Dobrogea Nouă, august 1965 (Anul 18, nr. 5282-5306)

1965-08-22 / nr. 5300

T PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XVIII nr. 5300 I Duminică 22 august 1965 I 6 pagini 25 bani PATRIA NO­ASTRA ...................... ................. ......_ m­b |>>M[ ................ ^ „ _y _______ mM— REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA! Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România Președintele Consiliului de Stat: Vicepreședinte : Vicepreședinte : Vicepreședinte : Chivu Stoica Constanța Crăciun Mihai Gere Ilie Murgulescu Athanase Joja Ion Popescu-Puțuri Cristofor Simionescu Gheorghe Stoica Ludovic Takacs Iacob Teclu Vasile Vîlcu Membri ai Consiliului de Stat Petre Borilă Anton Breitenhofer Ion Cosma Constantin Daicoviciu Vasile Daru Constantin Drăgan Grigore Geamănu Suzana Gâdea @iti tee­ut eo Ioană Dau cîntecele zvon de sărbătoare Din naiuri de furnale-n semeții Și din țimbale — glii fără hotare, Ingemănînd taraf de ciocîrlii. Noi, în cadența orelor sonore, Venim coloane-n iureș nesfîrșit Purtînd în steaguri roșii, tricolore Avîntul unui vis de împlinit. In inimi revărsată bucuria Scandează în tumult fremătător Că-i Socialistă astăzi România Prin hărnicia-ntregului popor. Și-n Augustul mai cald ca niciodată Poporu-n vatra-i dragă azi stăpîn înalță­ un imn ce umple zarea toată Slăvind Partidul Comunist Român. I. dragănescu Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România Președintele Consiliului de Miniștri , Prim-vicepreședinte al Consiliului de Prim-vicepreședinte al Consiliului Prim-vicepreședinte al Consiliului Vicepreședinte al Consiliului de Vicepreședinte al Consiliului de Vicepreședinte al Consiliului de Vicepreședinte al Consiliului de Vicepreședinte al Consiliului de Vicepreședinte al Consiliului de Ministrul Forțelor Armate : Ministrul Afacerilor Interne : Ministrul Afacerilor Externe : Președintele Comitetului de Stat al Planificării : Ministrul Finanțelor : Ministrul Industriei Metalurgice: Ministrul Industriei Construcțiilor de Mașini: Ministrul Industriei Chimice : Ministrul Petrolului: Ministrul Transporturilor și Telecomunicațiilor: Ministrul Industriei Ușoare : Ministrul Minelor : Ministrul Energiei Electrice : Ministrul Industriei Construcțiilor : Ministrul Economiei Forestiere : Ministrul Industriei Alimentare : Președintele Consiliului Superior al Agriculturii : Ministrul Sănătății și Prevederilor Sociale : Ministrul Comerțului Interior: Ministrul Comerțului Exterior : Ministrul învățământului : Președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă : Ministrul Justiției: Miniștri de Miniștri­ de Miniștri: Miniștri : Miniștri : Miniștri : Miniștri: Miniștri : Miniștri : Ion Gheorghe Maurer Gheorghe Apostol Alexandru Birlădeanu Emil Bodnăraș Iosif Banc Petre Blajovici Ianoș Fazekas Gheorghe Gaston Marin Gogu Rădulescu Ilie Verdeț Leontin Sălăjan Cornel Onescu Corneliu Mănescu Roman Moldovan Aurel Vijoli Ion Marinescu Mihai Marinescu Mihail Florescu Alexandru Boabă Dumitru Simulescu Alexandru Sencovici Bujor Almășan Emil Drăgănescu Dumitru Mosora Mihai Sudor Bucur Schiopu Nicolae Giosan Voinea Marinescu Mihai Levente Gheorghe Cioară Ștefan Bălan Pompiliu Macovei Adrian Dimitriu LA AL XXI-LEA AN LIBER La 23 August anul acesta, în­tregul nostru popor sărbătorește, într-o atmosferă de puternic en­tuziasm și însuflețire, determi­nată de hotărîrile celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, aniversarea a 21 de ani de la eliberarea Ro­mâniei de sub jugul fascist Congresul al IX-lea al Parti­dului, făcînd bilanțul realizări­lor noastre de pînă acum și des­­chizînd noi perspective lumi­noase, a marcat o nouă și im­portantă etapă în ridicarea pa­triei noastre socialiste spre noi culmi ale progresului și civili­zației. De la insurecția armată din August 1944 au trecut 21 de ani. Glorioasa zi de 23 August, cînd a început insurecția arma­tă antifascistă — operă a mase­lor populare organizate și con­duse de partidul comuniștilor, s-a înscris cu litere de aur în istoria poporului nostru, ca cea mai mare sărbătoare națională care a marcat un moment de cotitură radicală, deschizînd o nouă epocă în destinele țării. începută acum 21 de ani, re­voluția populară are profunde rădăcini istorice. Victoria revo­luției populare a constituit în­cununarea marilor bătălii revo­luționare duse de-a lungul ani­lor de clasa muncitoare, de ma­sele largi populare, în frunte cu comuniștii, împotriva exploatării burghezo-moșierești, a reacțiu­­nii și fascismului. „In focul luptei pentru răsturnarea dictaturii mi­­litaro-fasciste — arăta to­varășul Nicolae Ceaușescu în Raportul prezentat la Congresul al IX-lea al P.C.R. — a fost realizat în mai 1944 Frontul Unic Muncitoresc; unitatea de acțiune a clasei muncitoa­re a avut rolul hotărîtor în înfăptuirea insurecției armate de la 23 August, în lupta revoluționară a oamenilor muncii pentru cucerirea puterii“. Partidul Comunist Român, singura forță politică consecven­tă, a fost inițiatorul, organiza­torul și conducătorul acestei ac­țiuni de însemnătate istorică pentru destinele poporului ro­mân. Folosind condițiile priel­nice create de victoriile militare ale coaliției antihitleriste și în primul rînd ale Armatei Sovie­tice, forțele patriotice, conduse de P.C.R., au răsturnat în ziua de 23 August dictatura militaro­­fascistă, curățind apoi Capitala și împrejurimile ei de unitățile hitleriste, zdrobind trupele ger­mane de pe cuprinsul țării. Vic­toria insurecției, participarea României la războiul antihitle­rist au contribuit la prăbușirea frontului hitlerist în sud-estul­ Europei, la scurtarea duratei războiului, la zdrobirea Germa­niei fasciste. Victoria strălucită a insurec­ției armate, doborârea dictaturii militaro-fasciste, trecerea Ar­matei Române alături de Arma­ta Sovietică, au creat poporului român posibilitatea de a-și adu­ce contribuția la zdrobirea fas­cismului, au făcut să crească prestigiul internațional al țării noastre, al forțelor înaintate ale poporului, al Partidului Comu­nist Român. Au trecut 21 de ani de la neuitatul 23 August 1944 — me­morabila zi a eliberării patriei, în acest răstimp, poporul nos­tru, condus de partid, a obținut realizări de însemnătate istorică, fără precedent, care au schim­bat din temelii viața sa, înfăți­șarea întregii țări. Tristă și du­reroasă era imaginea României burghezo-moșierești. Economie înapoiată, jugul greu al exploa­tării, mizeria și înapoierea lui­(Continuare în pas. a 11-a) în Editura politică a apărut: CONSTITUȚIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Lucrarea a fost editată intr-un tiraj de masă. Ieri s-au încheiat lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale consacrată adoptării noii Constituții a țării în dimineața zilei de 21 au­gust 1965 Marea Adunare Na­țională a votat într-o atmosferă sărbătorească, de puternic en­tuziasm, Constituția Republicii Socialiste România. Prin acest act de profundă semnificație politică, patria noastră a primit denumirea — Republica Socia­listă România. Acest eveniment va rămîne înscris cu litere de aur în istoria poporului nostru. La ora 9,45, cînd s-a anunțat rezultatul votului — adoptarea în unanimitate prin vot secret a noii Constituții — în aplau­zele și uralele furtunoase ale a­­sistenței, pe panglica tricoloră a stemei țării, așezată pe fundalul sălii, a apărut noua denumire a patriei noastre. Votarea a fost precedată de discutarea pe articole a proiec­tului de Constituție, în continuare s-a anunțat că Biroul Marii Adunări Naționale a primit din partea tovarășilor Chivu Stoica și Ion Gheorghe Maurer scrisori privind depu­nerea mandatelor Consiliului de Stat și respectiv Consiliului de Miniștri în vederea alegerii a­­cestor organe în conformitate cu prevederile noii Constituții. Marea Adunare Națională a hotărît apoi ca ordinea de zi a actualei sesiuni să fie completa­tă cu următoarele puncte : — Alegerea a doi vicepreșe­dinți ai Marii Adunări Națio­nale ; — Alegerea Comisiei constitu­ționale a Marii Adunări Națio­nale ; — Alegerea Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia ; — Alegerea Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România. La propunerea deputatului Clement Rusu, Marea Adunare Națională a ales, prin vot secret, ca vicepreședinți ai săi pe depu­tații Kovács György și Mia Groza. La propunerea Biroului Marii Adunări Naționale a fost aleasă Comisia constituțională compusă din 21 deputați și 8 specialiști care nu sunt deputați, în continuarea lucrărilor, to­varășul Nicolae Ceaușescu, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român și al unui mare număr de depu­tați, a propus componența Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România. Propunerea ca tovarășul Chivu Stoica să fie ales președinte al Consiliului de Stat a fost pri­mită cu vii și puternice aplauze. Marea Adunare Națională a (Continuare în pag. a II-a) Aspect de la încheierea lucrărilor sesiunii. în inimi, în fapte, în gînduri 21 august 1965, ora 9 și 46 de minute. Pe undele eterului, vo­cea emoționată a crainicului a­­duce la cunoștință întregului popor că la București, în sfatul cel mai înalt al țării, a fost a­­probată într-o unanimitate de­plină noua lege fundamentală a țării — Constituția Republicii Socialiste România. Vestea care face să sc ape de bucuria și mîndria legitimă în milioanele de inimi de fii și fiice, pătrunde și pe pământul Dobrogei. La Medgidia, lingă dogoarea cuptoarelor al căror foc nu se în­găduie contenit nici o singură clipă, cocătorii și zidarii ascultă vocea emoționată a comunistu­lui Stelian Simion care le ves­tește că, începînd de astăzi, țara a urcat încă o treaptă spre te­merarul vis al comunismului. Țara poartă numele victorios de Republica Socialistă România. Aplauze și urale puternice aco­peră șuierul flăcărilor și foșne­tul pietrei vitrificate în clin­cher. Și aceleași glasuri de bucurie și satisfacție acoperă șuierul pastei și cimentului ca­re se desăvîrșesc în cilindrii morilor vegheate de schimbu­rile lui Saul Murat și Alexan­dru Popa. Cîți oameni pe dru­mul cimentului tot atîtea brațe înălțate sus, în aer, aidoma unor steaguri ale bucuriei a­­probă textul telegramei adresa­te de colectivul fabricii Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român, prin care își ma­nifestă deplina aprobare față de adoptarea noii legi fundamen­tale a României socialismului victorios. „Colectivul de muncitori, in­gineri și tehnicieni al fabricii noastre, sub conducerea organi­zației de partid, este hotărît să dea viață sarcinilor izvorite din Directivele Congresului al IX- lea al P.C.R., pentru creșterea bunăstării poporului nostru, pentru propășirea și înflorirea scumpei noastre patrii — Re­publica Socialistă România“. La cealaltă poartă a orașului, în secția 52 de prelucrări me­canice a întreprinderii meca­nice de utilaje Medgidia, strun­gurile, frezele, toate celelalte mașini se opresc pentru o clipă din mersul lor prin metal. Strungarii, frezorii, lăcătușii, mecanicii ajustori și maiștrii s-au strîns împreună în sala de fes­tivități a secției. „Astăzi, Marea Adunare Na­țională a aprobat în unanimi­tate noua Constituție a Republi­cii Socialiste România. Se con­sfințește astfel noul pas birui­tor al poporului nostru condus de partid pe drumul de aur al comunismului“. Cuvintele ros­tite de inginerul Selim Genghiz, șeful secției, sunt acoperite de a­­plauze. O sută și cincizeci de metalurgiști trăiesc cu toată ființa lor actul istoric care le consfințește năzuințele și stră­daniile. „Fiecare slovă din acest nou nume al patriei, fiecare slovă a noii sale Constituții are la bază eforturile poporului nostru, vic­toriile repurtate de el sub stea­gul glorios al partidului comu­nist — ne spune strungarul Ion Iordache. Suntem­ mîndri că ne știm contribuția la temeliile a­­cestui act biruitor“. Aplauze în halele Fabricii de celuloză și hîrtie din Palas... Chimiștii își manifestă unanima adeziune la noul nume victorios al patriei, la noua ei lege fun­damentală care consfințește dru­mul victorios către comunism. Noua Constituție a Republicii Socialiste România a inclus pen­tru totdeauna în viața noastră bunăstarea și fericirea. Un pre­zent luminos își deschide larg zborul spre un viitor care îl va întrece în forță și strălucire. Pentru acest prezent și viitor vor înscrie Constantin Vasilică, Nicolae Boghiș, Gheorghe Tele­­hoi, Ion Neamțu și tovarășii lor de strădanie noile lor biruințe spre care pășesc cu opera certă a faptelor. Și în timp ce din adîn­­cul inimilor fericite se înal­ță aceste gînduri fierbinți, și înalte, marea uzină năvodărea­­nă își continuă ritmurile și rod­nicia. Se nasc primele tone de acid sulfuric și primele tone de superfosfat fertilizator ale Re­publicii Socialiste România. Se nasc la înălțimea imnului de iu­bire care-i înconjoară fiecare .Continuare în pag. a II-a) Adeziune deplină la î.M.U. Medgidia. i

Next