Dobrogea Nouă, august 1965 (Anul 18, nr. 5282-5306)
1965-08-22 / nr. 5300
T PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XVIII nr. 5300 I Duminică 22 august 1965 I 6 pagini 25 bani PATRIA NOASTRA ...................... ................. ......_ mb |>>M[ ................ ^ „ _y _______ mM— REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA! Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România Președintele Consiliului de Stat: Vicepreședinte : Vicepreședinte : Vicepreședinte : Chivu Stoica Constanța Crăciun Mihai Gere Ilie Murgulescu Athanase Joja Ion Popescu-Puțuri Cristofor Simionescu Gheorghe Stoica Ludovic Takacs Iacob Teclu Vasile Vîlcu Membri ai Consiliului de Stat Petre Borilă Anton Breitenhofer Ion Cosma Constantin Daicoviciu Vasile Daru Constantin Drăgan Grigore Geamănu Suzana Gâdea @iti teeut eo Ioană Dau cîntecele zvon de sărbătoare Din naiuri de furnale-n semeții Și din țimbale — glii fără hotare, Ingemănînd taraf de ciocîrlii. Noi, în cadența orelor sonore, Venim coloane-n iureș nesfîrșit Purtînd în steaguri roșii, tricolore Avîntul unui vis de împlinit. In inimi revărsată bucuria Scandează în tumult fremătător Că-i Socialistă astăzi România Prin hărnicia-ntregului popor. Și-n Augustul mai cald ca niciodată Poporu-n vatra-i dragă azi stăpîn înalță un imn ce umple zarea toată Slăvind Partidul Comunist Român. I. dragănescu Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România Președintele Consiliului de Miniștri , Prim-vicepreședinte al Consiliului de Prim-vicepreședinte al Consiliului Prim-vicepreședinte al Consiliului Vicepreședinte al Consiliului de Vicepreședinte al Consiliului de Vicepreședinte al Consiliului de Vicepreședinte al Consiliului de Vicepreședinte al Consiliului de Vicepreședinte al Consiliului de Ministrul Forțelor Armate : Ministrul Afacerilor Interne : Ministrul Afacerilor Externe : Președintele Comitetului de Stat al Planificării : Ministrul Finanțelor : Ministrul Industriei Metalurgice: Ministrul Industriei Construcțiilor de Mașini: Ministrul Industriei Chimice : Ministrul Petrolului: Ministrul Transporturilor și Telecomunicațiilor: Ministrul Industriei Ușoare : Ministrul Minelor : Ministrul Energiei Electrice : Ministrul Industriei Construcțiilor : Ministrul Economiei Forestiere : Ministrul Industriei Alimentare : Președintele Consiliului Superior al Agriculturii : Ministrul Sănătății și Prevederilor Sociale : Ministrul Comerțului Interior: Ministrul Comerțului Exterior : Ministrul învățământului : Președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă : Ministrul Justiției: Miniștri de Miniștri de Miniștri: Miniștri : Miniștri : Miniștri : Miniștri: Miniștri : Miniștri : Ion Gheorghe Maurer Gheorghe Apostol Alexandru Birlădeanu Emil Bodnăraș Iosif Banc Petre Blajovici Ianoș Fazekas Gheorghe Gaston Marin Gogu Rădulescu Ilie Verdeț Leontin Sălăjan Cornel Onescu Corneliu Mănescu Roman Moldovan Aurel Vijoli Ion Marinescu Mihai Marinescu Mihail Florescu Alexandru Boabă Dumitru Simulescu Alexandru Sencovici Bujor Almășan Emil Drăgănescu Dumitru Mosora Mihai Sudor Bucur Schiopu Nicolae Giosan Voinea Marinescu Mihai Levente Gheorghe Cioară Ștefan Bălan Pompiliu Macovei Adrian Dimitriu LA AL XXI-LEA AN LIBER La 23 August anul acesta, întregul nostru popor sărbătorește, într-o atmosferă de puternic entuziasm și însuflețire, determinată de hotărîrile celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, aniversarea a 21 de ani de la eliberarea României de sub jugul fascist Congresul al IX-lea al Partidului, făcînd bilanțul realizărilor noastre de pînă acum și deschizînd noi perspective luminoase, a marcat o nouă și importantă etapă în ridicarea patriei noastre socialiste spre noi culmi ale progresului și civilizației. De la insurecția armată din August 1944 au trecut 21 de ani. Glorioasa zi de 23 August, cînd a început insurecția armată antifascistă — operă a maselor populare organizate și conduse de partidul comuniștilor, s-a înscris cu litere de aur în istoria poporului nostru, ca cea mai mare sărbătoare națională care a marcat un moment de cotitură radicală, deschizînd o nouă epocă în destinele țării. începută acum 21 de ani, revoluția populară are profunde rădăcini istorice. Victoria revoluției populare a constituit încununarea marilor bătălii revoluționare duse de-a lungul anilor de clasa muncitoare, de masele largi populare, în frunte cu comuniștii, împotriva exploatării burghezo-moșierești, a reacțiunii și fascismului. „In focul luptei pentru răsturnarea dictaturii militaro-fasciste — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în Raportul prezentat la Congresul al IX-lea al P.C.R. — a fost realizat în mai 1944 Frontul Unic Muncitoresc; unitatea de acțiune a clasei muncitoare a avut rolul hotărîtor în înfăptuirea insurecției armate de la 23 August, în lupta revoluționară a oamenilor muncii pentru cucerirea puterii“. Partidul Comunist Român, singura forță politică consecventă, a fost inițiatorul, organizatorul și conducătorul acestei acțiuni de însemnătate istorică pentru destinele poporului român. Folosind condițiile prielnice create de victoriile militare ale coaliției antihitleriste și în primul rînd ale Armatei Sovietice, forțele patriotice, conduse de P.C.R., au răsturnat în ziua de 23 August dictatura militarofascistă, curățind apoi Capitala și împrejurimile ei de unitățile hitleriste, zdrobind trupele germane de pe cuprinsul țării. Victoria insurecției, participarea României la războiul antihitlerist au contribuit la prăbușirea frontului hitlerist în sud-estul Europei, la scurtarea duratei războiului, la zdrobirea Germaniei fasciste. Victoria strălucită a insurecției armate, doborârea dictaturii militaro-fasciste, trecerea Armatei Române alături de Armata Sovietică, au creat poporului român posibilitatea de a-și aduce contribuția la zdrobirea fascismului, au făcut să crească prestigiul internațional al țării noastre, al forțelor înaintate ale poporului, al Partidului Comunist Român. Au trecut 21 de ani de la neuitatul 23 August 1944 — memorabila zi a eliberării patriei, în acest răstimp, poporul nostru, condus de partid, a obținut realizări de însemnătate istorică, fără precedent, care au schimbat din temelii viața sa, înfățișarea întregii țări. Tristă și dureroasă era imaginea României burghezo-moșierești. Economie înapoiată, jugul greu al exploatării, mizeria și înapoierea lui(Continuare în pas. a 11-a) în Editura politică a apărut: CONSTITUȚIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Lucrarea a fost editată intr-un tiraj de masă. Ieri s-au încheiat lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale consacrată adoptării noii Constituții a țării în dimineața zilei de 21 august 1965 Marea Adunare Națională a votat într-o atmosferă sărbătorească, de puternic entuziasm, Constituția Republicii Socialiste România. Prin acest act de profundă semnificație politică, patria noastră a primit denumirea — Republica Socialistă România. Acest eveniment va rămîne înscris cu litere de aur în istoria poporului nostru. La ora 9,45, cînd s-a anunțat rezultatul votului — adoptarea în unanimitate prin vot secret a noii Constituții — în aplauzele și uralele furtunoase ale asistenței, pe panglica tricoloră a stemei țării, așezată pe fundalul sălii, a apărut noua denumire a patriei noastre. Votarea a fost precedată de discutarea pe articole a proiectului de Constituție, în continuare s-a anunțat că Biroul Marii Adunări Naționale a primit din partea tovarășilor Chivu Stoica și Ion Gheorghe Maurer scrisori privind depunerea mandatelor Consiliului de Stat și respectiv Consiliului de Miniștri în vederea alegerii acestor organe în conformitate cu prevederile noii Constituții. Marea Adunare Națională a hotărît apoi ca ordinea de zi a actualei sesiuni să fie completată cu următoarele puncte : — Alegerea a doi vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale ; — Alegerea Comisiei constituționale a Marii Adunări Naționale ; — Alegerea Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ; — Alegerea Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. La propunerea deputatului Clement Rusu, Marea Adunare Națională a ales, prin vot secret, ca vicepreședinți ai săi pe deputații Kovács György și Mia Groza. La propunerea Biroului Marii Adunări Naționale a fost aleasă Comisia constituțională compusă din 21 deputați și 8 specialiști care nu sunt deputați, în continuarea lucrărilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român și al unui mare număr de deputați, a propus componența Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Propunerea ca tovarășul Chivu Stoica să fie ales președinte al Consiliului de Stat a fost primită cu vii și puternice aplauze. Marea Adunare Națională a (Continuare în pag. a II-a) Aspect de la încheierea lucrărilor sesiunii. în inimi, în fapte, în gînduri 21 august 1965, ora 9 și 46 de minute. Pe undele eterului, vocea emoționată a crainicului aduce la cunoștință întregului popor că la București, în sfatul cel mai înalt al țării, a fost aprobată într-o unanimitate deplină noua lege fundamentală a țării — Constituția Republicii Socialiste România. Vestea care face să sc ape de bucuria și mîndria legitimă în milioanele de inimi de fii și fiice, pătrunde și pe pământul Dobrogei. La Medgidia, lingă dogoarea cuptoarelor al căror foc nu se îngăduie contenit nici o singură clipă, cocătorii și zidarii ascultă vocea emoționată a comunistului Stelian Simion care le vestește că, începînd de astăzi, țara a urcat încă o treaptă spre temerarul vis al comunismului. Țara poartă numele victorios de Republica Socialistă România. Aplauze și urale puternice acoperă șuierul flăcărilor și foșnetul pietrei vitrificate în clincher. Și aceleași glasuri de bucurie și satisfacție acoperă șuierul pastei și cimentului care se desăvîrșesc în cilindrii morilor vegheate de schimburile lui Saul Murat și Alexandru Popa. Cîți oameni pe drumul cimentului tot atîtea brațe înălțate sus, în aer, aidoma unor steaguri ale bucuriei aprobă textul telegramei adresate de colectivul fabricii Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prin care își manifestă deplina aprobare față de adoptarea noii legi fundamentale a României socialismului victorios. „Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni al fabricii noastre, sub conducerea organizației de partid, este hotărît să dea viață sarcinilor izvorite din Directivele Congresului al IX- lea al P.C.R., pentru creșterea bunăstării poporului nostru, pentru propășirea și înflorirea scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România“. La cealaltă poartă a orașului, în secția 52 de prelucrări mecanice a întreprinderii mecanice de utilaje Medgidia, strungurile, frezele, toate celelalte mașini se opresc pentru o clipă din mersul lor prin metal. Strungarii, frezorii, lăcătușii, mecanicii ajustori și maiștrii s-au strîns împreună în sala de festivități a secției. „Astăzi, Marea Adunare Națională a aprobat în unanimitate noua Constituție a Republicii Socialiste România. Se consfințește astfel noul pas biruitor al poporului nostru condus de partid pe drumul de aur al comunismului“. Cuvintele rostite de inginerul Selim Genghiz, șeful secției, sunt acoperite de aplauze. O sută și cincizeci de metalurgiști trăiesc cu toată ființa lor actul istoric care le consfințește năzuințele și strădaniile. „Fiecare slovă din acest nou nume al patriei, fiecare slovă a noii sale Constituții are la bază eforturile poporului nostru, victoriile repurtate de el sub steagul glorios al partidului comunist — ne spune strungarul Ion Iordache. Suntem mîndri că ne știm contribuția la temeliile acestui act biruitor“. Aplauze în halele Fabricii de celuloză și hîrtie din Palas... Chimiștii își manifestă unanima adeziune la noul nume victorios al patriei, la noua ei lege fundamentală care consfințește drumul victorios către comunism. Noua Constituție a Republicii Socialiste România a inclus pentru totdeauna în viața noastră bunăstarea și fericirea. Un prezent luminos își deschide larg zborul spre un viitor care îl va întrece în forță și strălucire. Pentru acest prezent și viitor vor înscrie Constantin Vasilică, Nicolae Boghiș, Gheorghe Telehoi, Ion Neamțu și tovarășii lor de strădanie noile lor biruințe spre care pășesc cu opera certă a faptelor. Și în timp ce din adîncul inimilor fericite se înalță aceste gînduri fierbinți, și înalte, marea uzină năvodăreană își continuă ritmurile și rodnicia. Se nasc primele tone de acid sulfuric și primele tone de superfosfat fertilizator ale Republicii Socialiste România. Se nasc la înălțimea imnului de iubire care-i înconjoară fiecare .Continuare în pag. a II-a) Adeziune deplină la î.M.U. Medgidia. i