Dobrogea Nouă, octombrie 1959 (Anul 12, nr. 3472-3498)

1959-10-22 / nr. 3490

DOBROGEA NOUA Nr. 3490 în preajma adunărilor de dări de seamă și alegeri în organizațiile de bază de la sate Ce se poate spune după un an de muncă De la data cînd comuniștii din G.A.C. „1907", comuna Corbu de Jos, raionul Medgidia, au ales noul birou al organizației de bază, s-a scurs un an. Peste câteva zile, comuniștii se vor aduna din nou și după ce vor analiza activitatea biroului, a comuniștilor, vor alege din rândul celor mai înaintați­i mem­bri de partid, pe tovarășii cărora să le încredințeze conducerea organi­zației pe anul ce urmează. Acest lu­cru a făcut ca or­ganizația de bază de aici să desfă­șoare o activitate mai intensă. Biroul organizației de bază se pregătește să dea seama în fața comuniștilor care l-au ales cum a mun­cit și ce realizări a obținut. Membrii și candidații de partid din această organizație sunt pregătiți pentru acest însemnat eveniment. Ei știu că munca organizației de bază, a comuniștilor din G.A.C. Corbu de Jos a fost rodnică, că după un an de muncă rezultatele sunt din ce în ce mai frumoase atît în întărirea și dezvoltarea gospodăriei co­lective cit și în îmbunătățirea vieții in­terne de partid. Ce se poate spune la capătul acestui an de activitate ? Se pot spune lucruri bune. In anul ce a trecut, birouil organi­zației de bază (secretar tovarășul Ca­­terov Ion, pentru a 13-a oară secretar al organizației de partid), a muncit mult mai bine, a împletit mai strîns munca politică de masă cu proble­mele și sarcinile economice ale gos­podăriei, a condus cu mai multă com­­petență organizațiile de masă, s-a o­­cupat mai bine de îmbunătățirea mun­cii de primire în partid, de activul fără de partid, a desfășurat o mai lar­gă și susținută muncă politică de masă pentru traducerea în viață a ho­­tarîrilor plenarelor C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958 și 13-14 iulie a. c. și a propriilor hotărîri. Bine, vor spune unii tovarăși, aces­tea­* aprecieri generale. Intr-adevăr, ele sînt generale, iată însă și concret, la adunarea generală de dare de sea­mă ce a avut loc în toamna an­ului trecut, comuniștii au dezbătut pe larg cum să contribuie și mai mult la în­tărirea economico-organizatorică și la dezvoltarea gospodăriei lor colective. Nu numai că au dezbătut, dar au și datorit ca această problemă să con­stituie una din sarcinile lor cele mai importante. Și apoi, au trecut la trea­bă. Au fost luate o seamă de măsuri. Uneori, lucrurile au mers mai bine, alteori, s-au ivit greutăți. Dar, ele au fost învinse, pentru că membrii și can­didații de partid au știut să mobili­zeze toate forțele, toți colectiviștii în lupta pentru înflorirea marii lor fami­lii colective. Biroul organizației de ba­ză, în frunte cu secretarul său, tov. Caterov Ion, care are experiența ce­lor 13 ani de muncă în aceasă func­ție, se prezintă acum în fața adună­rii generale cu noi și însemnate suc­cese pe drumul întăririi și dezvoltării gospodăriei colective. Au crescut pro­ducțiile la ha, a crescut fondul de bază al gospodăriei, a sporit avutul obștesc. Un singur exemplu este su­ficient de concludent : dezvoltarea șiptelului de animale, sector de care se ocupă tov. Caterov Ion, secretarul organizației de bază. Dacă în 1958, gos­podăria ave­a numai 34 de vaci, anul acesta, a aj­uns la 48, de la 250 de porci în 1958, la 560 în 1959, din care 36 scroafe pentru prăsilă și 175 cape­te la îngrășat. O creștere însemnată s-a realizat la oi și păsări. Numărul oilor a crescut de la 1.300 la 1.700, din care 1.300 sunt oi­ ma­me. Dar nu numai creșterea numerică a șeptelului a preocupat organizația de partid. In mod deosebit, o con­tribuție însemnată și-au adus-o orga­nizația de bază, comuniștii, la creș­terea producției și productivității ani­malelor. Iată și aci citeva exemple : gospodăria agricolă colectivă a obți­­nut 40 litri de lapte pe cap de oaie, ceea ce înseamnă cu 3 litri mai mult decât era planificat. De asemenea, s-au obținut cu 0,500 kg mai multă lună pe cap de oaie, față de cifra prevăzută în planul de pro­ducție al gospodăriei. Aceste câteva exemple dovedesc că, de la alege­rile trecute, biroul organizației d­e bază a muncit cu spor pentru înt­ori­­rea gospodăriei. Pași importanți s-au făcut și în ceea ce privește îmbunătățirea vieții de partid. Să luăm de pildă problema primirii în partid. Organizația de ba­ză are 24 de membri de partid și 17 candidați de partid, deci 41 de comu­niști. Numai în lunile ce s-au scurs din acest an, s-au primit în rîndurile candidaților de partid 17 tovarăși din­tre cei mai înaintați colectiviști, lup­tători activi pentru traducerea în via­ță a hotărârilor partidului. Că această problemă a constituit și constituie o sarcină permanentă pentru organiza­­ția de bază s­e-o dovedește și faptul că în planul de măsuri întocmit în vederea pregătirii adunării de dare de seamă și alegeri este prevăzut ca obiectiv întărirea continuă a rân­duri­­­lor organizației de bază cu tovarăși care merită această înaltă cinste. Pe lângă repartizarea sarcinilor concrete, în planul de măsuri este prevăzută or­ganizarea unor conferințe pe teme ca: „Trecutul glorios de faptă al partidu­lui", „Despre realizările regimului de­mocrat-popular" etc. Nu trebuie trecută cu vederea nici preocuparea organizației de partid față de tineret. Și în acest domeniu biroul organizației de bază se pre­zintă în fața adunării generale cu bu­ne rezultate. Dacă în 1958, organizația de bază U.T.M. număra doar 80 de membri, acum ea numără 208. Educarea aces­tora, organizarea cit mai plăcută a timpului lor liber, antrenarea tineretu­lui la diferite manifestări culturale și sportive au fost probleme pe care or­ganizația de bază nu le-a lăsat pe planul doi. In gospodărie, au fost constituite din rândul tineretului 4 brigăzi de muncă patriotică, in brigada artistică de a­­gitație, formată din 76 de Prier, se desfășoară o activitate susținută. In afară de spectacolele date în comu­nă, brigada se deplasează și în alte comune și sate. Pî­nă acum, s-au dat asemenea spec­tacole în comunele Stoi­oara, Mihail Kogălniceanu, Pia­tra, Săcele, Corbu de Sus etc. După un­ an de muncă, despre ac­tivitatea acestei organizații de bază se mai pot spune lucruri frumoase. Este un adevăr că la adunarea gene­rală de dare de seamă și alegeri ce va avea loc in curând, biroul organi­zației de bază din G.A.C. „1907", co­muna Corbu de Jos, se va prezenta cu bune rezultate. ȘT. CIOBANU (Viață de, ) ) = SB2C93OT~ Pe drumul cimentului.. (Urmare din pag. 1) Primi dată, ipiatra de­­ calcar intră in concasoare. Printre concasoriști, lu­crează doi oameni, pe care de citeva luni ii găsești mereu printre fruntașii întrecerii: unul, căruia de abia răsărit tuleiete — Ion Sibișeanu­, i­an Ce­lălalt, Nicolae Cilcă, un bărbat scund, trecut de mult de prima tinerețe, dar vinjos și plin de neast­mpăr. E o a­­devărată plăcere să-i privești cum se întrec să arunce, unul mai mult­ de­cit celălalt, calcarul in gura lacomă a concasoarelor... De aici, „urtăiala" de calcar intră in morile brute. Li se mai spune și morile pastă, pen­­tru­ că aici calcarul se amestecă sub formă de pastă cu apa și argila. Atri­buțiile morarilor simit multe și feluri­te : să alimenteze morile, să asigure procentul potrivit de apă și argilă, să supravegheze și să ungă lagărele, pompele, sistemul de transmisie și cite altele. Cum se vede, nu-i de­lor, ușor. Comunistul Pompiliu Antohi face de mulți ani treaba aceasta și a căpătat atita indeminare că toată lumea e de acord că el e cel mai price­put moral... Urmează apoi o operație de mare însemnătate : omogenizarea pasiei și distribuirea ei in cuptoare. Și aici cel m­ai priceput e tot un co­munist — Dumitru Voicu. Cind e el in tură, compresorul n-are nicio cli­pă de odihnă... Privite de la o oarecare depărtare. 'Cuptoarele uriașe par intr-o permanen­tă nemișcare. In realitate, insă, in­ ro­tirea lor abia perceptibilă ele tran­sformă zilnic, neobosite, zeci de tone de pastă in grăunțe de clincher. E o priveliște plăcută să urmărești in para de foc din cuptor dansul leneș al grăunțelor roșii de clincher in dru­mul lor spre mori. Cu pilda și sub îndrumarea unui vechi cucător, co­munistul Constantin Gilmeanu, au în­vățat aici meseria asta — care îi cere, in primul rind, un ochi formal — și alți muncitori, cum si­it Nicolae Tudorică și Marin Ch­iriac, acum și ei cocători fruntași. Tot aici, mai în­­tilnești și lăcătușii, echipa de ni­­gatori, care răspunde de bunul mers al cuptoarelor. Dintre ei, în ultimul timp, cel mai harnic se pare că c i­­­nărul Constantin Laza... Federinele poartă, apoi, clincherul la elevatoare și de acolo, după caz, la magazie pentru rezervă sau la mo­rile de ciment. E foarte important să potrivești răgazul care-i trebuie clin­­cherului să se macine și să devină ciment, aceasta dă finețea cimentu­lui. Lucrarea se face cu ajutorul la­boratorului. Morarilor, insă, se e su­ficient să frece o clipă in virful de­getelor cimentul de abia ieșit din moar’d. Petre Romanescu e un nume cunoscut dincolo de hotarele fabricii; de multe ori a fost „dat" și la ziar. Dar el nu e singurul morar priceput de aici. Ion Păun, Ion Rntoni sau, poate, Ivan Pușcașu sint mai noi in meserie, e drept, dar tot la fel de buni morari... IV De la mori, cimeidul proaspăt mă­cinat trece in altă secție. Drumul lui pornește pe poarta fabricii pină cine știe pe ce șantier din țară sau — un fapt obișnuit, de acum — in vreuna din țările cu care avem acorduri co­merciale, unde arct dus faima produse­lor noastre. Doar cimentul nostru e printre cel mai bun din lume... Pe șantierele noastre,­­ unde constructorii vor turna din cimentul acesta temelii pentru noi edificii, sau intr-o îndepăr­tată țară străină, puțini se vor­ gindi la oamenii care l-au produs. Sunt ca­melii harnici care, asemenea tuturor muncitorilor din țara noastră, se stră­duiesc să poarte numele fabricii lor din izbîndă in izbindă. De aceea am scris aceste cuvinte de laudă pentru ei... MI­HAI MACARIE -H-fafafa H-H-H-t Printre colectiviștii din Risipari Pe șoseaua ce duce spre Medgi­dia, in apropiere de gara Doroban­țu­, se află gospodăria colectivă „Scinteia" din satul Nisipari. Cind am poposit aici, într-una din zilele trecute, l-am b­ănuit pe tovarășul­­­ Grigore ȘerTmn, secretarul organiza­ției de partid. De la el și de la to­varășul Vasile T. Ilie, contabilul gos­podăriei, am aflat multe lucruri în legătură cu dezvoltarea gospodăriei, cu realizările obținute de colectiviști în acest an. Gospodăria colectivă din Nisipuri a realizat succese de seamă pe dru­­­­mul dezvoltării sale multilaterale. Au fost create in această perioadă noi ramuri de producție, iar cele e­­xistente s-au dezvoltat tot mai mult Creșterea animalelor, legumicultura, viticu­ltura etc. sunt ramuri de pro­ducție cărora colectiviștii de aici le acordă mare atenție. De pildă, numărul animalelor de producție a ajuns in prezent la 245 de bovine, din care 104 vaci cu lapte, la 437 porcine, 3.219 ovine, 1.602 de pă­sări și 54 de stupi. Numai din­ a­­r.est.­­sector, colectiviștii au realizat, până la sfârșitul lunii septembrie, a­­proape 400.000 lei venituri bănești. De fapt, și producțiile obținute au fost superioare. De la o oaie s-au realizat in acest an 3,101 kg lună și 43 litri­­ de lapte, iar la o vacă furajată, producția de lapte a fost mai mare decât cea de anul trecut. Pentru ca producția să fie și mai mare, colectiviștii din Nisi­­p pari au­­ asigurat pentru hrana ani [UNK]­o­matelor pe timpul iernii, pe lingă o cantitate mare de coconi, fin și aproape 2.000 tone de nutrețuri în­­silozate, iar pentru primăvară, au semănat și seamănă peste 400 de hectare cu masă­ verde. Cu­ privește construcțiile, putem arăta că în afară de cele aproape 30 de obiective cons­truite in anii din urmă, colectiviștii au mai construit in acest an încă trei cotețe de păsări, iar o mater­nitate și un atelier se găsesc încă in lucru. Se poate spune deci că adăpostirea animalelor este în între­gime asigurată. Din sectorul legumicol, care Inț­ acest an s-a extins pe o suprafață de 35 de ha, din care 20 de ha au fost la irigat, colectiviștii din Nisi­pari realizaseră peste 150.000 lei venituri bănești. Iată deci cum au reușit colectiviștii de aici să re­alizeze, până la sfirșitul lunii tre­cute, un venit total de 1.300.000 lei. Fondul de bază a crescut și el la 1.917.000 lei și va ajunge până la sfirșitul anului la peste 2.000.000 lei. Aceste realizări se datoresc con­tractării în acest an cu statul unor cantități mari de produse agri­­­cole vegetale și animale. Ei au pre­dat până acum întreaga cantitate de gria contractată — 30 de vagoane, 30.200 litri de lapte de vacă, 54.000 litri de lapte de oaie, 5.460 kg de lună și altele. Sectorul vegetal nu este nici el neglijat. Aplicând la timp regulile agrotehnice și sfaturile primite din partea tehnicienilor, s-au obți­nut in acest an producții medii la Ha de 1.180 kg de grâu, 1.140 kg­ de ovăz, peste 8.000 kg de cartof, etc. Dornici de a realiza producții și mai mari la hectar, pentru anul viitor, ei au proiectat să irige noi suprafețe de teren. Pentru aceasta, și-au procurat încă de pe acum 1.500­­ f m de țeavă și o motopompă. Aces­tea sunt numai citeva din realizările de piuă acum ale colectiviștilor din­­ [ Nisipari, dintre care se evidențiază Stan Ion, Dobrilă Constantin, Griș­­ca Alexe, Ursu­ Vasile, Gheorghe Popa, Ștefan Ochiulel, Manda Pena și alții, cu care conducerea gospo­dăriei se mi­ idrește. 1. IO­N Pag. a 3-a Toată atenția asigurării condițiilor pentru iernatul animalelor .Urmare din pag­­i­­țiile specifice de climă ale regiunii noastre, îl constituie problema adă­posturilor. Analizînd modul cum a fost asigurată cazarea animalelo’­­proprietate obștească a G.A.C., situa­­ția nu se­ prezintă tocmai bine. Astfel, avem asigurată cazarea in totalitate la păsări. La animalele mari (cabaline plus taurine), nu avem adăposturi pentru 16.109 capete, la porcine, pen­tru 11.677 capete, iar la ovine, pentru 109.027 capete. La porcine, cazarea se poate asigura prin excedentul de ca­zare­­ provenit d­e la scroafe cit și prin restringerea spațiului acestora din maternități. In ceea ce privește lipsa de adăposturi la animalele mari (ca­baline plus taurine), se pot asigura și acestea, prin amenajarea grajduri­lor existente in sol la colectiviști. La ovine, înglobîndu-se cite 800 capete la sgivan, în loc de 700 capete, cut ar fi normal, s-ar mai asigura cazarea a încă 70.000—30.000 capete. Ar fi mine deci fără adăpost circa 30.000- 40.000 capete, pentru care trebuie să se ia măsuri de amenajare a perdelelor. De altfel, in urma ind­ soțiilor date de organele de partid și de stat, G.A.C.­­urile Rîpinic, Siliștea, Topoiu, Garciu, Ciobanu, Făcăieni, Bordușani, Dăieni au început deja pregătirea perdelelor din stuf, unde vor ierna oile sterpe (cir­coni și berbeci). In concluzie, putem afirma că în anul acesta cazarea ani­malelor este asigurată, dacă ținem cont și de faptul că în gospodăriile colective, în momentul de față, sunt la zidărie 19 grajduri, 19 saivane și 32 de ingrășătorii, care cu puțin efort din partea G.A.C.-urilor pot fi termi­nate și date în folosință. Mai prost cu asigurarea cazării animalelor stau raioanele Fetești și Tulcea, în special la animalele mari și ovine. Pentru a­­sigurarea iernării animalelor, trebuie luate de urgență o serie de măsuri. In vederea asigurării deficitului de si­loz, să se continue în silozatul coco­nilor uscați de porumb în amestec cu pălării de floarea-soarelui și melasă. Dat fiind faptul că sintem­ în vîrf de campanie de vinificare a strugurilor, în urma căreia rezultă o cantitate im­portantă de tescovină sau boștină, să se ia măsuri de păstrare a ei iarnă prin însilozarea simplă sau peste în amestec cu coceni și pălării de floa­­rea-soarelui. Pentru asigurarea nutre­țurilor fibroase, trebuie să se dea mai mare atenție preparării furajelor o grosiere (paie, pleavă, coceni), care, scoate și saramurate sau amestecate cu soluție de melasă și lăsate la dos­pit timp de 6-10 ore, capătă o digesti­­bilitate mai mare și un gust mai plă­cut. Depozitarea furajelor cit și dis­­tribuirea lor, înlăturîndu-se risipa, să se facă cu multă atenție. Furajele con­centrate să fie administrate în hrana animalelor numai sub formă de urîu­­iolă. Este necesar ca furajele să fie repartizate pe brigăzi pe bază de pro­ces-verbal, conform necesarului stabi­lit. Inginerii zootehniști, inginerii cu baza furajeră și medicii veterinari de la raioane vor analiza balanța fura­jeră pe fiecare gospodărie colectivă, la specificul și existentul de fune și, în raport de specii și scopul urmărit, să întocmească rații mai economice, astfel ca să se asigure hrana anima­lelor în întregime­­ pe timpul iernii. Ți­­nînd cont de sarcinile sporite privind creșterea animalelor în următorii ani, trebuie să se analizeze și să se repar­tizeze pentru anii viitori suprafețele necesare cultivării plantelor furajere. Pentru asigurarea unei mai puterni­ce baze furajere, la nivelul cerințelor, este bine ca sfaturile populare raiona­le să identifice toate suprafețele de pășune desțelenite în anii trecuți și folosite de G.A.C.-uri prin cultivarea cu culturi ilicide, iar aceste gos­podării să dea din terenul lor în schimb ace­leași suprafețe pentru pășune. De a­­semenea, să se identifice pășunile slab productive, care ar putea fi folosite cu randament mai mare prin cultiva­rea viței de vie sau a pomilor, spre a se atribui G.A.C.-urilor, în schimbul altor suprafețe care să fie folosite pentru conveier, în vederea asigurării de masă­ verde pentru perioada de vară. In scopul obținerii de producții mari, va trebui să se studieze și să se elaboreze noi scheme pentru con­­veier și siloz în amestec de mai multe pla­nte. In ceea ce privește adăpostirea pe timp de iarnă, trebuie să se urgenteze lucrările de terminare a construcțiilor începute. Să se urgenteze efectuarea reparațiilor și amenajărilor necesare la adăposturile vechi proprietatea gos­podăriei, și să se identifice și amena­jeze adăposturile proprietatea colecti­viștilor, unde urmează a fi cazate ani­malele de muncă proprietate obșteas­că. Pentru el, să se amenajeze adă­posturi prin construirea de perdele din stuf, iar pentru adă­postirea animale­lor de muncă, pot fi construite graj­duri provizorii dintr-um schelet simplu lemnos, pereții îmbrăcindu-se în balo­turi de paie, la acoperiș folosindu-se stuful. Să se folosească la maximum spațiul de cazare existent, dar să se evite suspria aglomerarea animalelor de rentă. In această perioadă, organele de bază furajeră și zooveterinare, orga­­nele agricole cit și conducerile G.A.S.- urilor și G.A.C.-urilor vor trebui să iu­­tensifice activitatea lor de zi cu zi, pentru ca măsurile preconizate să fie aplicate în practică la fiecare gos2 ipodărie, în așa fel, incit problemele grele ridicate de iernatul animalelor să fie complet și din timp rezolvate. ION TUFESCU, Inginer principal în serviciul regional de bază furajeră Ce spune un registru Multe treburi gospodărești mai sînt de făcut și in orașul Tulcea. La cele mai multe s-a gîndit din vreme Sfa­tul popular orășenesc. Dar, este știut că sfatul popular nu ar putea realiza totul, dacă nu ar avea spriji­nul neprecupețit al maselor largi de cetățeni. Printre acei care participă cu­ elan la înfrumusețarea orașului lor, sînt și femeile. Pe lingă sprijinul pe ca­­re-l dau deputații, Comitetul orășe­nesc al femeilor își aduce contribuția sa. Cînd a fost vorba să se amena­jeze strada „23 August“, 120 de fe­mei au fost mobilizate, participînd cu mult entuziasm la împrăștiatul pie­trei pe suprafața de 2.000 mp de șosea, realizînd o economie de 2.100 lei. La diferite lucrări, alte 300 de femei au prestat un număr de 900 ore de muncă voluntară, efectuînd un volum de lucrări care se ridică la suma de 2.750 lei, bani care au fost economisiți. De asemenea, peste 300 de femei au efectuat un volum de lucrări de 910 mc de pămînt, aducînd o econo­mie de 7.200 de lei. Intr-un registru la secția de gospo­dărie a Sfatului popular orășenesc Tulcea, sînt trecute toate realiză­rile femeilor în cadrul acțiunilor obștești. Astfel, stă scris că au fost mobilizate la diferite munci de folos obștesc 1.350 de gospodine, care au efectuat peste 8.400 ore de muncă voluntară, aducînd o economie în va­loare de 24.900 lei. Aceasta dovedeș­te ca și gospodinele, alături de cei­lalți cetățeni, participă cu dragoste la înflorirea orașului lor, la făurirea unei vieți noi și fericite. A.­SLAV, coresp, Cadrele — factor principal în consolidarea economi­co-organizatorică a gospodăriilor colective Luna aceasta, s-au împlinit doi ani de la colectivizarea completă a agri­culturii din regiu­nea noastră. Cu a­ceastă ocazie, -----------------­ne-am adresat tov. Coman Constantin, prim-secretar al Co­mitetului raional de partid Hirșova, primul raion colectivizat din regiune și din țară, pentru a ne vorbi despre cadrele din gospodăriile colective și despre aportul pe care acestea, îndru­mate de organizațiile de partid, i-au adus și il aduc în întărirea economico­­organizatorică a gospodăriilor. Cum vna și firesc, prima întrebare a fost : - Procesul de transformare socia­listă a agriculturii a scos in evi­dență unele cadre cu aptitudini organizatorice, care au contribuit și contribuie la realizarea politicii partidului nostru la sate ?­­ încă în procesul de colectivizare, organele de partid și de stat s-au o­­rientat asupra unor țărani colectiviști, cei mai mulți membri de partid, care prezentau calități deosebite, de buni organizatori și care se bucurau de mul­tă încredere în sat. Datorită acestui fapt, în munca de lămurire a oameni­lor de a urma calea gospodăriei mari, colective, aceste cadre și-au căpătat o mare stimă. Ca urmare, mulți dintre aceștia au fost aleși apoi în consiliile de conducere ale gospodăriilor, pre­ședinți sau brigadieri. Succesele obți­nute mai tîrziu de gospodăriile colec­tive au întărit și mai mult această în­credere. Exemple de acest fel sunt multe, se întîlnești în fiecare comună, dar eu voi pomeni doar citeva . Ni­colae Gaidagiu, pină în 1953, a fost secretar de partid în Topalu. Datori­tă muncii depuse de el și devotamen­tului său pus în slujba dezvoltării și întăririi gospodăriei, a fost ales preșe­dinte de gospodărie. Că el este unul dintre cei mai buni conducători de gospodărie din raionul nostru se știe foarte bine. La fel s-a întîmplat cu Mihalcea Gheorghe de la Vulturu, cu Lămureanu Gheorghe din G.A.C. Ca­­simcea, cu Oprică Gh. din Crucea, cu Sava Gheorghe din gospodăria de la Horia și cu mulți alții. Tot în procesul de întărire a gospodăriilor, colectiviștii s-au orientat și asupra altui aspect. Anumite cadre tehnice de ingineri, dovedindu-se a fi trup și suflet pen­tru gospodăria respectivă și punînd toată strădania la ridicarea ei conti­nuă, avînd în plus și o înaltă pregă­tire, au fost aleși președinți de gos­podărie: inginerul agronom Năstăsoiu Dumitru e acum președinte la Băltă­­gești, iar inginerul zootehnist Pintili­­ciuc Gheorghe, la Dăieni. .­­ Ce s-a făcut pentru pregăti­rea acestor cadre ? — Pe lângă faptul că la creșterea lor veghează permanent organizațiile de partid din fiecare gospodărie co­lectivă, un substanțial ajutor au pri­mit aceste cadre, pentru a-și dezvolta simțul de răspundere și­­ pentru a se orienta mai bine în problemele ideo­logice și economice, prin diferitele șe­dințe în care s-a analizat, pe baza u­­nor rapoarte, activitatea lor. Invățămin­­tul de partid de asemenea le-a dat perspectiva să vadă mai larg sarcinile care stau în fața economiei statului nostru și sarcinile lor directe. De ase­menea, președinții de gospodării co­lective au fost trimiși cite 15-20 zile la Casa agronomului la București, un­de au văzut și au învățat multe lu­cruri folositoare. Schimburile de expe­riență organizate in diferite gospodării colective au dat rezultate foarte bu­ne în problema creșterii nivelului tehnico-profesional al cadrelor. La gos­podăria colectivă din Crucea președin­tele gospodăriei a ținut un referat des­pre modul cum lucrează el cu consiliul de conducere, cum își planifică munca și cum controlează îndeplinirea anga­jamentelor. Schimbul d­e experiență de la Vulturu a avut ca obiectiv preocu­parea consiliului de conducere al gos­podăriei privind dezvoltarea sectorului zootehnic și îndeplinirea planului de construcții. La Topalu, s-a ținut un schimb de experiență cu colectiviștii din comunele de pe malul Dunării, asupra modului cum trebuie folosite condițiile naturale pentru creșterea a­­nimalelor și cultivarea viței de vie. De curând, la Dulgheru, a avut loc un nou schimb de experiență, în care s-au popularizat succesele colectiviștilor de aici, privind captarea apelor secun­dare pentru irigații. După cum se ve­de, aceste schimburi de experiență au avut loc acolo unde realizările intr-un anumit domeniu erau mai evidente. Și ele au fost eficace. - Puteți să dați citeva exemple privitoare la efectul acestor schim­buri de experiență ? - Da. In privința planificării și or­ganizării muncii, aproape toți preșe­dinții de gospodării își fac în fiecare seară planul de muncă pentru a doua zi, îl discută cu brigadierii și îi fac cunoscut totodată colectiviștilor. In sea­ra următoare, se dau rapoarte asupra îndeplinirii lui și se dau sarcini noi. Acestea sunt, bineînțeles, sarcini din planurile de producție anuale ori pe campanie, care se întocmesc și se ur­măresc cu strictețe în fiecare G.A.C. Cu­ privește irigațiile și îndiguirile, sunt cunoscute acțiunile de pe șantierele mari din raion. Datorită acestui fapt, colectiviștii din Girliciu și Dăieni au recoltat anul acesta cite 30.000 kg de sfeclă de zahăr la hectar, pe pămîn­­turile scoase de sub stăpînirea ape­lor. Prin construirea bazinelor de re­­tenție, la Făgăraș s-au irigat 15 ha de porumb, la Casimcea 10 ha de floarea-soarelui. Și tot la Casimcea, care are un ha de grădină irigat, pu­teți servi acum, în puterea toamnei, o delicioasă salată de castraveți - spune tov. Coman, în paranteză. Tre­buie să spunem că foarte mulți pre­ședinți de gospodării și brigadieri au fost școlarizați d­­e 5-10 luni. Alții au fost trimiși la Poarta Albă, la Stațiu­nea de cercetări viticole Murfat iar cite 20-30 de zile, pentru a fi instru­iți în pregătirea vinurilor. Anul acesta, vor pleca la școli de 2 ani 11 președinți de G.A.C. și 14 brigadieri. De asemenea, cursurile a­­g­rozootehnice de iarnă au avut un mare rol pentru introducerea științei în agricultura noastră, pentru pregă­tirea cadrelor. Foarte bune rezultate în această privință s-au obținut la Ca­simcea, unde aceste cursuri au fost conduse de ing. Furtună Ivan, la Băl­tăgești și în alte gospodării colective. Datorită răspîndirii metodelor agro­tehnice, putem spune că, în ultimii doi ani, raionul Hirșova a obținut recolte destul de bune, chiar în condiții de secetă.­­ Cu aceasta ajungem la altă întrebare și anume ce rezultate au dat aceste cadre, cum s-a con­cretizat activitatea lor ?­­ In scopul consolidării lor econo­­mico-organizato­rice, noi căutăm să profilăm activitatea gospodăriilor co­lective din raion pe producția de ce­reale, pe creșterea animalelor și a vi­ței de vie, în funcție de condițiile spe­cifice locale. Până acum, am reușit să înlăturăm diferențele de recolte de la an la an, datorate se­cetei. Deși anul acesta a fost secetos, ca și cel precedent, colectiviștii din Hagiomer au recoltat anul acesta 1.750 kg de griu la hectar. E o recoltă re­cord pentru raionul nostru. La Războ­­ieni, Gălbiori și Băltăgești s-au recol­tat, de asemenea, în medie la ha­cile 1.400 kg de griu, iar pe unele parce­le chiar cite 2.400 kg. De asemenea, la porumb vom obține recolte foarte bu­ne la Casimcea, Ciobanu, Dăieni, To­­pologu, Calfa și în alte gospodării co­lective. In privința profilării raionului pentru creșterea animalelor, deja am ajuns la proporția de 116 oi la 100 de hectare. Colectiviștii din Topalu au 11.000 de oi, cei din Dăieni 5.500 de oi, cei din Girliciu, Băltăgești și Cru­cea cite 5.000 de oi. Tot în aceste gos­podării, numărul porcilor e cuprins în­tre 800 (la Girliciu, de pildă) și 1.500 (la Ciobanu). In privința creșterii nu­mărului vacilor de lapte, am ajuns la 3.298 în toate gospodăriile colecti­ve. Pentru adăpostirea acestor anima­le și pentru înmagazinarea cerealelor, s-au făcut 276 de construcții peste plan.­­ Avînd asemenea cadre pre­gătite și altele care se pregătesc acum, ce perspective au gospodă­riile colective din raion ?­­ Sarcina principală trasată de par­tid și guvern este aceea de a dez­volta neîncetat toate gosspodăriile co­lective, astfel ca acestea să asigure un belșug de produse agricole pen­tru stat și pentru colectiviști, să devi­nă exemplu pentru întreaga țară. Acum, după doi ani de la terminarea colectivizării agriculturii raionului, cînd s-au obținut succese deosebit de mari pe această linie, noi putem prevede cu mai multă ușurință viitorul. Am a­­juns de la 300-400 kg de grîu la hec­tar în trecut, la 1.500 kg, și prin iri­gații vrem să ajungem la 2.000-3.000 kg. Vom ajunge, de asemenea, pe mari suprafețe, la 10.000 kg de po­rumb. Pentru aceasta, am îndiguit a­­nul trecut balta de la Girliciu la Dă­ieni. Anul acesta se îndiguiește de la Girliciu la Ciobanu și vom continua in anii viitori îndiguirea pînă la Vadu Oii și l­a Hîrșova, pentru a reda agri­culturii 11.000 ha. Colectiviștii sînt ho­­tărîți să folosească toate resursele de a­pă, pîraie, izvoare, să facă bazine de retenție, să ridice apa din Dunăre pe terase, la Topalu, Ghindărești și Hîr­șova, pentru a iriga 3.000 de hectare. De asemenea, începînd din anul vi­itor, colectiviștii vor planta perdele forestiere, care să contribuie la protejarea ogoarelor de vînturile secetoase, să rețină zăpada astfel să se realizeze producții din ce și în ce mai mari. Pe scurt deci, îndigu­­ind și irigînd păminturile, dezvoltînd pe măsura posibilităților mari care e­­xistă în raion sectorul zooviticol, co­lectiviștii noștri, conduși de cadre pri­cepute­, de cei mai destoinici­­ dintre ei, vor putea să se numere în scurt timp printre cei mai bogați oameni,­­ GEORGE MIHAESCU I Interviu cu tovarășul Com­an Constantin, prim-secretar al Comitetului raional de partid Hîrșova CONSUMATORI! MAGAZINELE COOPERAȚIEI DE CONSUM sunt bine aprovizionate cu un bogat sortiment de mărfuri ce se desfac cu PLATA IN RATB, cum sunt: 22 Confecții din bumbac, lună și mătase pentru bărbați, femei și copii ; - Aparate de radio indigene ; - Mașini de cusut indigene ; - Mobilă ; - Motociclete K-55, K-58, IJ- 350 cmc.; - Biciclete ; - Aparate foto. Muncitorii și militarii achită un acont minim de pînă la 20 la sută din costul mărfii și pînă la 24 rate lunare, iar restul de salariați achită un acont minim de 30 la sută cu 12 rate lunare.

Next