Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)

1974-04-28 / nr. 9106

Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Repu­blicii Socialiste România, a vizitat, sâmbătă dimineața, Expoziția de a­­parate și instalații pentru activita­tea de cercetare științifică și dez­voltare tehnologică, organizată cu prilejul Plenarei Consiliului Națio­nal pentru Știință și Tehnologie. în această vizită, secretarul ge­neral al partidului a fost însoțit de tovarăși Elena Ceaușescu, tovară­șii Manea Mănescu, Cornel Burtică, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului. La sosirea la Institutul de Cerce­tări Chimice — puternică,,și presti­gioasă unitate de cercetare, care a găzduit dezbaterile plenarei și ex­poziția, — tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu deose­bit entuziasm, cu multă căldură de specialiștii care lucrează aici, in manifestarea lor însuflețită găsin­­du-și expresia sentimentele de a­­dîncă dragoste și recunoștință fa­ță de secretarul general al parti­dului, care, personal, acordă o a­­tenție permanentă orientării și pro­gresului rapid a­ activității de cer­cetare științifică și dezvolta­re tehnologică, ridicării ei pe un plan superior, în concordanță cu cerințele majore ale etapei actuale de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, în întîmpinarea secretarului ge­neral al partidului au venit Ioan Ursu, președintele Consiliului Na­țional pentru Știință și Tehnologie, miniștri, președinții academiilor de știință, directori generali ai institu­telor centrale de cercetare,­­rectori ai unor institute de invățămînt su­perior, precum și membri ai Birou­lui Executiv al CN.S.T. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este invitat să viziteze expoziția. în acest cadru, secretarul gene­ral al partidului s-a întilnit cu cercetători, proiectanți, cadre di­dactice, specialiști, care au parti­cipat la lucrările plenarei C.N.S.T., purtându-se un viu și fructuos din­(Confinunia în l.og. o II o) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXXI nr. 9.106 • Duminică, 28 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU la Expoziția de aparate și instalații pentru activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în fața participanților la plenara Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a vă adresa dumneavoastră, și prin dumneavoastră tuturor cercetăto­rilor din România, un salut căl­duros din partea mea și a Comi­tetului Central al partidului. (A­­plauze puternice). Am vizitat cu interes expoziția dumneavoastră și, cu acest prilej, am fost invitat să iau cuvîntul. Aș dori să felicit pe acei care au realizat in ultima perioadă apa­ratele de măsură, de control pen­tru cercetare, care au fost pre­zentate în expoziție. Ele repre­zintă intr-adevăr un început și sper că ceea ce am reușit bun să realizăm pe această cale va con­stitui o bază pentru a lărgi pro­ducția în acest sector atît de im­portant, inclusiv pentru cercetare, dar și pentru soluționarea unor probleme necesare producției noas­tre. Am ascultat multe explicații. Unele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori pină acum. Sper însă că a șasea oara nu vor mai fi prezentate tot ca noutăți. (Animație în sală). Am­ ascultat, de asemenea, explicați­ile cu privire la eficiența comică. Desigur, n-am avut eco­un aparat care să înregistreze rapid și să facă calcule, dar din ceea ce am reținut, fiecare a arătat că se realizează economii la import de milioane și zeci de milioane lei valută. Numai că pe anul 1974 a trebuit să prevedem la buget un import mai mare decit în 1973. Deci, încă nu am simțit eficiența economică in reducerea cerințelor de valută pentru importuri. Sper că aceste calcule sînt reale și, cel puțin incepînd din 1975, se vor reflecta in bugetul țării, în sensul de a reduce necesarul de valută la import, producînd această apara­tură în țară — așa cum a spus fie­care din tovarășii care au pre­zentat astăzi aceste rezultate. După cum vedeți, încep cu o critică. (Animație in sală). Pe plan mai general sper că, în cadrul lucrărilor pe care le-ați avut ieri și astăzi dimineață, ați abordat problemele de bază ale dezvoltării cercetării în Româ­nia. Avem rezultate bune. Nu cred că aveți însă pretenția să fac acum un bilanț. Știu că l-ați făcut dum­neavoastră. Suntem, in general, satisfăcuți de ceea ce s-a reali­zat în ultimul timp in domeniul cercetării, mai cu seamă de orientarea spre care se merge de a se soluționa acele probleme care sunt legate de dezvoltarea econo­mică și socială, în ritm intens, a patriei noastre. Avem aici multe lucrări reali­zate în diverse institute, care se aplică in producție și dau deja rezultate bune. Rezultatele pe care le-am obținut în această direcție in ultimii ani sper să constituie — și aș dori să constituie — o bază pentru a intensifica legarea mai strînsă a cercetării cu necesitățile dezvoltării țării noastre. Condu­cerea partidului nostru apreciază în mod deosebit eforturile și re­zultatele pe care le obțin cercetă­torii noștri. Așa cum am mai discutat și in alte împrejurări, pînă la urmă cercetarea trebuie să răspundă ne­cesităților societății într-o etapă dată — și România se găsește in­­tr-o etapă a dezvoltării sale ra­pide. Dorim să lichidăm cit mai repede răminerea în urmă de la care am pornit, să ridicăm nive­lul general de dezvoltare a țării noastre, din pun­ct de vedere ma­­terial și spiritual, dar mai cu seamă din punct de vedere al ba­zei materiale — să ajungem intr-un timp cit mai scurt la nivelul ț­­rilor dezvoltate. Aceasta nu poate realiza însă fără a așeza la temelia a tot ceea ce înfăptuim, cele mai noi cuceriri ale științei și tehnologiei contemporane. Programul de dezvoltare pentru cincinalul viitor va fi, de aseme­nea, destul de vast. Avem in ve­dere să continuăm intr-un ritm intens dezvoltarea forțelor de producție, să dăm o atenție mai mare ramurilor moderne ale eco­nomiei. Se înțelege că aceasta ne­cesită o participare mai activă a cercetării. Vom dezbate, de altfel,­ in cursul lunilor mai-iunie, progra­mul de dezvoltare in cadrul Con­siliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, în care mulți dintre dumneavoastră participați. Oricum, toate institutele centrale precum și institutele de cercetare vor trebui să cunoască cel puțin planui­­ de dezvoltare a ramurii respective și, pe această bază, să-și elaboreze planul de cerce­tare propriu. Deci, cei care încă nu cunosc lucrările ce s-au des­fășurat până acum vor avea posi­bilitatea de a lua cunoștință și de a contribui la elaborarea progra­mului de dezvoltare economică și mai cu seamă, a programului de cercetare științifică menit să so­luționeze problemele pe care do­rim să le rezolvăm pentru dezvol­tarea și modernizarea producției în cincinalul următor, precum și pentru pregătirea producției pe care o vom realiza după 1980. Am dori — și insist asupra fap­tului — ca cercetarea să aducă o contribuție mai mare la înfăptui­rea programului de dezvoltare a țării noastre. Nu doresc să mă refer acum la nici o ramură, deși eram tentat să fac aceasta, mai ales vroiam să fac multe cin­și­tici, însă renunț. Sper insă că miniștrii prezenți aici, conducă­torii institutelor centrale și Con­siliul Național pentru Știință și Tehnologie vor înțelege că trebuie să ne așezăm și să desfășurăm o muncă mai temeinică, mai bine organizată. , Am creat un număr destul­­ de mare de institute, am creat deja institutele centrale. Am clădit foarte mult și ar fi normal acum ca după tot ceea ce am făcut pe linia organizării, să pretindem să obținem rezultate mai bune in cercetare. Eu sper că toți oamenii (Continuare în pag. a­ll-a) IN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI ECONOMII DE CHELTUIELI MATERIALE Planurile de măsuri tehnico­­organizatorice, stabilite de unitățile industriale în vede­rea Înfăptuirii sarcinilor de producție se dovedesc ghiduri bune în ridicarea nivelului teh­­nico-economic al producției. La uzina Tehnometal, vară, in primul trimestru bună­au fost înfăptuite­­ 5 măsuri cu­ o eficiență de 110.000 lei.­Reorga­nizarea fluxului de fabricație a plaselor din sîrmă pentru bate­riile avicole, extinderea acor­dului global la secția de ma­șini agricole, reducerea grosi­mii tablei zincate pentru ele­­vente electrice sunt cele importante prevederi care mai au prins viață în primul trimestru. La întreprinderea Electro­­banat numărul măsurilor teh­­nico-organizatorice realizate în aceeași perioadă este de 30, iar eficiența lor totalizează 567.000 lei. Modificarea constructivă a unor dispersoare pentru pla­­foniere­­a unor carcase, redu­cerea consumului specific de reactivi, emailuri și grunduri au asigurat întreprinderii im­portante economii de cheltuieli materiale. OBLIGAȚII ONORATE Animați de dorința de a în­­tîm­pina mărețele evenimente din acest an, cu noi succese colectivul uzinei Electromotor continuă seria bunelor rezul­tate obținute, răsplătite cu Steagul roșu de întreprindere fruntașă pe ramură în anul 1973. Printr-o organizare a fa­bricației mai bună, mecaniza­rea unor operațiuni tehnologice și de transport intern, folosirea mașinilor și utilajelor din do­tare, planul s-a realizat ritmic. O atenție deosebită a fost acor­dată îndeplinirii sarcinilor de export. Planul pe cele trei luni ale anului a fost depășit cu 6 la sută, livrîndu-se mașini electrice de diferite tipuri (tri­fazate asincrone, monofazate) beneficiarilor din Franța, Iran, U.R.S.S. și numeroase țări. In contul trimestrului alte — în această lună au fost ex­­­­pediate de acum alte electrice destinate unor motoare bene­ficiari din R. D. Germană, R. S. Cehoslovacia, Italia. CU ZECE ZILE MAI DEVREME După ce au încheiat cu suc­ces primul trimestru al anului, lucrătorii fermei a Vil-a, por­cine, de la I.A.S. Periam — fer­mă condusă de medicul veteri­nar Valeriu Boboș­tensificat întrecerea s­au­tn­socialistă pentru a întimpina cu succese deosebite sărbătoarea muncii de pretutindeni. Astfel ei au reușit să realizeze cu 10 zile mai devreme planul de livrări la carne — S0 de tone — pre­văzut pentru luna aprilie. Asigurîndu-și din timp o bu­nă structură a efectivului de porci sa îngrășat, printr-o ju­dicioasă îngrijire și furajare au obținut un spor mediu zilnic de greutate de 558 grame fată de 400 grame planificat, cu un consum de 4,4 unități nutritive in loc de 4,7 prevăzut pe kilo­gramul de spor. De asemenea, greutatea medie la livrare s-a ridicat la tip kg față de 105 cit era planificat. Printre îngriji­torii care obțin cele mai rezultate, la loc de frunte bune se situează din nou Sabin Moțica, Ioan Martin, Constantin Bo­­dale și alții. v * CAMPANIA AGRICOLA E IN PLINA DESFĂȘURARE; FIECARE ZI, FOLOSITA CU MAXIMĂ EFICIENTĂ! IN FUNCȚIE DE STAREA VREMII: Măsuri adecvate pentru executarea în termeni­­ optimi a fiecărei lucrări! I FOLOSIRE INTEGRALĂ A TIMPULUI ȘI UTILAJE­LOR • TOATE PRAȘITOARELE, LUCRATE IN ACORD GLOBAL ! Și în faza de activitate a Consiliului intercooperatist Orți­­șoara insămințarea porumbului pe toate suprafețele planificate con­tinuă să stea în centrul preocu­părilor. Cu sprijinul al mecanizatorilor, țăranii nemijlocit coope­ratori se străduiesc să folosească cu eficeință maximă cele 15 ma­șini de semănat SPC-6, orele zilele bune de lucru. Pentru ob­și­ținerea unor producții mari, con­ducerile de unități și specialiștii s-au îngrijit din vreme de apro­vizionarea cu îngrășăminte chi­mice, ierbicide și semințe. Urmă­rind exploatarea rațională a utila­jelor din dotare, scurtarea timpu­lui de lucru și economisirea car­buranților, conducerea S.M.A. stabilit ca toate mașinile de semă­a­lat să fie echipate cu dispozitive de administrat îngrășăminte chi­mice. Intrucît în majoritatea secți­ilor de mecanizare — ca urmare a unei temeinice organizări a mun­cii, viteza zilnică de lucru a fost depășită — s-a reușit ca pînă la 25 aprilie să se însămințeze peste 1.800 hectare cu porumb din cele 2.212 planificate. Lucrarea se află pe terminate la cooperativa din Covaci (șef al secției de mecaniza­re, tovarășul Gain Vlada), Sînan­­drei (șef al secției de mecanizare,, tovarășul Grigore Strati) și Cor­­nești, în ultima vreme s-au însă­­m­înțat cite 220 și chiar 230 hecta­re cu porumb pe zi față de 210 hectare prevăzute în grafice. Ținînd seama de faptul că, nu toate suprafețele de prășitoare pot fi ierbicidate (la porumb se aplică­­ ierbicide doar pe 1.200 de hectare), conducerile de unități au discutat în cadrul consiliului intercoopera­tist și au stabilit măsuri practice pentru generalizarea acordului glo­bal. Cu sprijinul comitetelor co­munale de partid, in majoritatea­ unităților au fost încheiate conven­ții scrise cu cooperatorii acoperin­­du-se toate suprafețele prevăzute. La cooperativa din Seceani, din dorința de a sprijini unitatea în e­­forturile pe care le depune pentru a obține recolte mari și de sport și veniturile personale, a-și au cerut să lucreze in acord global chiar și unii salariați și pensionari din afara cooperativei. Iulian Sto­­ian, factorul poștal, s-a angajat să prășească, împreună cu familia sa, 1,50 hectare cu porumb, 0,78 hec­tare cu floarea-soarelui, 0,12 hec­tare de tutun, 0,10 hectare ceapă, 0.10 hectare viță de vie etc. Au cerut să lucreze în acord global și Ioan Milosav și Nicolae Dănilă, ambii pensionari de stat, Avram Jurj și soția Raveca, care nu sunt membri cooperatori, și mulți alții. Nu același lucru îl putem spune însă despre cooperativa din Cer­nești. Aici, deși lipsa brațelor de muncă e destul de acută, nu s-au încheiat încă convenții pentru pră­­șitul tuturor suprafețelor însămîn­­țate cu porumb, floarea-soarelui și alte plante. Concomitent cu semănatul po­rumbului, la unele cooperative din raza de activitate a S.M.A. Orți­­șoara a început și însămînțatul fa­solei. Din cele 115 hectare pentru boabe prevăzute a fi însămînțate în cultură pură au și fost însămîn­­țate primele hectare la Călacea. Pentru insămințarea în bune con­diții a celor 115 hectare de fasole pentru boabe și a celor 53 de hec­tare fasole păstăi, conducerea S.M.A. a hotărît ca două grupe cu disc să fie echipate cu instalații de ierbicidare totală. Au fost pre­gătite și două semănători care vor fi folosite în exclusivitate la se­mănatul fasolei. Fasolea păstăi­ se însămințează in pentru două etape pentru a se putea realiza o recoltare eșalonată, cu mijloace m­ecanizate. In acest scop au fost aduse unele Îmbunătățiri combi­nelor de recoltat fasole verde tip Năvodari. Sondajele întreprinse de specia­liști au demonstrat că la toate co­ B. BURZ (Continuare in pagi a III-a) DE CE NU S-A ÎNCHEIAT PLANTATUL IN SOLARIS ? Spatiile protejate pentru cultiva­rea legumelor trebuie să asigure apariția producției comerciale cu cel putin două săptămini mai de­vreme decit la culturile din timp. Avind in vedere aceste conside­rente au fost stabilite măsuri pen­tru devansarea producției din so­larii in condițiile unei desprimă­­vărări mai timpurii in acest an. Plantatul răsadului trebuia­­ înche­iat cel mai tirziu pină la 15 apri­lie. Unele intirzieri au fost cau­zate de greutățile întimpinate cu procurarea foliilor de polietilenă. Dar, acolo unde a existat preocu­pare, greutățile au fost învinse. Cu atât mai mult, deci, nedume­rește faptul că nici la ora actuală nu e terminat plantatul in solarii. Din situația operativă centralizată. In ziua de 25 aprilie la întreprin­derea județeană de legume și fructe rezultă că la cooperativele agricole din Bited, Comloșu Mic, Lenauheim, ferma proprie de la Deta a I.L.F. nici tomatele nu au fost in întregime plantate, deși la această cultură, prioritară, lucra­rea trebuia să se încheie incă in prima decadă a lunii aprilie. tuația nu e mulțumitoare nici Si­la cultura de ardei. Din cele 44 hec­tare prevăzute a se cultiva in so­larii, pină la 25 aprilie erau plan­tate numai 21 de hectare. E drept că 16 hectare se vor putea planta abia după ce, de pe suprafața res­pectivă, se va recolta in curind varza.~Cum răm­i­ne insă cu cele­lalte 7 hectare pentru care tere­nul e liber ? Asemănător se pune întrebarea și în ceea ce privește cultura vinetelor, Intrucît, la data amintită, mai erau de plantat peste 20 de hectare. In consecință este imperios ne­cesar să se încheie cu maximă urgență plantatul în solarii, întru­­cît e timpul să se treacă de acum intens și la scoaterea in cimp a răsadului pentru legumele tim­purii. RODICA BOLD NICOLAE BOGHICEV ȘI IOAN STAN La întreprinderea „6 Martie“ din Timișoara se califică, la ora actuală, în jur de 200 de tineri, in meseriile de strungar, frezor și lăcătuș. Cei mai mulți sunt elevi de școală profesională, în diferite etape de studii, dar func­ționează și două cursuri paralele de câte 6 luni, frecventate de 49 de ti­neri. Discutând cu tova­rășul Aurel Jebeleanu, secretarul comitetului U.T.C., asupra preocupă­rilor de instruire a uce­nicilor, suntem­ asigurați că aceștia sunt îndrumați de cei mai buni munci­tori, fie că se califică ca strungari sau frezari sau că sunt repartizați în ca­drul echipelor de lăcă­tuși. Pe durata de apro­ximativ 8 luni pe an, ci­ stau în întreprindere, e­­levii școlilor profesionale activează în trei organi­zații ale U.T.C., formă ce permite să se inițieze complexe activități edu­cative în toate domeniile muncii. concursuri Se organizează profesionale. Intilniri cu cadre tehnice din întreprindere ; la a­­dunările generale sunt invitați să participe maiș­tri în sectoarele cărora aceștia își desfășoară ac­tivitatea. In cadrul cursu­lui universității populare ce funcționează aici, pro­fesorul Vasile Cerna sus­ține, pentru ei, un ciclu de expuneri pe teme de etică și profil moral-po­litic ale tînărului. De asemenea, în orele după­­amiezelor și­ duminicile sunt inițiate activități sportive, cultural-educa­tive, iar, alături de în­tregul colectiv de muncă, elevii ucenici au o sub­stanțială participare la activitățile de muncă pa­triotică. Și rezultatele ob­ținute pînă în prezent vin să ilustreze cele afir­mate. Majoritatea absol­venților din anii trecuți s-au încadrat in condi­ții foarte bune in ritmul de producție al secțiilor, iar mulți din actualii u­­cenici, din anii II și III, lucrează independent pe mașini, unii executind lucrări de categorii su­perioare. In timpul șederii noas­tre in întreprindere am cunoscut pe cîțiva din acești tineri, despre alții ni s-a vorbit. Ionel Cio­­banu, din anul al IlI-lea, lucrează de pe acum, la prototipuri, operații de strunjire de II­—V, șeful de categoriile echipă de la lăcătuși, Aurel Jurca, ne-a vorbit despre Victor Dumitrescu, din anul al II-lea,­ ca despre un băiat excepțional. Cu­vinte frumoase s-au spus și la adresa lui Tom­a Halmachi, de la cursul de scurtă durată, despre fe­lul în care schimbul de după-amiază, alcătuit a­­proape în exclusivitate din tineri aflați în peri­oada de formare, își des­fășoară activitatea la pa­rametrii celor mai înalte exigențe. Dar nu toți tinerii sunt la fel. Unii dintre ei, după ce au absolvit cursul de calificare, cînd ajung să fie retribuiți după cantitatea și calita­tea muncii, fiind slab pregătiți nu reușesc să-și realizeze salariul și a­­tunci dau bir cu fugiții. Cauzele sînt multiple. Fiindcă ele vizează in special pe tinerii de la cursul de scurtă durată, ne­ vom referi la cîteva aspecte specifice. Nu în­totdeauna numărul can­didaților este suficient și atunci, după o „alergă­tură“ fie o lună, două sînt admiși cei care NICOLAE MUNTE­A­NU (Continuare în pag. a III-a) Încadrarea tinărului ÎN COLECTIV NE PRIVEȘTE PE TOȚI DEOPOTRIVĂ • LA „6 M­ARTIE" SE CALIFICA 200 DE TINE­RI «IN­TER OBȚIN REZULTATE STRĂLUCITE, ALȚII LIPSESC CÎTE O ATENȚIE MARITA LA „PLIMBĂREȚI" ! TIMP DE MAJORITA- 75 DE ORE PE LUNA \A (­A Climatul de efervescență creat de întrecerea socialistă sti­mulează eforturile colective timișene în harnicelor obținerea de noi succese in productivă. Muncitorii, activitatea ingine­rii și tehnicienii întreprinderii Electromotor se străduiesc să se situeze mereu în fruntea întrecerii. Bilanțul trimestrului expirat confirmă aceeași cotă ridicată a realizărilor. In ima­ginile alăturate sînt surprinse cîteva secvențe cotidiene de la secția sculărie și atelierul 40, fruntașe în îndeplinirea sarci­nilor de producție. Absolvenți ai școlii profesionale, Nicolae Boghicev și Ioan Stan, activitatea de zi cu zi, și, prin mai ales, prin rezultatele obținute, se bucură de stima și aprecie­rea colegilor din Sten­a unde-și desfășoară activitatea.­­Execu­­tând numai matrițe, scule, dis­pozitive de bună calitate, ei contribuie la realizarea unor mașini electrice cu parametri tehnico-funcționali ridicați. Și Rodica Bold, o harnică bobina­toare, conștiincioasă și gata pri­­cind să-și ajute colegele de muncă, prin modul în care își îndeplinește sarcinile, este un exemplu de dăruire și pentru meseria aleasă, pasiune Astfel, munca celor trei tineri le ono­rează calitatea de uteciști fruntași.

Next