de monezi. In marea majoritate a cazurilor, mone­­zile de argint, aramă și bronz din pe­rioada romană, s-au găsit pe terito­riul castrului și prea puține pe al celui de la așezarea civilă. Resturile materiale descoperite pe locul așe­­zării civile, atestă că la Salsovia a palpitat cîndva o viață intensă. Aici s-au găsit apeducte, conducte de apă și lucrări de canalizare; izvoarele din dealurile Beștepe erau captate și prin conducte de pămînt ars, aprovizionau cu apă, Salsovia. De asemenea, pe teritoriul așezării civile s-au găsit multe lucruri care oglindesc intensi­tatea vieții de aici. Astfel, s-a desco­­­perit multă ceramică, printre care di­ferite feluri de amfore din sec. 2—6 e.n., un vas trilobat, o imitație după vase antice grecești, tuburi de la conductele de apă, cărămizi mari, o­­lane, țigle, fragment dintr-o inscrip­ție din perioada romano-bizantină etc. In apropierea castrului, pe teri­toriul așezării civile, s-au descoperit două chiupuri uriașe, cu o capacitate între 600—650 litri fiecare. In partea de nord-est a așezării civile s-au gă­sit multe cuptoare, datorită cărora s-a ajuns la ipoteza că aici a fost sectorul de fabricație a ceramicei. Intr-o vale, din imediata apropiere a castrului, spre vest de acesta, se gă­sește o movilă necercetată. Dintre toate descoperirile făcute la Salsovia, cea mai interesantă constă în mone­zile bizantine din sec. 11—12, care împreună cu ceramica din perioada romano-bizantină, sec. 5—6 e.n., des­chid pagini noi și necunoscute din istoria străveche a Salsoviei. Multe din descoperirile enunțate mai sus se datoresc unui pasionat arheolog a­­mator în persoana tov. Enicescu Ște­fan de la Mahmudia, care timp de 25 de ani, cu răbdare, grijă și sacri­ficii materiale, a știut să salveze de la distrugere multe din obiectele an­tice găsite întâmplător p­e teritoriul străvechei Salsovia. Toate lucrurile salvate, chiar și cioburi, le păstrează cu sfințenie și cu deosebită bunăvoin­ță, le pune la dispoziție pentru stu­dierea lor. Insă acest pasionat arheo­log amator, care a salvat tot ce s-a putut salva, nu poate întreprinde ni­mic pentru a opri distrugeri mai mari, care se fac la castrul de la Salsovia. In această privință, credem că sfatul popular Mahmudia are de spus un cuvînt, mai ales atunci cînd este vorba de un monument arheo­logic pus sub protecția statului. As­tăzi, în regimul democrat-popular, cînd se acordă atîta importanță și sprijin material problemelor de or­din științific și cultural, ar fi cazul ca forurile respective să întreprindă cel puțin un sondaj pe teritoriul anti­cei Salsovia, pentru lămurirea atâtor probleme încă necunoscute, care stau în fața istoriei antice a patriei noas­tre. AL. GREBANOS A 9-a sesiune a sfatului popular comunal Albești De curând a avut loc cea de-­­ 9-a sesiune a sfatului popular comunal Albești, raionul Negru Vodă, în care deputații au luat în dezbatere pro­blema îndeplinirii planului de colec­tări la produsele vegetale și animale și desfășurarea campaniei însămînță­­rilor de toamnă. Din rapoartele prezentate s-a des­prins faptul că planul de colectare la lapte a fost realizat în proporție de 100 la sută, la grâu 99 la sută, alte boabe 96 la sută, fîn 91 la sută, floarea-so­arelui 78 la sută, iar po­rumb numai 25 la sută. La carnea de vită planul a fost realizat în procent de 99 la sută, iar la cea de porc în procent de 89 la sută. Din suprafața totală care trebuia însămînțată în a­­ceastă toamnă, s-au însămînțat pînă acum 676 hectare. De asemenea, dis­­cutîndu-se problema contribuției în muncă s-a desprins faptul că comite­tul executiv al sfatului popular co­munal s-a ocupat mulțumitor de a­ceasta. Bunăoară, pînă în prezent în comună au fost efectuate 800 zile­­muncă din planul de contribuție în muncă. Un sprijin deosebit pe linia atragerii țăranilor muncitori la înde­plinirea­ zilelor de contribuție în mun­că l-a adus deputatul Emin Nunu, care a desfășurat o permanentă mun­că de lămurire în rîndul alegătorilor din circumscripția sa. In discuții, deputații au criticat fap­tul că o serie de deputați, cum ar fi Asăvoaie Stan, nu participă la sesiu­nile sfatului popular, nu desfășoară nici o muncă în cadrul circumscripției electorale pentru atragerea țăranilor muncitori, pentru efectuarea însămin­­țărilor de toamnă. De asemenea, ei au criticat și comitetul executiv co­munal pentru faptul că în ultima vreme s-a preocupat prea puțin să sprijine activitatea deputaților în cir­cumscripție, a comitetelor de cetățeni TOMA EFTIMIE, coresp. Mts sprifma £»adI © SI © £ aa8ea. De peste o lună, nouă colecti­viști din partea de răsărit a sa­tului Galeșu au cerut oficiului P.T.T.R. al raionului Medgidia să prelungească linia de radioficare. Trebuie menționat că gropile pen­tru stîlpi sînt pregătite, iar stîl­­­pii se găsesc în sat de la vechea rețea așteptînd doar dispoziția tovarășului Vasilescu, diriginte­le oficiului. M. CHEMALEDIN, coresp. innEinrtnriníiítrtnítnrtnítrsTsisNins^TnrtTVyinunnnnris 0 o <1 g o ttiTtnrfj'TPrnrnsTftnnnrd'dTnnnnrdTnririryfniTrdtftsvfurs'?) o o os 6 nnrs7rsisTrifinE<r<sTonfoTnrir)nsirtrtririniTfinsisl5~&tnnnnsTs0 5 0 a 0 ynfTnsrnroTririrircnnnnnnnrtniiiliTsînnnnrB & siny .Activitatea organizată, lupta hotă­râtă pentru îmbunătățirea muncii în procesul instructiv-educa­tiv, năzuința spre rezultate calitative sînt îndato­riri de bază, de importanță deosebită pentru toate cadrele didactice din școala poporului. Călăuzită de principiile științifico­­democratice ale noii școli, comisia metodică de limbă și literatură ro­­mînă de la școala medie nr. 1 din Constanța a prevăzut în planul său de lucru pe prima etapă a anului școlar curent, o serie de probleme de învățământ, și-a pro­pus să tra­mvite și să folosească procedee va­riate în procesul muncii, la catedră, cu scopul de a ridica elevilor nivelul de învățătură. Pentru izbânda muncii, pentru re­ducerea și lichidarea cu succes a unor greșeli tipice de redactare și stilizare în tehnica compozițiilor, de ortogra­fie și punctuație, existente în scrierea multor elevi, în scopul realizării unui învăță­mînt de calitate, comisia meto­dică a adoptat un plan unic de muncă pentru toate cadrele didactice, puncte de vedere comune tuturor profesorilor. Comisia metodică a hotărît să in­tensifice lupta pentru realizarea în școală a frontului unic în vederea vorbirii și scrierii corecte a limbii ro­mâne, să-i dea viață, să-l transforme dintr-o formulă — uneori birocratică, pasivă, consemnată doar în acte ofi­ciale — în realitate vie, activă, crea­toare. In acest scop, profesorii de limba română de la școala noastră și-au luat sarcina să discute cu to­varăș, coleg­ de alte specialități a­­ceastăă problemă, s-o urmărească în­deaproape, să demonstreze rolul co­­vîrșitor, imensa contribuție a studiu­lui limbii române pentru însușirea justă a cunoștințelor la alte obiecte. Comisia metodică de limba și litera­tura romînă a lansat o chemare către toate cadrele didactice să se alăture profesorilor de limba romînă, în ca­drul frontului unic, inițiat de Ministe­rul Invățămîntului, să controleze ac­tiv și cu continuitate greșelile de ex­primare orală, de ortografie și de punctuație pe care adesea le săvârșesc mulți din elevii noștri, să sublinieze astfel de greșeli din lucrările de con­trol parțial și general ale elevilor, eventual să comunice profesorilor de limba romînă pe cele mai grave cu unicul scop; făurirea unei lupte co­mune pentru realizarea unui învăță­­mînt de calitate la toate obiectele. In lumina acestui principiu, unii din profesorii de limba romînă au și întoc­mit fișa pedagogică experimentală in­dividuală, în ca­re sînt trecute greșelile de ortografie și punctuație ale elevului respectiv, extrase din lucrările de control parțial și general, din diferite exerciții de dictare, din temele elevi­lor. Fișa ortografică individua­lă cu­prinde și aprecierile, concluziile pro­fesorului asupra elevului. In felul a­­cesta fișa ortografică individuală în­lesnește profesorului de limba română să-și cunoască mai bine elevii, să le cunoască lipsurile, îi indică proce­deele de muncă, de la elev la elev, sau de la grupe la gru­pe de el­evi cu lipsuri asemănătoare, să lichideze mai ușor lipsurile elevilor, să urmărească evoluția creșterii lor la obiectul său. Pentru însușirea temeinică a g­ra­mati­cii, datorită căreia „limba ca­pătă posibilitatea de a îmbrăca gân­durile umane în învelișul material al limbii“, pentru dezvoltarea gîndirii logice a elevilor, împotriva unui în­­vățămînt de gramatică sec, rupt de viață, mecanic, „meșteșug de tâmpe­nie“ după expresia lui Creangă, pro­fesorii de limba și literatura romînă din școala noastră vor folosi la lecții scheme gramati­cale sintactice și mor­fologice cu exemple de texte culese de ei înșiși din opera marilor noștri scriitori și poeți clasici și contempo­rani : Eminescu, Creangă, Alecs­andri, Caragia­le, Goșbuc, Sadoveanu, Beniuc, Petre Dumitriu etc., texte remarca­bile prin conținutul lor ideologic și caracterul artistic literar. In strânsă și directă legătură cu natura bucăților și fragmentelor de lectură literară din manualele de limba romînă, cu autorii, programa analitică, cu conținutul ideologic și măestria artistică a operelor studiate în clasă, lectură în afară de clasă, strălucit mijloc de completare și a­­dîncire a problemelor literare, preo­cupă în egală măsură și cu viu in­teres pe toți membrii colectivului. Lectura în afara clasei, mijloc pentru a dezvolta la elevi orizontul înțele­gerii, simțul critic, dragostea de carte, priceperea aprecierii operelor științifice și literare, a fost întocmită cu grijă la începutul anului școlar, difuzată în clasele respective. Ea va fi îndrumată sistematic verificată, su­pusă discuțiilor în ore speciale pre­văzute în planificare sau la lecțiile de lectură literară, elevii avînd caiete speciale în acest sens. Interes deosebit acordă comisia me­todică cercurilor literare, frecventate de cei mai buni elevi cu înclinate li­terare. Cercurile literare își vor în­cepe activitatea la sfîrșitul lunii oc­tombrie. Vor funcționa trei cercuri literare: al claselor a 7-a sub condu­cerea tovarășei profesoare Luscan Ana , al claselor a 8-a și a 9-a con­dus de tov. profesoară Chiri­ac A. și al clasei a 10-a sub conducerea sem­natarului acestor rînduri. O altă pro­blemă importantă semisată de munca științifică a colectivului nostru este vocabularul elevilor privit nu ca un capitol independent, ci organic legat de procesul de învățământ, d­e lecțiile de limbă, de lectură literară, de în­săși lectura extrașcolară a elevilor. Pentru îmbogățirea vocabularului e­­levilor, vor fi introduse carnete de vocabular, de cuvinte neînțelese. Car­netul de cuvinte — uneori mici dic­ționare — vor contribui la însușirea și fixarea cu succes în mintea ele­vilor a cuvintelor necunoscute: neo­logisme, arhaisme, expresii populare, cuvinte legate de anumite regiuni, semnalate în procesul instructiv de învățămînt, la lecțiile de literatură sau de limbă. Pentru ridicarea nive­lului profesional al cadrelor didactice în afară de studiul individual și me­lodia referatelor teoretice expusă în diferite ședințe va fi folosit mai c­u seamă schimbul de experiență la cla­să. Participarea la lecții, armă mi­nunată de critică și autocritică con­structivă, va prilejui controlul și veri­ficarea procedeelor individuale, îmbo­gățirea, experimentarea și populariza­rea metodelor juste de predare. Vor fi organizate interasis­tențe între pro­fesorii de limba romînă și între învă­țătorii care predau la clasele­ a IV-a și profesorii care predau la clasele a V-a. Pentru realizarea programei anali­tice cu elevii claselor a V-a, care au slabe cunoștințe de gramatică și pen­tru însușirea temeinică a gramati­cii, comisia a hotărît ca analiza gramati­cală să se facă în mod împletit, a­­dică morfologia să fie legată de cu­noștințele de sintaxă, iar la predarea sintaxei să se revină mereu asupra morfologiei. O sarcină de bază va fi și aceea a controlului regulat al caietelor și temelor date pentru acasă. Controlul va privi una sau mai multe teme ale tuturor elevilor. Temele vor fi notate, notele trecîndu-se în catalog. Comisia a luat cunoștință cu justi­ficată mulțumire de noile dispoziții ale Ministerului Invățămîntului care prevăd în locul obiectivelor: limba română pe de o parte și literatura romînă pe de altă parte un singur obiect • limba și literatura romînă, precum și suprimarea notei la oral de la sfîrșitul trimestrului, la grama­tică, notă care mai cu seamă la cla­sele a 9-a și a 10-a era injustă, ea provenind de cele mai multe ori din­­tr-o singură­­ examinare orală, adese­­ori superficială, realizată în fugă, din calculul și obligația profesorului ca toți elevii să aibă note. Ministerul a mai suprimat și nota la scris de la sfârșitul trimestrului la gramatică, re­zultat al unei lucrări de control general și în cel mai fericit caz și al uneia de control parțial, care nu oglindea deprinderile or­tografice de punctuație, exprimarea corectă în scris a elevilor, ci cunoștin­țele lor gramaticale. Compunerile ele­vilor vor fi de două feluri : întocmite în clasă și acasă. Compunerile în clasă vor fi executate în ora de curs După ce mai întîi va fi fost întocmit un plan sumar, aceste compuneri vor fi controlate ș­i discutate în ora ime­diat următoare de lectură literară: Vor fi verificate lucrările cîtorva e­levi și discutate cu clasa. Se va avea grijă ca orele de compunere în clasă și cele de verificare să fie planificate în zile consecutive. Comisia metodică a adoptat comu­nitate de vederi în formularea și forț­a subiectelor pentru lucrările de con­trol parțial și general; durata lucră­rii scrise de control parțial nu va depăși 20 minute. Comisia metodică a mai hotărît să sprijine efectiv pe elervii rămași în urmă la învățătură, să asigure o în­chegată colaborare cu părinții elevi­lor, să folosească aceeași exigență constructivă în verificarea și notarea elevilor, în pregătirea metodică a lec­țiilor, în alcătuirea planurilor de lec­ții, să obișnuiască pe elevi cu folosi­rea notițelor și manualelor în special pe cei din clasa a 5-a a căror trecere de la un învățămînt la altul e prea brusc și cărora le lipsesc aceste de­prinderi. Am prezentat cîteva aspecte din planul de muncă al comisiei meto­dice de la școala medie nr. 1 din lo­calitate, sarcini de bază în procesul de învățămînt în noul an școlar. O serie de alte probleme tot atît de concrete și de folos pentru bunul mers al învățământului: studierea noilor manuale, a metodelor juste de predare, folosirea celor mai bune și înaintate experiențe pedagogice, dis­cuții în ședințe de producție, asupra lecțiilor etc. sau în fața comisiei, cer grabnică soluționare. PETRE CARAGEA prof. la șc. medie nr. 1 Constanța Carnet pedagogic Pentru îmbunătățirea muncii­­ în scoală

Next