Dobrogea Nouă, aprilie 1965 (Anul 18, nr. 5178-5203)

1965-04-16 / nr. 5191

* T t PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA; Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R. și al Sfatului popular regional Anul XVII­ nr. 5191 Vineri 16 aprilie 1965 4 pagini 25 bani COMUNICAT în zilele de 14 și 15 aprilie a.c. a avut loc ședința plenară a C.C. al P.M.R., la care au participat mem­brii și membrii supleanți ai Comitetului Central, primii secretari ai comitetelor regionale de partid, șefii sec­țiilor Comitetului Central, membrii Comisiei centrale de revizie și ai Comisiei controlului de partid, miniștri. Plenara a avut următoarea ordine de zi : 1. - Convocarea celui de-al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. 2. - Măsuri de stimulare a producției agricole. 3. - Rezultatele obținute în creșterea efectivului și compoziția partidului, în selecționarea, pregătirea și promovarea cadrelor, concluziile desprinse din desfășurarea alegerilor de partid. 4.­­ Informare cu privire la desfășurarea alege­rilor de deputați în Marea Adunare Națională și în sfaturile populare, în urma dezbaterilor, plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a adoptat hotărîri co­respunzătoare care vor fi publicate. R î R­E H­OTA CU privire la convoCarea celui de-al IV-Lea COngres al PartiduluI MUNCitoResc RoMAn COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC RO­MÂN, ÎNTRUNIT IN ȘEDINȚA PLENARĂ DIN 14—15 APRILIE A.C., HOTĂRĂȘTE­ CONVOCAREA LA DATA DE 19 IULIE 1965 A CELUI DE-AL IV-LEA CONGRES AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN, CU URMĂTOAREA ORDINE DE ZI : 1. — RAPORTUL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA PARTI­DULUI IN PERIOADA DINTRE CONGRESUL AL III-LEA ȘI CON­GRESUL AL IV-LEA AL PARTIDULUI. RAPORTOR TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU. 2. — RAPORTUL COMISIEI CENTRALE DE REVIZIE. RAPOR­TOR TOVARĂȘUL CONSTANTIN PÎRVULESCU. 3. — RAPORTUL ASUPRA DIRECTIVELOR CONGRESULUI AL IV-LEA AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN PRIVIND PLA­NUL DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI NAȚIONALE PE PERIOADA 1966—1970. RAPORTOR TOVARĂȘUL ION GHEORGHE MAURER. 4. — RAPORTUL ASUPRA DIRECTIVELOR CONGRESULUI AL IV-LEA AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN PRIVIND PLA­NUL DE 10 ANI PENTRU DEZVOLTAREA ENERGETICII. RAPOR­TOR TOVARĂȘUL CHIVU STOICA. 5. — RAPORTUL CU PRIVIRE LA MODIFICĂRILE ADUSE STA­TUTULUI PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN. RAPORTOR TO­VARĂȘUL GHEORGHE APOSTOL. 6. — ALEGEREA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN ȘI A COMISIEI CENTRALE DE REVIZIE. IN VEDEREA ALEGERII DE DELEGAȚI PENTRU CONGRES SE STABILESC URMĂTOARELE NORME DE REPREZENTARE : UN DELEGAT CU DREPT DE VOT DELIBERATIV LA 900 MEMBRI DE PARTID ȘI UN DELEGAT CU DREPT DE VOT CONSULTATIV LA 900 CANDIDAȚI DE PARTID, LUÂNDU-SE CA BAZĂ EFECTIVUL PARTIDULUI LA 1 APRILIE 1965. DELEGAȚII PENTRU CONGRES VOR FI ALEȘI LA CONFERIN­ȚELE REGIONALE DE PARTID, CARE VOR AVEA LOC IN CURSUL LUNII IUNIE 1965. CALITATEA OBIECTIV PRINCIPAL ÎN INTRRCERE LA NIVELUL TEHNICII MODERNE Dintre metodele industriale de execuție a construcțiilor, puse în practică în ultimii ani, sistemul constructiv din elemente alcătui­toare prefabricate din beton armat și precomprimat ocupă astăzi lo­cul principal. Acest sistem și-a găsit aplicarea cea mai eficientă și dezvoltarea cea mai largă în construcția clădirilor industriale și de locuit, unde gradul de tipizare și posibilitatea de repetare de un mare număr de ori au creat con­dițiile executării pieselor în mare serie, pe cale industrială. O dată cu creșterea producției industriale și lărgirea sortimente­lor elementelor prefabricate, înce­pe marea răspundere : cea a men­ținerii calității produselor la nive­lul tehnicii mondiale. Problema ca­lității prefabricatelor trebuie abor­dată în mod complex, deoarece no­țiunea de calitate are un conținut larg, aspecte multiple, variate, in­­cluzînd nivelul tehnic al produ­selor comparativ cu realizările ob­ținute pe plan mondial, durabili­tate, siguranță în exploatare, as­pect dimensional, finisaj, preț de cost redus etc. în această direcție, cadrele teh­nice cu muncă de concepție și pro­iectare în cadrul întreprinderii de prefabricate și materiale de con­strucții Constanța, cu sprijinul permanent al comitetului de par­tid, și-au adus o valoroasă contri­buție prin adoptarea unor tehno­logii din cele mai moderne. Avînd un laborator înzestrat cu aparatură modernă, se practică în mod curent controlul caracteristi­cilor mecanice ale oțelurilor pen­tru armarea betoanelor. De curînd, se procedează la controlul calității betoanelor prin metode nedestruc­­tive, utilizînd impulsuri ultraso­­nore. în sectoarele de producție, s-a extins considerabil procedeul confecționării carcaselor prin su­duri punctate automat, s-au me­canizat aproape integral operațiu­nile de muncă, cu excepția finisa­jelor, s-au conteimerizat transpor­turile interioare. Pe lingă măsurile de concepție și organizare a producției, faza hotă­­rîtoare a calității elementelor pre­fabricate depinde de modul cum se efectuează operațiile prevăzute in procesul tehnologic. De aceea, preocuparea noastră de bază a fost de a orienta instruirea muncitori­lor și a cadrelor tehnico-ingine­­rești spre cunoașterea aprofunda­tă a tuturor fazelor procesului teh­nologic, insistînd mai mult asu­pra acelora care influențează în cea mai mare măsură caracteris­ticile de calitate ale produselor. Maturitatea cu care colectivul în­treprinderii noastre privește pro­blema calității producției și-a gă­sit o vie expresie în realizarea an­gajamentelor luate în întrecerea socialistă, prin reducerea procen­tului producției necorespunzătoa­re pe primul trimestru al acestui an cu peste 60 la sută față de pro­centul admisibil stabilit în 1965 sub nivelul realizărilor din anul trecut.­­ Paralel cu grija permanentă de îmbunătăți continuu calitatea produselor prefabricate, întregul nostru colectiv a muncit cu multă sîrguință pentru realizarea și de­pășirea și a celorlalți indicatori ai planului de producție. Astfel, la sfîrșitul primului trimestru din a­­cest an, planul producției globale a fost realizat cu 107,94 la sută, al producției marfă cu 106,18 la sută, iar productivitatea muncii a cres­cut cu 8,84 la sută față de sarcina planificată. Aceste procente sunt edificatoare în privința elanului și abnegației cu care, muncitori ca Jivoiu Ion, Dragnea Ion, Pena Du­mitru, Cristea Gh., Senchet Mu­rat și maiștri ca Văleanu Ion și Pițu Iordan au muncit pentru rea­lizarea sarcinilor de plan. Ing. BOAGIU A. inginer-șef la I.P.M.C. Constanța Consfătuire medicală La 16—17 aprilie a.c. are loc în sala Sfatului popular al ora­șului Constanța cea de-a II-a consfătuire de medicină generală, organizată de Uniunea de științe medicale, filiala Dobrogea, secția de medicină generală, cu temele : „Depistarea și dispensarizarea bo­lilor cardiovasculare“ și „Preve­nirea și combaterea distrofiilor infantile“. In cele două zile ale consfătui­rii, la care participă și invitați din alte regiuni, printre care Acad. prof. dr. C. Iliescu, direc­torul A.S.C.A.R. din București, precum și peste 200 de medici din regiunea noastră, se vor dezbate în cele 30 de referate și comuni­cări științifice, rezultatele activi­tății de prevenire și combatere a bolilor inimii și a tulburărilor de creștere la copii, în scopul redu­cerii mortalității și morbidității infantile prin boli cardio-vascu­­lare. Competiții sportive Duminică, 18 apri­lie, în Sala sporturi­lor din orașul Con­stanța vor avea loc finalele școlare la baschet, volei și se­mifinalele la hand­bal. Programul acestei competiții cuprinde întîlnirile de baschet care încep la ora 15, școlare cele de handbal la ora 16,15 și parti­dele de volei care se vor desfășura în­­cepînd de la ora 18,15. Prin muncă patriotică Pentru realizarea obiectivelor prevăzute în planul de muncă a­ Sfatului popular comunal Mihail Kogălniceanu referitor la buna gospodărire și înfrumusețare, a comunei, comitetul executiv a de­pus o muncă susținută în mobili­zarea deputaților, a cetățenilor la acțiunile întreprinse. Ca urmare a acestui fapt, pînă în prezent, s-au construit 1.000 metri gar­duri din piatră și din alte mate­riale. Cei peste 100 mc de piatră transportați prin muncă patrioti­că au fost folosiți la amenajarea de trotuare pe o lungime de 320 mc. De asemenea au fost începu­te lucrările pentru modernizarea pieții comunale. Printre cei care s-au evidențiat în aceste acțiuni putem aminti pe deputații Nasta Gheorghe, Mi­­hai Domn­ica, Gheorghe Maxim și Berbescu Maria. ZAMFIR­ION, coresp. In ziarul de azi: ■ ȘCOALA DIN DORMITOR (pag. a 11-a) a Scrisori către redacție (pag. a II-a) B Realizarea ritmică a sarcinilor de plan (pag. a IlI-a) Cerceluși (clopoțeii primăverii) Foto : Gh. Ciorobea I­NTERVIU CU PRIMAVARA Primăvara, ca în fiecare an, se dăruiește harnicilor gospodari cu ce are ea mai bun și mai frumos. Dăruirea ei stimulează inițiativa și hărnicia oamenilor pentru în­florirea satelor, comunelor și ora­șelor. Primăvara, optimistă ca de obicei, ne-a satisfăcut cererea noastră de a răspunde la unele în­trebări privind munca însuflețită pe care o desfășoară masele largi de oameni în întrecerea patriotică pentru gospodărirea și înfrumuse­țarea satelor, comunelor și orașe­lor. — Pe această linie ce noutăți ne puteți spune ? — Fără îndoială că în mai fie­care an, cartea de onoare a aces­tui anotimp devine mai bogată în realizări, inițiative și nume de oameni. Aici, în regiunea dv., de cîțiva ani, oamenii se dăruiesc cu toată­­ pasiunea de a face să tri­umfe frumosul, de a-și gospodări mai bine satele, comunele și ora­șele. Și pe drept cuvînt, ei știu să facă din această hotărire a lor un bun al tuturor. Am avut prilejul, chiar din primele zile de revenire, să străbat de la un capăt la altul regiunea. Peste tot aceeași însu­flețire, aceeași pasiune pentru muncă, pentru a întregi realizări­le pe tărîm edilitar-gospodăresc. Am trecut prin orașele Măcin și Tulcea, prin comunele Pantelimo­­nu, Castelu, Viile, Petroșani, Dul­­g­heru, Greci, Fîntînele, Cumpăna și prin multe altele, unde am vă­zut munca entuziastă și hotărîrea gospodarilor de a avea realizări mai bune, mai frumoase. I-am în­­tîlnit pe noii deputați la lucru îm­preună cu alegătorii, pentru a tra­duce în fapte propunerile făcute de ei în campania electorală. — Poate vreți să ne spuneți ceva despre noile acțiuni gospo­dărești ? — De fapt, ele nu sînt noi, nouă este însă chibzuință cu care har­nicii gospodari se străduiesc să adauge celor de pînă acum altele și mai frumoase. Acest lucru a re­ieșit și cu prilejul campaniei elec­torale, cînd, împreună cu deputa­ții lor, s-au sfătuit asupra celor ce mai au de făcut pe tărîm so­cial-cultural, edili­tar­ gospodăre­sc. Am consultat registrul cu evi­dența acestor propuneri. Pe regiu­ne au fost făcute 5.100 de propu­neri, care, transformate în fapte, vor întregi realizările. Faptele de pînă acum mă îndreptățesc să spun că oamenii știu să transpună în viață propunerile lor. în același registru, am mai găsit însemnat că multe propuneri au fost deja în­făptuite. Străzi aliniate, drumuri amenajate, pomi plantați, garduri model, trotuare pietruite și altele, iată deci concretizată în fapte hăr­nicia gospodarilor din regiunea Dobrogea. In această pasionantă acțiune de gospodărire ne puteți da și un exemplu ? — Pe această linie sînt de dat multe exemple, interesante prin natura inițiativelor pe care le iau gospodarii în acțiunile de înfru­musețare. Voi lua ca exem­plu comuna Horia, din raionul Măcin, comună pe care am vizi­tat-o mai recent. Pe drept cuvînt, aici am întîlnit oameni cu o pa­sionantă dăruire pentru buna gos­podărire și înfrumusețare. Am în­tîlnit­ gospodari de frunte cărora alegătorii le-au încredințat la 7 martie mandatul de deputat. Chi­­șop Teodor, Gherghișan T. Vasile și alții sînt doar cîțiva pe care i-am găsit în plină activitate la săpatul gropilor pentru pomi, împreună cu alegătorii lor, printre care Ciucur Toade, Doroș Gheorghe și alții, participau cu însuflețire la acțiu­nile gospodărești. Pînă în prezent, locuitorii de aici au săpat mai bine de 1.000 de gropi pentru pomi, au extras și transportat 600 mc de piatră, au aliniat străzi pe o lun­gime de 400 m și au construit pes­te 100 m de garduri model. Aces­tea sînt doar cîteva din realiză­rile pe care le-am reținut, dar ele sînt mult mai multe, avînd în ve­dere că locuitorii de aici sînt oa­meni harnici și pricepuți, lucru dovedit prin faptele­ lor de pînă acum. în încheiere, nu-mi rămîne de făcut decît să le urez tuturor gospodarilor din regiunea Dobro­gea mult succes în acțiunile de gospodărire și înfrumusețare a satelor, comunelor și orașelor. Cu amabilitate i-am mulțumit primăverii pentru interesantele relatări date. V. GAȘPAR Cargourile „Buzău" și „Arad“ au poposit pentru cîtăva vreme pe docul Șantierului naval din Constanța unde li se fac unele reparații în vederea îndeplinirii cu succes a noilor curse pe mări și oceane. (foto : Gh. Papagheorghe) Actalilalea externă Cererea președintelui Indoneziei, Sukarno DJAKARTA 15 (Agerpres) La Djakarta s-a anunțat că în urma cererii președintelui Indo­neziei, Sukarno, personalul ame­rican din așa-numitul „corp al păcii“­ din Indonezia va fi eva­cuat din această­­ țară. Totodată, s-a anunțat că instituțiile Ser­viciului de informații al S.U.A. din Indonezia iși încetează ac­tivitatea. Declarația ministrului de externe libanez BEIRUT 15 (Agerpres) Ministrul afacerilor externe al Libanului, Philippe Takla, a avut miercuri o întrevedere cu Rolf Lahr, trimisul special al președintelui R.F.G., care vizi­tează mai multe­ capitale arabe pentru a expune punctul de ve­dere vest-german în conflictul dintre țările arabe și Germania occidentală. Intr-o declarație făcută zia­riștilor,­ ministrul de externe li­banez a afirmat că țara sa va rupe relațiile diplomatice cu Germania occidentală în cazul în care aceasta va stabili rela­ții diplomatice cu Izraelul. Catastrofă aeriană LONDRA 15 (Agerpres) Un avion de transport apar­­ținind companiei „British Uni­ted Airways“,­ avînd la bord 22 de pasageri precum și un echi­paj de patru oameni, s-a prăbu­șit miercuri seara înainte de a­­terizare pe aeroportul din insula Jersey. Potrivit știrilor difuzate de a­­genția France Presse, singura supraviețuitoare a catastrofei a fost o stewardesă. Printre victi­me se aflau mai ales muncitori sezonieri de naționalitate fran­ceză, italiană și portugheză, care veneau la Jersey în căutare­ de lucru. Protest împotriva TOKIO 15 (Agerpres) Aproximativ 200 de reprezen­tanți ai diferitelor prefecturi din Japonia s-au întrunit la 14 aprilie la Tokio în cadrul unei conferințe pe întreaga Japonie, convocată în legătură cu crește­rea neîntreruptă a prețurilor și creșterii prețurilor țară. Participanții la conferință au protestat împotriva creșterii prețurilor la produsele alimen­tare și bunurile de larg consum­a și și-au exprimat hotărîrea de lupta împotriva scumpirii costului vieții.

Next