Dobrogea Nouă, octombrie 1964 (Anul 17, nr. 5023-5049)

1964-10-18 / nr. 5038

Pag. a 4-a • ȘTIRI EXTERNE • ȘTIRI EXTERNE • ȘTIRI EXTERNE Vizita în R. A. U. a președintelui Consiliului de Miniștri al R. P. Române CAIRO 17. — Trimisul special Agerpres, Ion Gălățeanu, tran­smite , Vineri după-amiază, președin­tele Consiliului de Miniștri R. P. Române, Ion Gheorghe Mau­al rer, care întreprinde o vizită ofi­cială în R.A.U., a fost primit de președintele Gamal Abdel Nasser la reședința acestuia. La convor­birea care a avut loc au fost de față Emil Bodnăraș, vicepreședint PORT SAID 17. Trimisul spe­cial Agerpres, I. Gălățeanu, tran­smite : In timpul vizitării Port Said­­ului de către președintele Consi­liului de Miniștri al R. P. Româ­ne, Ion Gheorghe Maurer, și per­soanele care îl însoțesc în vizita oficială în R.A.U., guvernatorul orașului, Boudioli, a relatat oaspe­ților romîni despre aspectele cele mai importante ale istoriei orașu­lui. Referindu-se la criza Suezu­­lui din 1956, el a apreciat ajuto­rul acordat poporului egiptean în CAIRO 17. — Trimisul special Agerpres, I. Gălățeanu, transmite: Sîmbătă, la reședința primului ministru al Republicii Arabe U­­nite, au avut loc convorbiri între președintele Consiliului de Miniș­tri al Republicii Populare Romî­ne, Ion Gheorghe Maurer, și AH Sabri. Din partea romînă au par­ticipat : Emil Bodnăraș, Paul Ni­­culescu-Mizil, Mircea Nicolaescu, ambasadorul R.P. Romíne la Casa CAIRO 17. — Corespondentul Agerpres, N. Plopeanu, transmite: Ziarele care au apărut sîmbătă la Cairo relatează pe larg despre vizita în R.A.U. a delegației R.P. Române condusă de tov. Ion Gheorghe Maurer. Ziarele publică informații și fotografii, care în­fățișează activitatea membrilor delegației în cea de-a doua zi a vizitei în Republica Arabă Unită. Ziarul „Egyptian Mail“ publică te al Consiliului de Miniștri, prof. univ. Paul Niculescu-Mizil, depu­tat, secretar al Comisiei de cultu­ră și învățămînt a Marii Adunări Naționale, și Mircea Nicolaescu, ambasadorul R. P. Române la Ca­iro. Din partea egipteană au parti­cipat primul ministru, Ali Sabri, și Hussein Khallaf, ministru pen­tru relațiile culturale cu străină­tatea, acele zile de către popoarele lu­mii, ajutorul acordat de poporul și guvernul romín. Guvernatorul a rugat pe pre­mierul romín să transmită po­porului romín un salut călduros din partea sa și a populației din Port Said. La Muzeul Victoriei a fost pre­zentat un scurt film documentar, relatînd aspecte din timpul cri­zei Canalului de Suez și eforturile creatoare ale poporului. Premie­rul român a scris în cartea de o­­noare : „Omagii poporului eroic și respect pentru hotărîrea sa“. ro, precum și Vasile Goga, direc­tor în Ministerul Afacerilor Ex­terne. Din partea egipteană au participat: Mahmud Riad, mi­nistru al afacerilor externe, Sa­­bib Sukeiry, ministrul economiei, Sarawi, ministru al Uniunii, și Husein Khallaf, ministru pen­tru relațiile culturale și tehnice cu străinătatea. Au fost discutate probleme care interesează cele două țări, un amplu articol în care sunt în­fățișate date și cifre, multe din ele luate din Buletinul O.N.U., care arată ritmul înalt al dezvol­tării economiei R.P. Române. Sunt publicate date despre schimbările efectuate după eliberarea țării în structura economiei, despre dez­voltarea industriei și lărgirea ex­porturilor R.P. Romíne. Ziarul subliniază că în producția de uti­laj petrolier R.P. Romină se si­tuează pe locul al III-lea în lume. • ȘTIRI EXTERNE ȘTIRI EXTERNE < PREZENTE ROMÂN­EȘTI PRAGA 17. — Coresponden­tul Agerpres transmite: In seara zilei de 16 octombrie a avut loc în sala Bibliotecii Pedagogice de Stat din Brati­slava deschiderea expoziției cărții științifice din R. P. Ro­mînă. A luat cuvîntul Ivan Sta­nele, directorul Institutului de Medicină Experimentală și pre­ședintele Consiliului Editorial al Academiei Slovace, care vorbit despre realizările științei a­romînești și despre succesele activității editoriale a Acade­miei R. P. Române. PARIS 17 (Agerpres). In ziua de 16 octombrie a.e., în cadrul emisiunii „France Culture", posturile de radio franceze au transmis o emisiu­ne de 20 de minute consacrată literaturii române, prezentată de scriitorul Pierre Paras. Evocînd începuturile litera­turii române, el a vorbit în con­tinuare despre operele lui Vă­­cărescu, Vasile Alecsandri, Ni­­colae Bălcescu, Mihail Emines­­cu, Ion Creangă și Ion Luca Caragiale. Referindu-se la personalități­le culturale dintre cele două războaie mondiale Pierre Pa­ras a menționat pe : Mihail Sa­­doveanu, Nicolae Iorga, Victor Eftimiu, Tudor Arghezi etc. Pentru a ilustra creația lite­rară de după cel de al doilea război mondial s-au făcut refe­riri la operele unor scriitori ca Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Veronica Po­­rumbacu și alții. NEW YORK 17 (Agerpres). Iubitorii de muzică din New York s-au reîntîlnit cu barito­nul român Nicolae Herlea, cu prilejul premierei operei „Rigo­­letto“ de Verdi pe scena ope­rei „Metropolitan“. După succesul repurtat în pri­măvara acestui an, publicul, care a umplut pînă la refuz sala operei new-yorkeze, a fă­cut din nou o primire călduroa­să baritonului român, chemîn­­du-l de nenumărate ori la ram­pă. Premiera operei „Rigoletto" în care în afara lui Nicolae Her­lea, care a interpretat rolul ti­tular, au mai apărut cunoscuții cîntăreți Carlo Bergozi și Ro­berta Peters, a fost dirijată de Nello Santi­­tul ATENA 17. — Coresponden­Agerpres, Al. Gheorghiu, transmite : La clubul oamenilor de lite­re și artă din Atena a avut loc vineri o întîlnire a unui grup de scriitori și poeți greci, repre­­zentînd cele trei asociații ale scriitorilor din Grecia, cu poe­tul Eugen Jebeleanu, care se află în prezent în capitala Gre­ciei. La această întîlnire au par­ticipat Kurnntos, director gene­ral în Ministerul Educației, Pa­­papanos, director pentru pro­blemele de artă din același mi­nister, Petre Haris, președinte­le interimar al asociației națio­nale a scriitorilor greci, și nu­meroși poeți și scriitori. A par­ticipat, de asemenea, Tudor Jia­­nu, însărcinat cu afaceri ad-in­­terim al R. P. Romíne la Ate­na, și Mircea Andrei, atașatul cultural al Ambasadei R. P. Romíne la Atena. « MOSCOVA. — După o vi­zită prietenească de trei zile în U.R.S.S., la 17 octombrie, pre­ședintele Republicii Cuba, dr. Osvaldo Corticos Torrado părăsit Moscova, îndreptîndu-se a pe calea aerului spre patrie. o ROMA. — Un grup de de­putați comuniști printre care Luigi Longo, Mario Alicata, Diaz, Giancarlo Paretta și alții, au trimis o scrisoare Comisiei pentru afacerile externe din Camera deputaților, cerînd con­vocarea unei ședințe a comisiei în care să se precizeze poziția Italiei față de forța atomică multilaterală. • WASHINGTON. — O nouă explozie nucleară subterană a fost efectuată la poligonul din Nevada — a 17-a din acest an. • BONN. — Conferința din Nürnberg a Sindicatului meta­lurgiștilor vest-germani s-a pro­nunțat împotriva planurilor gu­vernului de a introduce „le­gislația excepțională" în țară. Luînd cuvîntul la conferință, conducătorul organizației din Bavaria a acestui sindicat, Er­win Hessl, a cerut sindicatelor să-și intensifice lupta pentru a zădărnici planurile de introdu­cere a unei astfel de legislații „care a constituit nu o dată în trecut o bază pentru lichidarea libertăților democratice". • MADRID. — Reuter rela­tează că, potrivit cifrelor ofi­ciale, în Spania există 1.800.000 de analfabeți, numărul cel mai mare de neștiutori de carte a­­flîndu-se în regiunile Estrama­­dura, Andaluzia, La Mancha, Murcia, Levante, Aragon. • CAIRO. — Luni se deschide la sediul Ligii Arabe din Cairo cea de-a 7-a Conferință pentru alimentație și agricultură, la care vor participa reprezentanți din 15 țări din Orientul Apro­piat și Mijlociu, precum și di­rectorul general al F.A.O. (Or­ganizația Națiunilor Unite pen­tru alimentație și agricultură). • VIENA.­­ Cancelarul Aus­triei, dr. Iosef Klaus, a ținut în fața Consiliului economic al Uniunii Creștin-democrate Uniunii Social-Creștine la Mün­ci­chen o conferință în care a spus: „Ca stat neutru sintem­ deosebit de interesați să între­ținem relații bune și prietenești cu toate statele vecine. Trebuie să rugăm prietenii noștri care sunt parteneri la o convenție de natură deosebită să țină seama de situația noastră politică și să nu ne ceară ceea ce nu ar corespunde cu continuarea po­liticii noastre externe". • TOKIO. — 2.000 de studenți au organizat vineri o demon­strație împotriva vizitei în Ja­ponia a unor submarine nu­cleare americane.­­ NICOSIA.­­ Consiliul de Miniștri al Ciprului a hotărît să elaboreze un plan concret privind ajutorarea materială a ciprioților turci care doresc să se înapoieze în satele lor. Ei au fost mutați cu forța acum cîteva luni de elementele extre­miste în rezervații speciale. • CARACAS. — Noi ciocniri între trupele guvernamentale și unități ale forțelor de eliberare națională au avut loc în loca­litatea Bocono, din statul Tru­jillo. ȘTIRI EXTERNE • ȘTIRI EXTERNE După schimbările survenite în conducerea de partid și de stat din Uniunea Sovietică PERM­ 17 (Agerpres) După cum transmite agenția China Nouă, Mao Tze-dun, Liu Lao-ți, Ciu De și Ciu En-lai au adresat felicitări călduroase Par­tidului Comunist al Uniunii So­vietice și conducătorilor statului sovietic. „Dorim în mod sincer se spune în telegramă ca poporul sovietic frățesc, sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și a guvernului sovie­tic, să obțină noi succese în ac­tivitatea sa de construcție în toa­te domeniile și în lupta pentru apărarea păcii mondiale. Partidul Comunist Chinez, gu­vernul și poporul chinez se bu­cură de orice progres realizat de marea Uniune Sovietică, de Par­tidul Comunist al Uniunii Sovie­tice și de poporul sovietic pe Ca­lea lor înainte. Recenta lansare și aterizare cu succes a navei cosmice sovietice „Voshod", reprezintă o altă mă­reață realizare a poporului mun­citor al Uniunii Sovietice. Dorim să ne folosim de acest prilej pen­tru a vă transmite dv. și, prin intermediul dv., marelui popor sovietic, sincerele noastre felici­tări". „Partidele chinez și sovietic și cele două țări respective să se unească pe baza marxism-leninis­­mului și a internaționalismului proletar. Să se dezvolte în perma­nență prietenia frățească, de ne­zdruncinat dintre popoarele chi­nez și sovietic". WASHINGTON 17 (Agerpres) După cum anunță agenția U.P.I., președintele Johnson a ținut vi­neri la Casa Albă o consfătuire cu principalii săi consilieri: se­cretarul de stat Dean Rusk, mi­nistrul apărării, McNamara, sub­secretarul de stat George William Ball, fostul ambasador al State­lor Unite la Moscova, Llewellyn Thompson, directorul C.I.A., John McCone și consilierul pentru pro­blemele securității al Casei Albe, McGeorge Bundy. Așa cum s-a declarat în cercuri oficiale guvernamentale, la aceas­tă consfătuire s-a discutat semni­ficația schimbărilor în conduce­rea Uniunii Sovietice și a înfrîn­­gerii partidului conservator în a­­legerile din Anglia. Sîmbătă președintele S.U.A. a convocat o ședință a Consiliului american de securitate, VARȘOVIA 17 (Agerpres). După cum transmite agenția P. A. P., Wladislaw Gomulka, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., și Jozef Cyrankiewicz, președin­tele Consiliului de Miniștri al R. P. Polone, au adresat lui L. Brejnev și A. Kosîghin telegra­me de felicitare cu prilejul pre­luării funcțiilor lor. In telegrame se spune între altele: „Vă adre­săm sincere urări de succese în munca pentru binele partidului și popoarelor U.R.S.S. în constru­irea pe mai departe a comunismu­lui în țara dv., în activitatea pen­tru consolidarea păcii în întreaga lume. Ne exprimăm profunda convingere că legăturile frățești de prietenie și colaborare care u­­nesc partidele, statele și popoare­le noastre se vor dezvolta și în­tări și pe viitor". TOKIO 17 (Agerpres). După cum anunță agenția Reu­ter, Ministerul de Externe al Ja­poniei a făcut o declarație din care reiese că ambasadorul U.R.S.S. în Japonia, Vladimir Vinogradov, a informat guvernul­ japonez că politica diplomatică a Uniunii Sovietice va rămîne ne­schimbată. Totodată, V. Vinogra­dov a declarat că Uniunea So­vietică „v­a menține relații prie­tenești cu Japonia“. Posturile de radio și televiziune japoneze au transmis o declarație oficială a guvernului japonez în care se menționează că ..guvernul nu prevede nici o schimbare ime­diată în politica internă și exter­nă a Uniunii Sovietice". MOSCOVA 17 (Agerpres). Agenția Novosti transmite ur­mătoarea informație : din In întreprinderile și instituțiile capitala sovietică, oamenii muncii discută cu multă însufle­țire articolul de fond din „Prav­da“ de sîmbătă, intitulat „Linia generală leninistă de neclintit a P.C.U.S.“. In articol se subliniază că „linia generală a partidului în domeniul politicii externe este lupta pentru pace și securitate in­ternațională, înfăptuirea princi­piului elaborat de V. I. Lenin de coexistență pașnică a statelor cu orînduiri sociale diferite". In articolul de fond al „Prav­­dei" se spune clar că „înfăptuin­­du-și linia generală, partidul luptat și luptă intransigent și con­­­secvent împotriva ideologiei și practicii cultului personalității, străine străine însăși marxism-leninismului, naturii orînduirii noastre socialiste“. La multe întreprinderi citirea fe­ului din „Pravda" la colțu­rile roșii, în timpul pauzelor de prînz, s-a încheiat cu aclamații aprobative și aplauze. Presa străină despre evenimente Problema bazelor militare străine din Africa Ziarul ghanez „Evening News" din Accra ridică una din proble­mele viu discutate în ultima vre­me și anume cea a bazelor mili­tare străine din Africa. Intitulîn­­du-și articolul: „Trebuie desfiin­țate toate bazele militare străine din Africa", ziarul subliniază că acest continent „nu este o prelun­gire a Europei sau Americă" și că vremea bazelor trebuie să a­­pună. După ce arată că aceste baze „au fost stabilite în Africa pentru a asigura controlul colo­nialiștilor asupra teritoriilor ocu­pate și pentru a da posibilitate monopolurilor străine să extragă și să exporte materiile prime strategice și celelalte bogății na­turale din continentul african", ziarul continuă: „Nimeni nu poate contesta fap­tul că războaiele duse împotriva popoarelor din Africa, Asia și A­­merica Latină sînt în strînsă le­gătură cu existența bazelor mili­tare ale unor mari puteri în di­verse părți ale acestor continen­te... Intervenția în Congo a de­monstrat în mod convingător pe­ricolul pe care îl reprezintă pen­tru noile țări independente din Africa existența bazelor militare străine pe teritoriul lor sau în re­giuni învecinate. Bazele de la Ka­­mina, Kitona, și Banana au fost, de fapt, principalele centre de unde au fost trimise trupe pen­tru a lua parte la operațiunile împotriva guvernului legal congo­­lez condus de Patrice Lumumba. In vara lui 1963, de la baza din Kenya au fost trimise trupe bri­tanice împotriva populației afri­cane din Swaziland... ...In ultimii ani, conchide zia­rul, popoarele africii au repurtat importante succese în lupta pen­tru lichidarea bazelor militare străine: R.A.U., Ghana, Guineea, Republica Mali, Sudan au înlătu­rat de pe teritoriile lor aceste baze. Marocul și Tunisia au rea­lizat parțial această sarcină, iar din Algeria trupele colonialiste sunt în curs de retragere. In con­secință, vaste regiuni ale Africii, folosite ca puncte de sprijin mi­litar de către puterile occiden­tale, sunt astăzi în afara sferei acestora". Locuri ale mizeriei crunte Revista uruguayană „El Día" publică un reportaj în legătură cu situația grea în care se află populația din cartierele periferice ale orașelor uruguayene. Referin­du-se, de pildă, la orașul Flori­da, situat pe malul lui Rio Yi, „El Dia“ arată că în așa zisul cartier vechi nenumărați oameni trăiesc în condiții foarte grele, avînd case de paie și lut, „fără lumină electrică, fără apă pota­bilă. Deși natalitatea este acolo foarte ridicată — fiecare familie avînd cite 10-12 copii — în cartier nu există nici o școală". O situație și mai grea dăinuie în mediul rural. In raportul unui grup de specialiști din Montevi­deo — continuă revista — se men­ționează că în regiunile depărtate de litoral, problemele sanitare sînt foarte acute. Cazurile de boli endemice ating procentaje foarte ridicate, în timp ce instituțiile sa­­nitare lipsesc avioane cu desă­­vîrșire, analfabetismul este aproa­pe total, iar mortalitatea infanti­lă ajunge în unele regiuni, ca de pildă Lavalleja, Puntas de Cana și Las Rosas, adevărate locuri ale mizeriei crunte, pînă la 50 la sută. Austria și Piața comună Ocupîndu-se de unele aspecte ale problemei asocierii Austriei la Piața comună, ziarul vienez „Die Presse“ scrie că la Bruxelles se manifestă mult scepticism față de această chestiune. „După pă­rerea observatorilor, continuă ziarul, autoritățile Pieței comune se străduiesc să prezinte soluții în vederea încheierii unui acord cu Austria care să țină seama atît de situația specială interna­țională a Austriei cît și de rela­țiile economice ale acesteia cu Piața comună. Potrivit principii­lor Pieței comune, la Bruxelles pare să se mențină punctul de vedere potrivit căruia asocierea ar putea fi aplicată acolo unde, după o perioadă de trecere, țara respectivă ar putea intra com­plet în Piața comună. Acest punct de vedere este valabil, de exem­plu, pentru­ Grecia și Turcia, dar Austriei, datorită situației sale internaționale specifice (statut de țară neutră — n.r.) îi este inter­zisă intrarea. Consiliul ministe­rial va trebui să aleagă o formă aparte de asociere care să cores­pundă stadiului specific econo­mic și politic al acestei țări". Ziarul este de părere că ase­menea propuneri nu ar putea fi acceptate de parlamentul austriac. „Se exprimă părerea că răspun­sul definitiv la această chestiune va trebui așteptat după viitoa­­rele alegeri parlamentare din Austria, REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA; telefon 29.23 — 29.79 — 42.84 — 41.83 — 14.73 — șoseaua Filimon Sîrbu nr. 5 Constanța. DOBROGEA NOUA nr. 5038 COMUNICAT Lucrările sesiunii a XV-a a Comisiei de colaborare tehnico-științifică între R. R. Romina și R. R. Bulgaria Intre 9—16 octombrie a.c. au avut loc la București lucrările sesiunii a XV-a a Comisiei de colaborare tehnico-științifică în­tre Republica Populară Romînă și Republica Populară Bulgaria. Cu această ocazie, Comisia a examinat activitatea de colabo­rare tehnico-științifică desfășura­tă în intervalul de la sesiunea a XIV și a luat o serie de măsuri privind lărgirea în continuare a colaborării tehnico-științifice din­tre cele două țări. Protocolul semnat prevede că cele două părți își vor transmite reciproc documentații și vor în­lesni vizite de studiu în probleme tehnico-științifice din domeniul industriei construcțiilor, indus­triei ușoare, industriei petrolului și chimiei, construcțiilor de ma­șini și altele. Lucrările sesiunii s-au desfășu­rat într-o atmosferă de prietenie și înțelegere reciprocă. In timpul șederii, delegația bul­gară a vizitat unele întreprinderi industriale și instituții culturale. Delegații străine vizitează China PERM­ 17 (Agerpres). La invitația Institutului popu­lar chinez pentru problemele in­ternaționale, în capitala R. P. Chineze a sosit o delegație a Par­tidului Socialist din Japonia, în frunte cu Tomomi Narita, secre­tar general al partidului și mem­bru al Dietei japoneze. Intr-o de­clarație făcută la aeroport, — a­­nunță China Nouă — Narita a arătat că va discuta la Pekin probleme ale relațiilor dintre cele două țări, precum și probleme le­gate de situația din Asia.­­ La 16 octombrie, președintele Mao Tze­ dun și alți conducători de partid și de stat ai R. P. Chi­neze au primit delegația de partid și guvernamentală cubană, în frunte cu Isidore Malmiéin Peoli, secretar al organizației provinciei Havana a Partidului Unit al Re­voluției Socialiste din Cuba, cu care au avut o convorbire cordia­lă și prietenească. TOKYO 1364 Noi succese ale sportivilor romîni TOKIO 17. — Corespondență de la trimisul special al Agerpres. 1. Goga. Atletismul, sportul nr. 1 al O­­limpiadei, a atras din nou sîm­bătă în tribunele stadionului „National" din Tokio o mare mulțime de spectatori. Vremea a fost favorabilă dimineața, dar după-amiază a suflat un vînt destul de puternic, care a împiedicat, într-o oarecare măsură, desfășurarea probei de săritură cu prăjina, de multe­­ ori ștacheta „sburînd" pur și­ simplu de pe suporți. In cea de-a patra zi a atletis­mului, prima medalie de aur a revenit australienei Betty Cuth­­bert, care a realizat în proba de 400 m plat un timp excelent: 52” (record olimpic stabilit). Clasament: Betty Cuthbert (Australia) 52” medalia de aur ; 2. Ann Packer (Anglia) — 52”2/10 medalia de argint; 3. Judith A- mpore (Australia) — 53”4/10 me­dalia de bronz; 4. Antonia Mun­kácsi (R. P. Ungară) — 54”4/10; 5. Maria Itkina (U.R.S.S.) 54”6/10; 6. A. Van der Zwaard (Olanda) — 55”2/10. Marele favorit, mondial Henry Carr recordmanul (S.U.A.), a confirmat pronosticurile, cîști­­gînd medalia de aur în proba de 200 m plat. Clasament. 1. Henry Carr (S.U.A.) 20”3/10 (record olimpic) — medalia de aur ; 2. Otis Dray­ton (S.U.A.) 20”5/10, medalia de argint; 3. Edwin Roberts (Trini­dad) — 20”6/10, medalia de bronz. Un alt favorit, americanul Dal­las Long, a intrat în posesia me­daliei de aur la aruncarea greu­tății avînd un adversar redutabil în coechipierul său Randy Mat­­son. Clasament. 1. Dallas Long (S.U.A.) — 20,33 m, medalia de aur; 2. Randy Matson (S.U.A.) — 20,20 m, medalia de argint; 3. Vilmos Varjú (R. P. Ungară) — 19,39 m, medalia de bronz; 4. Parry O’Brien (S.U.A.) — 19 20 m; 5. Zsigmund Nagy (R. P. Un­gară) — 18,88 m; 6. Nikolai Ka­rasiov (U.R.S.S.) — 18,86 m. Campionul european în proba de 3.000 m obstacole, belgianul Gaston Roelants, și deținător al recordului lumii la această pro­bă, n-a avut probleme serioase, de-a lungul cursei pe care a do­minat-o tot timpul. Clasament : 1. Gaston Roelants (Belgia) 8’30”8/10 medalia de aur; 2. Maurice Herriott (Anglia) — 8’32”4/10 medalia de argint; 3. I- van Beleaiev (U. R. S. S.) — 8’33”8/10 medalia de bronz. POLO PE APA : R.P.R. — Olanda 6—1 In turneul final pentru locurile 1—4, echipa Iugoslaviei a învins cu 2—0 (0—0; 0—0; 2—0; 0—0) e­­chipa U.R.S.S. In alt joc, echipa R. P. Ungare a întrecut cu 3—1 (0—0; 0—1; 2—0; 1—0) echipa I­­taliei, campioana olimpică de la Roma. Italienii au deschis scorul prin Cevasco, dar în repriza a treia, jucătorii maghiari și-au im­pus jocul și au dominat marcînd două puncte prin Bognor și Bu­­sovan. Ultimul punct a fost îns­­scris în finalul jocului de Dömö­tör. Au început și meciurile pentru stabilirea clasamentului de la 5 la 8. Echipa țării noastre a întrecut cu 6—1 (2—0; 1—1; 1—0; 2—0) e­­chipa Olandei. Germania a învins cu 5—3 (0—1; 1—1; 1—1; 3—0) e­­chipa Belgiei. In meciul următor echipa romînă va întilni formația Belgiei. VOLEI R. P. Romînă — Olanda 3—9 seri echipa masculină a R. P. Române a întrecut cu 3—0 (15—6; 15—6; 15—18) echipa Olandei, re­­purtînd a treia victorie din tur­neul final, U.R.S.S., liderul clasa­mentului a cîștigat cu 3—0 me­ciul cu R. P. Ungară în timp ce R. S. Cehoslovacă a dispus cu a­­celași scor de S.U.A. Alte rezul­tate : Japonia — Bulgaria 3—1 . Brazilia —Coreea de sud 3--1. . Clasamentul după aceste jocuri se prezintă astfel: 1. U.R.S.S. — 8 puncte; 2. R. S. Cehoslovacă — 8 puncte ; 3. R. P. Romînă — 7 puncte; 4. R. P. Ungară —­­J puncte; 5. Japonia — 6 puncte; 6. S.U.A.­­î— 6 puncte; 7. R. P. Bulgaria —­ 5 puncte; 8. Brazilia — 5 puncte ; 9. Olanda — 5 punc­te ; 10. Coreea de sud — 4 punc­te. Astăzi echipa masculină a R. P. Române joacă în compania echipei Coreei de sud. HALTERE Golovanov, campion Ia „semigrea“* L. Baroga, locul 5 In arena Shybura amatorii de haltere au urmărit sîmbătă între­cerile „semigreilor". In formă re­marcabilă, Vladimir Golovanov (U.R.S.S.) a tranșat în favoarea sa rivalitatea sportivă cu Louis Martin (Anglia). Golovanov a to­talizat la cele trei stiluri 487,500 kg (nou record olimpic). Campio­nul țării noastre Lazăr Baroga s-a clasat pe locul 5 cu 460 kg, per­formanță care corectează cu 5 kg recordul țării, deținut de același sportiv. LUPTE CLASICE Favoriții obțin noi succese întrecerile de lupte clasice se află în plină desfășurare. Favo­riții la medaliile olimpice conti­nuă în prezent cu succes cursa către locuri fruntașe. Luptătorii români s-au numărat și sîmbătă printre protagoniștii principali ai meciurilor de la gimnaziul Koma­­zawa. La cat. muscă, campionul olimpic D. Pîrvulescu La învins în turul doi prin tuș în minutul 2’55, pe mexicanul Cesar del Rio Gil. Ion Cernea (57 kg) a dispus la puncte de Knitter (R. P. Polo­nă), Valeriu Bularca (70 kg) l-a întrecut la puncte pe Ikronk Kim (Coreea de sud), iar N. Martines­­cu (97 kg) a cîștigat la puncte în­­tîlnirea cu italianul Bulgarelli. La cat. 78 kg, I. Țăranu a terminat la egalitate cu Kolesov (U.R.S.S.), iar la 63 kg M. Bolocan a făcut „remiză" cu iranianul Mirmalek. Gh. Popovici (87 kg) a pierdut la puncte în­tîlnirea cu L. Metz (Ger­mania), iar „greul" Șt. Stîngu a fost învins la puncte de suedezul Sten Ragner, înaintea desfășurării turului III al competiției cea mai bună si­tuație dintre luptătorii noștri o are D. Pîrvulescu cu 1 punct ne­gativ. El, se via întîlni cu germa­nul Bachur. Martinescu putea să concureze acum cu șanse sporite dacă nu rata la un moment dat o bună ocazie de sa-l face tuș pe italianul Bulgarelli. Intr-o con­vorbire avută cu antrenorul Ion Corneanu acesta ne-a spus : „Tur­neul de lupte clasice este deosebit de dificil dat fiind valoarea foar­te apropiată a concurenților. A­­cest lucru se explică și prin fap­tul că s-au înregistrat pînă acum numeroase meciuri egale". Tipar, întreprinderea poligrafică „Dobrogea" -- Constanța. 40.060 I r

Next