Drapelul Roşu, mai 1974 (Anul 30, nr. 9108-9133)
1974-05-07 / nr. 9112
URGENȚE ÎN AGRICULTURĂ: PRAȘITUL FURAJELE Ploile căzute în ultima vreme au favorizat în bună măsură nu numai dezvoltarea plantelor cultivate, ci și pe cea a buruienilor. De aceea, o lucrare de stringentă actualitate, este cea a întreținerii culturilor prin prașile repetate, prin privit și alte măsuri de prevenire și combatere a dăunătorilor. In faza de activitate a Consiliului intercooperatist Biled au și fost prășite mecanic, pentru prima oară, 411 din cele 940 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr. Se află în plină desfășurare și prașilele I și II manuale. Până în ziua de 6 mai au fost prășite manual, pentru prima oară, 366 de hectare cu sfeclă de zahăr și, a doua oară, 77 de hectare la Biled, 50 la Uihei și 20 la Șandra. O contribuție deosebită la aceste lucrări au adus-o mecanizatorii din secția condusă de tovarășul Gheorghe Frunză care deservește cooperativa din Uihei. La această unitate răritul sfeclei se efectuează pe ultimele hectare. Lucrarea de prășit este mult rămasă în urmă la cooperativa din Dudeștii Noi, unde nu s-a prășit nimic manual din cele 140 hectare cultivate. Și aici ca și în celelalte unități se impune grăbirea ritmului îndeosebi la răritul sfeclei de zahăr. Țăranii cooperatori de la Jimbolia sunt deplin pregătiți pentru recoltarea lucernei. Furajarea cu masă verde a adus însemnate sporuri de carne și lapte. Cooperativa agricolă din Jimbolia are în cultură 143 de hectare de lucernă veche. Din această suprafață, la coasa intîi, 20 hectare s-au prevăzut pentru masă verde in hrana porcilor, 10 hectare pentru lot semincer, iar restul pentru semisiloz și fin. Pentru acest an noi am hotărît să schimbăm orientarea in ceea ce privește conservarea producției de lucarnă — ne spune tovarășul inginer Ladislau Kiss, președintele cooperativei agricole. Vom produce cu mai mult semisiloz deoarece sporește calitatea nutrețului și nu se pierde nimic. Fin se va realiza numai pentru tineretul bovin, survinci gestante, animale pregătite pentru fătare, precum și 10 tone necesare producerii făinii de lucarnă. Utilajul este bine pregătit și imediat de ing. ARACHITOVAN (Continuare in pag. all-a) PLANTAREA TUTUNULUI TREBUIE GRĂBITĂ Potrivit situației centralizate la compartimentul agricol al Fabricii de țigarete Timișoara, pînă in ziua de 6 mai, în județul nostru erau plantate cu tutun 360 din cele 2.000 hectare. Astfel, cooperatorii din Stamora Română au încheiat această operație pe toate cele 30 de hectare înscrise în plan. Și cooperativa agricolă din Comloșu Mare a efectuat plantatul pe cele 15 hectare prevăzute. Lucrarea se află pe terminate la cooperativele agricole din Pustiniș și Petroman. Avînd în vedere stadiul înaintat în care ne aflăm trebuie să subliniem faptul că în multe unități plantatul nu se desfășoară în mod satisfăcător. La Tormac au fost plantate doar 17 din cele 45 hectare, la Liebling doar 15 din 40 de hectare, iar la Nițchidorf, Bodo, Cadăr, Șipet și în alte unități plantatul nici n-a început. Intrucît de modul și perioada în care se face plantatul răsadului în cîmp depinde în bună măsură obținerea unor cantități mari de frunze de tutun și de calitate superioară, este absolut necesar ca ritmul de plantare să fie grăbit in toate unitățile rămase în urmă. Este de datoria specialiștilor de a urmări felul în care se face pregătirea terenului, nivelarea și tăvălugitul (acolo unde solul este prea afinat), precum și operațiunea de plantare propriuzisă. Peste tot se cer a fi asigurate răsaduri bine dezvoltate și viguroase iar, înainte de plantare, să se facă fasonatul și mocirlirea rădăcinilor pentru a se asigura o prindere integrală. In pag. A III-A SPORT Comentarii, rezultate, clasamente de la principalele competiții de duminică Cotec va consemna cel de-al doilea gol pentru ceferiști. Fază din partida C.F.R. Timișoara — U. M. Timișoara CERCETAREA UZINALĂ ȘI NEVOILE PRODUCȚIEI . SUCCESE REMARCABILE ÎN MULTE UNITĂȚI . STUDIILE SA CORESPUNDA CERINȚELOR MAJORE ALE PROGRESULUI TEHNIC Apelul unităților industriale la sprijinul cercetării a devenit un fenomen curent al practicii productive. Succesele obținute de unitățile fruntașe se datoresc, în mare parte promovării cuceririlor tehnico-științifice de ultimă oră. Sunt tot atîtea motive pentru care unitățile timișene sunt datoare să acorde o atenție deosebită studiilor și cercetării uzinale, să examineze de finalizare a planurilor modul lor de tehnică nouă. Fără îndoială sînt în acest sens multe aspecte pozitive. In primul rînd se poate semnala activitatea prodigioasă a unor grupe sau puncte de cercetare încadrate cu specialiști uzinale, pasionați — cum este cazul la Solventul, Azur, Electrobanat, I.T.T., Industria lînii etc. În al doilea rînd, multe studii în curs de realizare răspund unor nevoi stringente de ridicare a caracteristicilor tehnico-funcționale ale unor produse, de asimilare a noi mașini și agregate. Exigențele puse de partid in fața cercetării impun perfecționarea acestei activități, pe scară uzinală, la nivelul colaborării cu institutele de specialitate. Socotim că însăși planificarea în acest domeniu este susceptibilă de îmbunătățiri serioase. De pildă, industria textilă Lugoj și-a pus, in plan pe acest an, temele intitulate „Experimentarea noilor coloranți indigeni“, „Studiul coloranților și chimicalelor noi din import“ etc., ceea ce constituie de fapt sarcini de rutină, determinate de specificul unei întreprinderi textile, de adaptarea la cerințele fabricației a unor materiale încercate și răsîncercate de unitățile producătoare. N. CIMPEANU (Continuare in pag. a ll-a) O echipă a tinereții, a înaltei productivități, fruntași de la „Electromotor". Vasile Țucudean Doi bobinatori și Mariana Köszeíiki lucrează la un modern utilaj. Anul XXXI nr. 9.112 Marți, 7 mai, 1974 4 pagini. 30 bani osa în contul semestrului do? Incepînd cu ziua de 1 mai, întreprinderea de produse ceramice „Mondial“ — Lugoj a realizat planul pe semestrul I al acestui an la valoarea producției globale. Succesul se datorește, între altele, depășirii planului de producție pe primele patru luni cu 2.170.000 bucăți cărămizi, 2.500.000 bucăți țigle și 7.900 lac granulit. Cu planul de export realizat Printre realizările colectivului fabricii de tricotaje 1 Iunie din Timișoara pe primele 4 luni ale acestui an figurează și realizarea, chiar depășirea planului de export pe această perioadă. Diversificarea sortimentelor cu circa 20 articole noi, o mai elastică adaptare la cererile clienților externi au stat la baza acestui succes. Menționăm că intre 1 ianuarie - 30 aprilie a.c. întreprinderea a exportat cu 70 la sută mai multe produse decit in perioada corespunzătoare a anului trecut. Realizări bune s-au obținut și la ceilalți indicatori de plan. La producția globală, bunăoară, planul a fost depășit cu un milion lei, ceea ce in expresie naturală echivalează cu 25.000 bucăți tricotaje. Creșterea eficienței economice este ilustrată ți de faptul că gradul de valorificare a materiei prime a crescut cu 5 la sută in acest an, față de aceeași perioadă a anului trecut, iar productivitatea muncii cu 4 la sută Noi tipuri de utilaje La Întreprinderea „Electrotimiș” din Timișoara a intrat în probe tehnologice o mașină de luat. Noua mașină face parte dintr-un set de 10 bucăți destinat sporirii capacităților de producție ale Fabricii de conductori „Electromureș“ din Tg. Mureș. și pînă pe la începutul anului acum Întreprinderea „Electrotimiș” a executat 20 de noi tipuri de utilaje destinate diverselor întreprinderi de profil electrotehnic din țară. Viitorii constructori se formează pe șantierul școlii La poarta de intrare a tinerei zone timișorene „Circumvalațiunii" se află o splendidă clădire : Liceul industrial de construcții civile. Aici, peste 1.200 de elevi Învață, la cursurile de zi și serale, matematică și fizică, istorie, literatură, limbi de largă circulație și, mai ales, învață să muncească, să cerceteze și să creeze noul. Aflat intr-o zonă supusă unor mari schimbări, liceul însuși dobîndește, zi de zi, prin munca elevilor săi, alte dimensiuni ; dezvoltarea prin autodotare se relevă ca o preocupare constantă și de maximă importanță. Imediat după turnarea fundației la actuala clădire, șantierul s-a transformat in tabără de muncă patriotică ; aici și-au efectuat elevii cele mai frumoase și mai pasionante ore de practică și de muncă voluntară : 10.000 de ore de muncă, de învățătură, dăruire și tinerețe pentru ca școala să-și poată deschide larg porțile către lumină. Dar profesorii și elevii liceului și-au dat seama că se află abia la început : spațiile afectate de proiect se dovedeau a fi insuficiente față de cerințele didactice, mult amplificate. Cele mai prețioase idei încep să prindă contur, să se materializeze firesc și simplu. Elevii, maiștrii, profesorii aduc îmbunătățiri interiorului construcției , pentru o mai bună funcționalitate a cabinetelor și laboratoarelor, se închid coridoare, să creează noi încăperi. Toate acestea se cereau corelate cu ceea ce impune învățămîntul de specialitate : in orele de practică se fac instalații electrice și termice cu funcționalitate precisă, se confecționează mobilier pentru laboratoare, se fac reparațiile curente în școală, însăși tematica proiectelor de absolvire urmărește efectuarea unor lucrări practice, menite să completeze baza tehnico-materială a liceului. Pupitrul de comandă din laboratorul de fizică (a cărui valoare se ridică la circa 200.000 lei) a constituit, cu cîțiva ani în urmă, tema de absolvire a unui grup de liceeni constructori. Laboratorul de construcții civile, laboratorul de instalații și construcții — ambele dotate, aproape în întregime, cu materiale realizate în orele de practică școlară — ANTOANETA MĂGURĂ (Continuare în pag. all-a)