Dobrogea Nouă, octombrie 1959 (Anul 12, nr. 3472-3498)
1959-10-22 / nr. 3490
DOBROGEA NOUA Nr. 3490 în preajma adunărilor de dări de seamă și alegeri în organizațiile de bază de la sate Ce se poate spune după un an de muncă De la data cînd comuniștii din G.A.C. „1907", comuna Corbu de Jos, raionul Medgidia, au ales noul birou al organizației de bază, s-a scurs un an. Peste câteva zile, comuniștii se vor aduna din nou și după ce vor analiza activitatea biroului, a comuniștilor, vor alege din rândul celor mai înaintații membri de partid, pe tovarășii cărora să le încredințeze conducerea organizației pe anul ce urmează. Acest lucru a făcut ca organizația de bază de aici să desfășoare o activitate mai intensă. Biroul organizației de bază se pregătește să dea seama în fața comuniștilor care l-au ales cum a muncit și ce realizări a obținut. Membrii și candidații de partid din această organizație sunt pregătiți pentru acest însemnat eveniment. Ei știu că munca organizației de bază, a comuniștilor din G.A.C. Corbu de Jos a fost rodnică, că după un an de muncă rezultatele sunt din ce în ce mai frumoase atît în întărirea și dezvoltarea gospodăriei colective cit și în îmbunătățirea vieții interne de partid. Ce se poate spune la capătul acestui an de activitate ? Se pot spune lucruri bune. In anul ce a trecut, birouil organizației de bază (secretar tovarășul Caterov Ion, pentru a 13-a oară secretar al organizației de partid), a muncit mult mai bine, a împletit mai strîns munca politică de masă cu problemele și sarcinile economice ale gospodăriei, a condus cu mai multă competență organizațiile de masă, s-a ocupat mai bine de îmbunătățirea muncii de primire în partid, de activul fără de partid, a desfășurat o mai largă și susținută muncă politică de masă pentru traducerea în viață a hotarîrilor plenarelor C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958 și 13-14 iulie a. c. și a propriilor hotărîri. Bine, vor spune unii tovarăși, acestea* aprecieri generale. Intr-adevăr, ele sînt generale, iată însă și concret, la adunarea generală de dare de seamă ce a avut loc în toamna anului trecut, comuniștii au dezbătut pe larg cum să contribuie și mai mult la întărirea economico-organizatorică și la dezvoltarea gospodăriei lor colective. Nu numai că au dezbătut, dar au și datorit ca această problemă să constituie una din sarcinile lor cele mai importante. Și apoi, au trecut la treabă. Au fost luate o seamă de măsuri. Uneori, lucrurile au mers mai bine, alteori, s-au ivit greutăți. Dar, ele au fost învinse, pentru că membrii și candidații de partid au știut să mobilizeze toate forțele, toți colectiviștii în lupta pentru înflorirea marii lor familii colective. Biroul organizației de bază, în frunte cu secretarul său, tov. Caterov Ion, care are experiența celor 13 ani de muncă în aceasă funcție, se prezintă acum în fața adunării generale cu noi și însemnate succese pe drumul întăririi și dezvoltării gospodăriei colective. Au crescut producțiile la ha, a crescut fondul de bază al gospodăriei, a sporit avutul obștesc. Un singur exemplu este suficient de concludent : dezvoltarea șiptelului de animale, sector de care se ocupă tov. Caterov Ion, secretarul organizației de bază. Dacă în 1958, gospodăria avea numai 34 de vaci, anul acesta, a ajuns la 48, de la 250 de porci în 1958, la 560 în 1959, din care 36 scroafe pentru prăsilă și 175 capete la îngrășat. O creștere însemnată s-a realizat la oi și păsări. Numărul oilor a crescut de la 1.300 la 1.700, din care 1.300 sunt oi mame. Dar nu numai creșterea numerică a șeptelului a preocupat organizația de partid. In mod deosebit, o contribuție însemnată și-au adus-o organizația de bază, comuniștii, la creșterea producției și productivității animalelor. Iată și aci citeva exemple : gospodăria agricolă colectivă a obținut 40 litri de lapte pe cap de oaie, ceea ce înseamnă cu 3 litri mai mult decât era planificat. De asemenea, s-au obținut cu 0,500 kg mai multă lună pe cap de oaie, față de cifra prevăzută în planul de producție al gospodăriei. Aceste câteva exemple dovedesc că, de la alegerile trecute, biroul organizației de bază a muncit cu spor pentru întorirea gospodăriei. Pași importanți s-au făcut și în ceea ce privește îmbunătățirea vieții de partid. Să luăm de pildă problema primirii în partid. Organizația de bază are 24 de membri de partid și 17 candidați de partid, deci 41 de comuniști. Numai în lunile ce s-au scurs din acest an, s-au primit în rîndurile candidaților de partid 17 tovarăși dintre cei mai înaintați colectiviști, luptători activi pentru traducerea în viață a hotărârilor partidului. Că această problemă a constituit și constituie o sarcină permanentă pentru organizația de bază se-o dovedește și faptul că în planul de măsuri întocmit în vederea pregătirii adunării de dare de seamă și alegeri este prevăzut ca obiectiv întărirea continuă a rândurilor organizației de bază cu tovarăși care merită această înaltă cinste. Pe lângă repartizarea sarcinilor concrete, în planul de măsuri este prevăzută organizarea unor conferințe pe teme ca: „Trecutul glorios de faptă al partidului", „Despre realizările regimului democrat-popular" etc. Nu trebuie trecută cu vederea nici preocuparea organizației de partid față de tineret. Și în acest domeniu biroul organizației de bază se prezintă în fața adunării generale cu bune rezultate. Dacă în 1958, organizația de bază U.T.M. număra doar 80 de membri, acum ea numără 208. Educarea acestora, organizarea cit mai plăcută a timpului lor liber, antrenarea tineretului la diferite manifestări culturale și sportive au fost probleme pe care organizația de bază nu le-a lăsat pe planul doi. In gospodărie, au fost constituite din rândul tineretului 4 brigăzi de muncă patriotică, in brigada artistică de agitație, formată din 76 de Prier, se desfășoară o activitate susținută. In afară de spectacolele date în comună, brigada se deplasează și în alte comune și sate. Pînă acum, s-au dat asemenea spectacole în comunele Stoioara, Mihail Kogălniceanu, Piatra, Săcele, Corbu de Sus etc. După un an de muncă, despre activitatea acestei organizații de bază se mai pot spune lucruri frumoase. Este un adevăr că la adunarea generală de dare de seamă și alegeri ce va avea loc in curând, biroul organizației de bază din G.A.C. „1907", comuna Corbu de Jos, se va prezenta cu bune rezultate. ȘT. CIOBANU (Viață de, ) ) = SB2C93OT~ Pe drumul cimentului.. (Urmare din pag. 1) Primi dată, ipiatra de calcar intră in concasoare. Printre concasoriști, lucrează doi oameni, pe care de citeva luni ii găsești mereu printre fruntașii întrecerii: unul, căruia de abia răsărit tuleiete — Ion Sibișeanu, ian Celălalt, Nicolae Cilcă, un bărbat scund, trecut de mult de prima tinerețe, dar vinjos și plin de neastmpăr. E o adevărată plăcere să-i privești cum se întrec să arunce, unul mai mult decit celălalt, calcarul in gura lacomă a concasoarelor... De aici, „urtăiala" de calcar intră in morile brute. Li se mai spune și morile pastă, pentru că aici calcarul se amestecă sub formă de pastă cu apa și argila. Atribuțiile morarilor simit multe și felurite : să alimenteze morile, să asigure procentul potrivit de apă și argilă, să supravegheze și să ungă lagărele, pompele, sistemul de transmisie și cite altele. Cum se vede, nu-i delor, ușor. Comunistul Pompiliu Antohi face de mulți ani treaba aceasta și a căpătat atita indeminare că toată lumea e de acord că el e cel mai priceput moral... Urmează apoi o operație de mare însemnătate : omogenizarea pasiei și distribuirea ei in cuptoare. Și aici cel mai priceput e tot un comunist — Dumitru Voicu. Cind e el in tură, compresorul n-are nicio clipă de odihnă... Privite de la o oarecare depărtare. 'Cuptoarele uriașe par intr-o permanentă nemișcare. In realitate, insă, in rotirea lor abia perceptibilă ele transformă zilnic, neobosite, zeci de tone de pastă in grăunțe de clincher. E o priveliște plăcută să urmărești in para de foc din cuptor dansul leneș al grăunțelor roșii de clincher in drumul lor spre mori. Cu pilda și sub îndrumarea unui vechi cucător, comunistul Constantin Gilmeanu, au învățat aici meseria asta — care îi cere, in primul rind, un ochi formal — și alți muncitori, cum siit Nicolae Tudorică și Marin Chiriac, acum și ei cocători fruntași. Tot aici, mai întilnești și lăcătușii, echipa de nigatori, care răspunde de bunul mers al cuptoarelor. Dintre ei, în ultimul timp, cel mai harnic se pare că c inărul Constantin Laza... Federinele poartă, apoi, clincherul la elevatoare și de acolo, după caz, la magazie pentru rezervă sau la morile de ciment. E foarte important să potrivești răgazul care-i trebuie clincherului să se macine și să devină ciment, aceasta dă finețea cimentului. Lucrarea se face cu ajutorul laboratorului. Morarilor, insă, se e suficient să frece o clipă in virful degetelor cimentul de abia ieșit din moar’d. Petre Romanescu e un nume cunoscut dincolo de hotarele fabricii; de multe ori a fost „dat" și la ziar. Dar el nu e singurul morar priceput de aici. Ion Păun, Ion Rntoni sau, poate, Ivan Pușcașu sint mai noi in meserie, e drept, dar tot la fel de buni morari... IV De la mori, cimeidul proaspăt măcinat trece in altă secție. Drumul lui pornește pe poarta fabricii pină cine știe pe ce șantier din țară sau — un fapt obișnuit, de acum — in vreuna din țările cu care avem acorduri comerciale, unde arct dus faima produselor noastre. Doar cimentul nostru e printre cel mai bun din lume... Pe șantierele noastre, unde constructorii vor turna din cimentul acesta temelii pentru noi edificii, sau intr-o îndepărtată țară străină, puțini se vor gindi la oamenii care l-au produs. Sunt camelii harnici care, asemenea tuturor muncitorilor din țara noastră, se străduiesc să poarte numele fabricii lor din izbîndă in izbindă. De aceea am scris aceste cuvinte de laudă pentru ei... MIHAI MACARIE -H-fafafa H-H-H-t Printre colectiviștii din Risipari Pe șoseaua ce duce spre Medgidia, in apropiere de gara Dorobanțu, se află gospodăria colectivă „Scinteia" din satul Nisipari. Cind am poposit aici, într-una din zilele trecute, l-am bănuit pe tovarășul Grigore ȘerTmn, secretarul organizației de partid. De la el și de la tovarășul Vasile T. Ilie, contabilul gospodăriei, am aflat multe lucruri în legătură cu dezvoltarea gospodăriei, cu realizările obținute de colectiviști în acest an. Gospodăria colectivă din Nisipuri a realizat succese de seamă pe drumul dezvoltării sale multilaterale. Au fost create in această perioadă noi ramuri de producție, iar cele existente s-au dezvoltat tot mai mult Creșterea animalelor, legumicultura, viticultura etc. sunt ramuri de producție cărora colectiviștii de aici le acordă mare atenție. De pildă, numărul animalelor de producție a ajuns in prezent la 245 de bovine, din care 104 vaci cu lapte, la 437 porcine, 3.219 ovine, 1.602 de păsări și 54 de stupi. Numai din ar.est.sector, colectiviștii au realizat, până la sfârșitul lunii septembrie, aproape 400.000 lei venituri bănești. De fapt, și producțiile obținute au fost superioare. De la o oaie s-au realizat in acest an 3,101 kg lună și 43 litri de lapte, iar la o vacă furajată, producția de lapte a fost mai mare decât cea de anul trecut. Pentru ca producția să fie și mai mare, colectiviștii din Nisip pari au asigurat pentru hrana ani [UNK]omatelor pe timpul iernii, pe lingă o cantitate mare de coconi, fin și aproape 2.000 tone de nutrețuri însilozate, iar pentru primăvară, au semănat și seamănă peste 400 de hectare cu masă verde. Cu privește construcțiile, putem arăta că în afară de cele aproape 30 de obiective construite in anii din urmă, colectiviștii au mai construit in acest an încă trei cotețe de păsări, iar o maternitate și un atelier se găsesc încă in lucru. Se poate spune deci că adăpostirea animalelor este în întregime asigurată. Din sectorul legumicol, care Inț acest an s-a extins pe o suprafață de 35 de ha, din care 20 de ha au fost la irigat, colectiviștii din Nisipari realizaseră peste 150.000 lei venituri bănești. Iată deci cum au reușit colectiviștii de aici să realizeze, până la sfirșitul lunii trecute, un venit total de 1.300.000 lei. Fondul de bază a crescut și el la 1.917.000 lei și va ajunge până la sfirșitul anului la peste 2.000.000 lei. Aceste realizări se datoresc contractării în acest an cu statul unor cantități mari de produse agricole vegetale și animale. Ei au predat până acum întreaga cantitate de gria contractată — 30 de vagoane, 30.200 litri de lapte de vacă, 54.000 litri de lapte de oaie, 5.460 kg de lună și altele. Sectorul vegetal nu este nici el neglijat. Aplicând la timp regulile agrotehnice și sfaturile primite din partea tehnicienilor, s-au obținut in acest an producții medii la Ha de 1.180 kg de grâu, 1.140 kg de ovăz, peste 8.000 kg de cartof, etc. Dornici de a realiza producții și mai mari la hectar, pentru anul viitor, ei au proiectat să irige noi suprafețe de teren. Pentru aceasta, și-au procurat încă de pe acum 1.500 f m de țeavă și o motopompă. Acestea sunt numai citeva din realizările de piuă acum ale colectiviștilor din [ Nisipari, dintre care se evidențiază Stan Ion, Dobrilă Constantin, Grișca Alexe, Ursu Vasile, Gheorghe Popa, Ștefan Ochiulel, Manda Pena și alții, cu care conducerea gospodăriei se mi idrește. 1. ION Pag. a 3-a Toată atenția asigurării condițiilor pentru iernatul animalelor .Urmare din pagițiile specifice de climă ale regiunii noastre, îl constituie problema adăposturilor. Analizînd modul cum a fost asigurată cazarea animalelo’proprietate obștească a G.A.C., situația nu se prezintă tocmai bine. Astfel, avem asigurată cazarea in totalitate la păsări. La animalele mari (cabaline plus taurine), nu avem adăposturi pentru 16.109 capete, la porcine, pentru 11.677 capete, iar la ovine, pentru 109.027 capete. La porcine, cazarea se poate asigura prin excedentul de cazare provenit de la scroafe cit și prin restringerea spațiului acestora din maternități. In ceea ce privește lipsa de adăposturi la animalele mari (cabaline plus taurine), se pot asigura și acestea, prin amenajarea grajdurilor existente in sol la colectiviști. La ovine, înglobîndu-se cite 800 capete la sgivan, în loc de 700 capete, cut ar fi normal, s-ar mai asigura cazarea a încă 70.000—30.000 capete. Ar fi mine deci fără adăpost circa 30.000- 40.000 capete, pentru care trebuie să se ia măsuri de amenajare a perdelelor. De altfel, in urma ind soțiilor date de organele de partid și de stat, G.A.C.urile Rîpinic, Siliștea, Topoiu, Garciu, Ciobanu, Făcăieni, Bordușani, Dăieni au început deja pregătirea perdelelor din stuf, unde vor ierna oile sterpe (circoni și berbeci). In concluzie, putem afirma că în anul acesta cazarea animalelor este asigurată, dacă ținem cont și de faptul că în gospodăriile colective, în momentul de față, sunt la zidărie 19 grajduri, 19 saivane și 32 de ingrășătorii, care cu puțin efort din partea G.A.C.-urilor pot fi terminate și date în folosință. Mai prost cu asigurarea cazării animalelor stau raioanele Fetești și Tulcea, în special la animalele mari și ovine. Pentru asigurarea iernării animalelor, trebuie luate de urgență o serie de măsuri. In vederea asigurării deficitului de siloz, să se continue în silozatul coconilor uscați de porumb în amestec cu pălării de floarea-soarelui și melasă. Dat fiind faptul că sintem în vîrf de campanie de vinificare a strugurilor, în urma căreia rezultă o cantitate importantă de tescovină sau boștină, să se ia măsuri de păstrare a ei iarnă prin însilozarea simplă sau peste în amestec cu coceni și pălării de floarea-soarelui. Pentru asigurarea nutrețurilor fibroase, trebuie să se dea mai mare atenție preparării furajelor o grosiere (paie, pleavă, coceni), care, scoate și saramurate sau amestecate cu soluție de melasă și lăsate la dospit timp de 6-10 ore, capătă o digestibilitate mai mare și un gust mai plăcut. Depozitarea furajelor cit și distribuirea lor, înlăturîndu-se risipa, să se facă cu multă atenție. Furajele concentrate să fie administrate în hrana animalelor numai sub formă de urîuiolă. Este necesar ca furajele să fie repartizate pe brigăzi pe bază de proces-verbal, conform necesarului stabilit. Inginerii zootehniști, inginerii cu baza furajeră și medicii veterinari de la raioane vor analiza balanța furajeră pe fiecare gospodărie colectivă, la specificul și existentul de fune și, în raport de specii și scopul urmărit, să întocmească rații mai economice, astfel ca să se asigure hrana animalelor în întregime pe timpul iernii. Ținînd cont de sarcinile sporite privind creșterea animalelor în următorii ani, trebuie să se analizeze și să se repartizeze pentru anii viitori suprafețele necesare cultivării plantelor furajere. Pentru asigurarea unei mai puternice baze furajere, la nivelul cerințelor, este bine ca sfaturile populare raionale să identifice toate suprafețele de pășune desțelenite în anii trecuți și folosite de G.A.C.-uri prin cultivarea cu culturi ilicide, iar aceste gospodării să dea din terenul lor în schimb aceleași suprafețe pentru pășune. De asemenea, să se identifice pășunile slab productive, care ar putea fi folosite cu randament mai mare prin cultivarea viței de vie sau a pomilor, spre a se atribui G.A.C.-urilor, în schimbul altor suprafețe care să fie folosite pentru conveier, în vederea asigurării de masă verde pentru perioada de vară. In scopul obținerii de producții mari, va trebui să se studieze și să se elaboreze noi scheme pentru conveier și siloz în amestec de mai multe plante. In ceea ce privește adăpostirea pe timp de iarnă, trebuie să se urgenteze lucrările de terminare a construcțiilor începute. Să se urgenteze efectuarea reparațiilor și amenajărilor necesare la adăposturile vechi proprietatea gospodăriei, și să se identifice și amenajeze adăposturile proprietatea colectiviștilor, unde urmează a fi cazate animalele de muncă proprietate obștească. Pentru el, să se amenajeze adăposturi prin construirea de perdele din stuf, iar pentru adăpostirea animalelor de muncă, pot fi construite grajduri provizorii dintr-um schelet simplu lemnos, pereții îmbrăcindu-se în baloturi de paie, la acoperiș folosindu-se stuful. Să se folosească la maximum spațiul de cazare existent, dar să se evite suspria aglomerarea animalelor de rentă. In această perioadă, organele de bază furajeră și zooveterinare, organele agricole cit și conducerile G.A.S.- urilor și G.A.C.-urilor vor trebui să iutensifice activitatea lor de zi cu zi, pentru ca măsurile preconizate să fie aplicate în practică la fiecare gos2 ipodărie, în așa fel, incit problemele grele ridicate de iernatul animalelor să fie complet și din timp rezolvate. ION TUFESCU, Inginer principal în serviciul regional de bază furajeră Ce spune un registru Multe treburi gospodărești mai sînt de făcut și in orașul Tulcea. La cele mai multe s-a gîndit din vreme Sfatul popular orășenesc. Dar, este știut că sfatul popular nu ar putea realiza totul, dacă nu ar avea sprijinul neprecupețit al maselor largi de cetățeni. Printre acei care participă cu elan la înfrumusețarea orașului lor, sînt și femeile. Pe lingă sprijinul pe care-l dau deputații, Comitetul orășenesc al femeilor își aduce contribuția sa. Cînd a fost vorba să se amenajeze strada „23 August“, 120 de femei au fost mobilizate, participînd cu mult entuziasm la împrăștiatul pietrei pe suprafața de 2.000 mp de șosea, realizînd o economie de 2.100 lei. La diferite lucrări, alte 300 de femei au prestat un număr de 900 ore de muncă voluntară, efectuînd un volum de lucrări care se ridică la suma de 2.750 lei, bani care au fost economisiți. De asemenea, peste 300 de femei au efectuat un volum de lucrări de 910 mc de pămînt, aducînd o economie de 7.200 de lei. Intr-un registru la secția de gospodărie a Sfatului popular orășenesc Tulcea, sînt trecute toate realizările femeilor în cadrul acțiunilor obștești. Astfel, stă scris că au fost mobilizate la diferite munci de folos obștesc 1.350 de gospodine, care au efectuat peste 8.400 ore de muncă voluntară, aducînd o economie în valoare de 24.900 lei. Aceasta dovedește ca și gospodinele, alături de ceilalți cetățeni, participă cu dragoste la înflorirea orașului lor, la făurirea unei vieți noi și fericite. A.SLAV, coresp, Cadrele — factor principal în consolidarea economico-organizatorică a gospodăriilor colective Luna aceasta, s-au împlinit doi ani de la colectivizarea completă a agriculturii din regiunea noastră. Cu această ocazie, -----------------ne-am adresat tov. Coman Constantin, prim-secretar al Comitetului raional de partid Hirșova, primul raion colectivizat din regiune și din țară, pentru a ne vorbi despre cadrele din gospodăriile colective și despre aportul pe care acestea, îndrumate de organizațiile de partid, i-au adus și il aduc în întărirea economicoorganizatorică a gospodăriilor. Cum vna și firesc, prima întrebare a fost : - Procesul de transformare socialistă a agriculturii a scos in evidență unele cadre cu aptitudini organizatorice, care au contribuit și contribuie la realizarea politicii partidului nostru la sate ? încă în procesul de colectivizare, organele de partid și de stat s-au orientat asupra unor țărani colectiviști, cei mai mulți membri de partid, care prezentau calități deosebite, de buni organizatori și care se bucurau de multă încredere în sat. Datorită acestui fapt, în munca de lămurire a oamenilor de a urma calea gospodăriei mari, colective, aceste cadre și-au căpătat o mare stimă. Ca urmare, mulți dintre aceștia au fost aleși apoi în consiliile de conducere ale gospodăriilor, președinți sau brigadieri. Succesele obținute mai tîrziu de gospodăriile colective au întărit și mai mult această încredere. Exemple de acest fel sunt multe, se întîlnești în fiecare comună, dar eu voi pomeni doar citeva . Nicolae Gaidagiu, pină în 1953, a fost secretar de partid în Topalu. Datorită muncii depuse de el și devotamentului său pus în slujba dezvoltării și întăririi gospodăriei, a fost ales președinte de gospodărie. Că el este unul dintre cei mai buni conducători de gospodărie din raionul nostru se știe foarte bine. La fel s-a întîmplat cu Mihalcea Gheorghe de la Vulturu, cu Lămureanu Gheorghe din G.A.C. Casimcea, cu Oprică Gh. din Crucea, cu Sava Gheorghe din gospodăria de la Horia și cu mulți alții. Tot în procesul de întărire a gospodăriilor, colectiviștii s-au orientat și asupra altui aspect. Anumite cadre tehnice de ingineri, dovedindu-se a fi trup și suflet pentru gospodăria respectivă și punînd toată strădania la ridicarea ei continuă, avînd în plus și o înaltă pregătire, au fost aleși președinți de gospodărie: inginerul agronom Năstăsoiu Dumitru e acum președinte la Băltăgești, iar inginerul zootehnist Pintiliciuc Gheorghe, la Dăieni. . Ce s-a făcut pentru pregătirea acestor cadre ? — Pe lângă faptul că la creșterea lor veghează permanent organizațiile de partid din fiecare gospodărie colectivă, un substanțial ajutor au primit aceste cadre, pentru a-și dezvolta simțul de răspundere și pentru a se orienta mai bine în problemele ideologice și economice, prin diferitele ședințe în care s-a analizat, pe baza unor rapoarte, activitatea lor. Invățămintul de partid de asemenea le-a dat perspectiva să vadă mai larg sarcinile care stau în fața economiei statului nostru și sarcinile lor directe. De asemenea, președinții de gospodării colective au fost trimiși cite 15-20 zile la Casa agronomului la București, unde au văzut și au învățat multe lucruri folositoare. Schimburile de experiență organizate in diferite gospodării colective au dat rezultate foarte bune în problema creșterii nivelului tehnico-profesional al cadrelor. La gospodăria colectivă din Crucea președintele gospodăriei a ținut un referat despre modul cum lucrează el cu consiliul de conducere, cum își planifică munca și cum controlează îndeplinirea angajamentelor. Schimbul de experiență de la Vulturu a avut ca obiectiv preocuparea consiliului de conducere al gospodăriei privind dezvoltarea sectorului zootehnic și îndeplinirea planului de construcții. La Topalu, s-a ținut un schimb de experiență cu colectiviștii din comunele de pe malul Dunării, asupra modului cum trebuie folosite condițiile naturale pentru creșterea animalelor și cultivarea viței de vie. De curând, la Dulgheru, a avut loc un nou schimb de experiență, în care s-au popularizat succesele colectiviștilor de aici, privind captarea apelor secundare pentru irigații. După cum se vede, aceste schimburi de experiență au avut loc acolo unde realizările intr-un anumit domeniu erau mai evidente. Și ele au fost eficace. - Puteți să dați citeva exemple privitoare la efectul acestor schimburi de experiență ? - Da. In privința planificării și organizării muncii, aproape toți președinții de gospodării își fac în fiecare seară planul de muncă pentru a doua zi, îl discută cu brigadierii și îi fac cunoscut totodată colectiviștilor. In seara următoare, se dau rapoarte asupra îndeplinirii lui și se dau sarcini noi. Acestea sunt, bineînțeles, sarcini din planurile de producție anuale ori pe campanie, care se întocmesc și se urmăresc cu strictețe în fiecare G.A.C. Cu privește irigațiile și îndiguirile, sunt cunoscute acțiunile de pe șantierele mari din raion. Datorită acestui fapt, colectiviștii din Girliciu și Dăieni au recoltat anul acesta cite 30.000 kg de sfeclă de zahăr la hectar, pe pămînturile scoase de sub stăpînirea apelor. Prin construirea bazinelor de retenție, la Făgăraș s-au irigat 15 ha de porumb, la Casimcea 10 ha de floarea-soarelui. Și tot la Casimcea, care are un ha de grădină irigat, puteți servi acum, în puterea toamnei, o delicioasă salată de castraveți - spune tov. Coman, în paranteză. Trebuie să spunem că foarte mulți președinți de gospodării și brigadieri au fost școlarizați de 5-10 luni. Alții au fost trimiși la Poarta Albă, la Stațiunea de cercetări viticole Murfat iar cite 20-30 de zile, pentru a fi instruiți în pregătirea vinurilor. Anul acesta, vor pleca la școli de 2 ani 11 președinți de G.A.C. și 14 brigadieri. De asemenea, cursurile agrozootehnice de iarnă au avut un mare rol pentru introducerea științei în agricultura noastră, pentru pregătirea cadrelor. Foarte bune rezultate în această privință s-au obținut la Casimcea, unde aceste cursuri au fost conduse de ing. Furtună Ivan, la Băltăgești și în alte gospodării colective. Datorită răspîndirii metodelor agrotehnice, putem spune că, în ultimii doi ani, raionul Hirșova a obținut recolte destul de bune, chiar în condiții de secetă. Cu aceasta ajungem la altă întrebare și anume ce rezultate au dat aceste cadre, cum s-a concretizat activitatea lor ? In scopul consolidării lor economico-organizatorice, noi căutăm să profilăm activitatea gospodăriilor colective din raion pe producția de cereale, pe creșterea animalelor și a viței de vie, în funcție de condițiile specifice locale. Până acum, am reușit să înlăturăm diferențele de recolte de la an la an, datorate secetei. Deși anul acesta a fost secetos, ca și cel precedent, colectiviștii din Hagiomer au recoltat anul acesta 1.750 kg de griu la hectar. E o recoltă record pentru raionul nostru. La Războieni, Gălbiori și Băltăgești s-au recoltat, de asemenea, în medie la hacile 1.400 kg de griu, iar pe unele parcele chiar cite 2.400 kg. De asemenea, la porumb vom obține recolte foarte bune la Casimcea, Ciobanu, Dăieni, Topologu, Calfa și în alte gospodării colective. In privința profilării raionului pentru creșterea animalelor, deja am ajuns la proporția de 116 oi la 100 de hectare. Colectiviștii din Topalu au 11.000 de oi, cei din Dăieni 5.500 de oi, cei din Girliciu, Băltăgești și Crucea cite 5.000 de oi. Tot în aceste gospodării, numărul porcilor e cuprins între 800 (la Girliciu, de pildă) și 1.500 (la Ciobanu). In privința creșterii numărului vacilor de lapte, am ajuns la 3.298 în toate gospodăriile colective. Pentru adăpostirea acestor animale și pentru înmagazinarea cerealelor, s-au făcut 276 de construcții peste plan. Avînd asemenea cadre pregătite și altele care se pregătesc acum, ce perspective au gospodăriile colective din raion ? Sarcina principală trasată de partid și guvern este aceea de a dezvolta neîncetat toate gosspodăriile colective, astfel ca acestea să asigure un belșug de produse agricole pentru stat și pentru colectiviști, să devină exemplu pentru întreaga țară. Acum, după doi ani de la terminarea colectivizării agriculturii raionului, cînd s-au obținut succese deosebit de mari pe această linie, noi putem prevede cu mai multă ușurință viitorul. Am ajuns de la 300-400 kg de grîu la hectar în trecut, la 1.500 kg, și prin irigații vrem să ajungem la 2.000-3.000 kg. Vom ajunge, de asemenea, pe mari suprafețe, la 10.000 kg de porumb. Pentru aceasta, am îndiguit anul trecut balta de la Girliciu la Dăieni. Anul acesta se îndiguiește de la Girliciu la Ciobanu și vom continua in anii viitori îndiguirea pînă la Vadu Oii și la Hîrșova, pentru a reda agriculturii 11.000 ha. Colectiviștii sînt hotărîți să folosească toate resursele de apă, pîraie, izvoare, să facă bazine de retenție, să ridice apa din Dunăre pe terase, la Topalu, Ghindărești și Hîrșova, pentru a iriga 3.000 de hectare. De asemenea, începînd din anul viitor, colectiviștii vor planta perdele forestiere, care să contribuie la protejarea ogoarelor de vînturile secetoase, să rețină zăpada astfel să se realizeze producții din ce și în ce mai mari. Pe scurt deci, îndiguind și irigînd păminturile, dezvoltînd pe măsura posibilităților mari care există în raion sectorul zooviticol, colectiviștii noștri, conduși de cadre pricepute, de cei mai destoinici dintre ei, vor putea să se numere în scurt timp printre cei mai bogați oameni, GEORGE MIHAESCU I Interviu cu tovarășul Coman Constantin, prim-secretar al Comitetului raional de partid Hîrșova CONSUMATORI! MAGAZINELE COOPERAȚIEI DE CONSUM sunt bine aprovizionate cu un bogat sortiment de mărfuri ce se desfac cu PLATA IN RATB, cum sunt: 22 Confecții din bumbac, lună și mătase pentru bărbați, femei și copii ; - Aparate de radio indigene ; - Mașini de cusut indigene ; - Mobilă ; - Motociclete K-55, K-58, IJ- 350 cmc.; - Biciclete ; - Aparate foto. Muncitorii și militarii achită un acont minim de pînă la 20 la sută din costul mărfii și pînă la 24 rate lunare, iar restul de salariați achită un acont minim de 30 la sută cu 12 rate lunare.