Drapelul Roşu, mai 1974 (Anul 30, nr. 9108-9133)

1974-05-07 / nr. 9112

URGENȚE ÎN AGRICULTURĂ: PRAȘITUL FURAJELE Ploile căzute în ultima vreme au favorizat în bună măsură nu numai dezvoltarea plantelor cultivate, ci și pe cea a bu­ruienilor. De aceea, o lucrare de stringentă actualitate, este cea a întreținerii culturilor prin prașile repetate, prin privit și alte măsuri de prevenire și combatere a dăunătorilor. In faza de activitate a Consiliului intercooperatist Biled au și fost prășite mecanic, pentru prima oară, 411 din cele 940 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr. Se află în plină desfășurare și prașilele I și II manuale. Până în ziua de 6 mai au fost prășite manual, pentru prima oară, 366 de hectare cu sfeclă de zahăr și, a doua oară, 77 de hectare la Biled, 50 la Uihei și 20 la Șandra. O contribuție deose­bită la aceste lucrări au adus-o mecanizatorii din secția con­dusă de tovarășul Gheorghe Frunză care deservește coope­rativa din Uihei. La această unitate răritul sfeclei se efectuează pe ultimele hectare. Lucrarea de prășit este mult rămasă în urmă la cooperativa din Dudeștii Noi, unde nu s-a prășit nimic manual din cele 140 hectare cultivate. Și aici ca și în celelalte unități se im­pune grăbirea ritmului îndeo­sebi la răritul sfeclei de zahăr.­­ Țăranii cooperatori de la Jimbolia sunt deplin pregătiți pentru recoltarea lucernei.­­ Furajarea cu masă verde a adus însemnate sporuri de carne și lapte. Cooperativa agricolă din Jim­­bolia are în cultură 143 de hec­tare de lucernă veche. Din­ această suprafață, la coasa intîi, 20 hectare s-au prevăzut pentru masă verde in hrana porcilor, 10 hectare pentru lot semincer, iar restul pentru semi­­siloz și fin.­­ Pentru acest an noi am ho­­tărît să schimbăm orientarea in ceea ce privește conservarea producției de lucarnă — ne spu­ne tovarășul inginer Ladislau Kiss, președintele cooperativei agricole. Vom produce cu­ mai mult semisiloz deoarece spo­rește calitatea nutrețului și nu se pierde nimic. Fin se va rea­liza numai pentru tineretul bo­vin, survinci gestante, animale pregătite pentru fătare, precum și 10 tone necesare producerii făinii de lucarnă. Utilajul este bine pregătit și imediat de ing. A­RACHITOVAN (Continuare in pag. a­ll-a) PLANTAREA TUTUNULUI TREBUIE GRĂBITĂ Potrivit situației centralizate la compartimentul agricol al Fabricii de țigarete Timișoara, pînă in ziua de 6 mai, în ju­dețul nostru erau plantate cu tutun 360 din cele 2.000 hectare. Astfel, cooperatorii din Sta­­mora Română au încheiat această operație pe toate cele 30 de hectare înscrise în plan. Și cooperativa agricolă din Comloșu Mare a efectuat plan­tatul pe cele 15 hectare prevă­zute. Lucrarea se află pe ter­minate la cooperativele agri­cole din Pustiniș și Petroman. Avînd în vedere stadiul înaintat în care ne aflăm tre­buie să subliniem faptul că în multe unități plantatul nu se desfășoară în mod satisfăcător. La Tormac au fost plantate doar 17 din cele 45 hectare, la Liebling doar 15 din 40 de hec­tare, iar la Nițchidorf, Bodo, Cadăr, Șipet și în­­ alte unități plantatul nici n-a început. Intrucît de modul și perioada în care se face plantatul răsa­dului în cîmp depinde în bună măsură obținerea unor canti­tăți mari de frunze de tutun și de calitate superioară, este ab­solut necesar ca ritmul de plantare să fie grăbit in toate unitățile rămase în urmă. E­ste de datoria specialiștilor de a urmări felul în care se face pregătirea terenului, nivelarea și tăvălugitul (acolo unde solul este prea afinat), precum și ope­rațiunea de plantare propriu­­zisă. Peste tot se cer a fi asi­gurate răsaduri bine dezvoltate și viguroase iar, înainte de plantare, să se facă fasonatul și mocirlirea rădăcinilor pentru a se asigura o prindere inte­grală. In pag. A III-A SPORT Comentarii, re­zultate, clasa­mente de la principalele competiții de duminică Cotec va consemna cel de-al doilea gol pentru ceferiști. Fază din partida C.F.R. Timișoara — U. M. Timișoara CERCETAREA UZINALĂ ȘI NEVOILE PRODUCȚIEI . SUCCESE REMARCABILE ÎN MULTE UNITĂȚI . STU­DIILE SA CORESPUNDA CERINȚELOR MAJORE ALE PRO­GRESULUI TEHNIC Apelul unităților industriale la sprijinul cercetării a devenit un fenomen curent al practicii productive. Succesele obținute de unitățile fruntașe se dato­­resc, în mare parte promovării cuceririlor­­ tehnico-științifice de ultimă oră. Sunt tot atîtea motive pentru care unitățile timișene sunt da­toare să acorde o atenție deo­sebită studiilor și cercetării uzinale, să examineze de finalizare a planurilor modul lor de tehnică nouă. Fără îndoială sînt în acest sens multe aspecte pozitive. In primul rînd se poate semnala activitatea­ pro­digioasă a unor grupe sau puncte de cercetare încadrate cu specialiști uzinale, pasio­nați — cum este cazul la Sol­ventul, Azur, Electrobanat, I.T.T., Industria lînii etc. În al doilea rînd, multe studii în curs de realizare răspund unor nevoi stringente de ridicare a caracteristicilor tehnico-func­ționale ale unor produse, de asimilare a noi mașini și agre­gate. Exigențele puse de partid in fața cercetării impun perfec­ționarea acestei activități, pe scară uzinală, la nivelul cola­borării cu institutele de specia­litate. Socotim că însăși plani­ficarea în acest domeniu este susceptibilă de îmbunătățiri se­rioase. De pildă, industria tex­tilă Lugoj și-a pus, in plan pe acest an, temele intitulate „Ex­perimentarea noilor coloranți indigeni“, „Studiul coloranților și chimicalelor noi din import“ etc., ceea ce constituie de fapt sarcini de rutină, determinate de specificul unei întreprinderi textile, de adaptarea la cerin­țele fabricației a unor mate­riale încercate și răsîncercate de unitățile producătoare. N. CIMPEANU (Continuare in pag. a ll-a) O echipă a tinereții, a înaltei productivități, fruntași de la „Electromotor". Vasile Țucudean Doi bobinatori și Mariana Köszeíiki lucrează la un mode­rn utilaj. Anul XXXI nr. 9.112 Marți, 7 mai, 1974 4 pagini. 30 bani osa în contul semestrului do? Incepînd cu ziua de 1 mai, întreprinderea de produse ce­ramice „Mondial“ — Lugoj a realizat planul pe semestrul I al acestui an la valoarea pro­ducției globale. Succesul se datorește, între altele, depășirii planului de producție pe pri­mele patru luni cu 2.170.000 bu­căți cărămizi, 2.500.000 bucăți țigle și 7.900 lac granulit. Cu planul de export realizat Printre realizările colectivului fabricii de tricotaje 1 Iunie din Timișoara pe primele 4 luni ale acestui an figurează și realiza­­rea, chiar depășirea planului de export pe această perioadă. Di­versificarea sortimentelor cu circa 20 articole noi, o mai elas­tică adaptare la cererile clien­ților externi au stat la baza acestui succes. Menționăm că intre 1 ianuarie - 30 aprilie a.c. întreprinderea a exportat cu 70 la sută mai multe produse decit in perioada corespunzătoare a anului trecut. Realizări bune s-au obținut și la ceilalți indicatori de plan. La producția globală, bunăoară, planul a fost depășit cu un mi­lion lei, ceea ce in expresie na­turală echivalează cu 25.000 bu­căți tricotaje. Creșterea eficien­ței economice este ilustrată ți de faptul că gradul de valorifi­care a materiei prime a crescut cu 5 la sută in acest an, față de aceeași perioadă a anului trecut, iar productivitatea muncii­­ cu 4 la sută Noi tipuri de utilaje La Întreprinderea „Electro­­tim­iș” din Timișoara a intrat în probe tehnologice o mașină de lu­at. Noua mașină face parte dintr-un set de 10 bucăți desti­nat sporirii capacităților de producție ale Fabricii de con­ductori „Electromureș“ din Tg. Mureș. și pînă pe la începutul anului acum Întreprinderea „Electrotimiș” a executat 20 de noi tipuri de utilaje destinate diverselor întreprinderi de profil electrotehnic din țară. Viitorii constructori se formează pe șantierul școlii La poarta de intrare a tinerei zone timișorene „Circumvalațiu­­nii" se află o splendidă clădire : Liceul industrial de construcții civile. Aici, peste 1.200 de elevi Învață, la cursurile de zi și se­rale, matematică și fizică, isto­rie, literatură, limbi de largă cir­culație și, mai ales, învață să muncească, să cerceteze și să creeze noul. Aflat intr-o zonă supusă unor mari schimbări, li­ceul însuși dobîndește, zi de zi, prin munca elevilor săi, alte di­mensiuni ; dezvoltarea prin auto­­dotare se relevă ca o preocu­pare constantă și de maximă importanță. Imediat după turna­rea fundației la actuala clădire, șantierul s-a transformat in ta­bără de muncă patriotică ; aici și-au efectuat elevii cele mai frumoase și mai pasionante ore de practică și de muncă volun­tară : 10.000 de ore de muncă, de învățătură, dăruire și tinerețe pentru ca școala să-și poată deschide larg porțile către lu­mină. Dar profesorii și elevii liceului și-au dat seama că se află abia la început : spațiile afectate de proiect se dovedeau a fi insu­ficiente față de cerințele di­dactice, mult amplificate. Cele mai prețioase idei încep să prindă contur, să se materiali­zeze firesc și simplu. Elevii, maiștrii, profesorii aduc îmbună­tățiri interiorului construcției , pentru o mai bună funcționali­tate a cabinetelor și laboratoa­relor, se închid coridoare, să creează noi încăperi. Toate acestea se cereau co­relate cu ceea ce impune învă­­țămîntul de specialitate : in orele de practică se fac instala­ții electrice și termice cu func­ționalitate precisă, se confecțio­nează mobilier pentru labora­toare, se fac reparațiile curente în școală, însăși tematica pro­iectelor de absolvire urmărește efectuarea unor lucrări practice, menite să completeze baza teh­­nico-materială a liceului. Pupi­trul de comandă din laboratorul de fizică (a cărui valoare se ri­dică la circa 200.000 lei) a con­stituit, cu cîțiva ani în urmă, tema de absolvire a unui grup de liceeni constructori. Laborato­rul de construcții civile, labora­torul de instalații și construcții — ambele dotate, aproape în în­tregime, cu materiale realizate în orele de practică școlară — ANTOANETA MĂGURĂ (Continuare în pag. a­ll-a)

Next