Drum Nou, februarie 1955 (Anul 12, nr. 3151-3174)

1955-02-24 / nr. 3171

PROLETAR­ DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALINI Anul XII. Nr. 3171 Joi 24 februarie 1955 6 pag. 20 bani Poporul român nu ameninţă pe nimeni şi nu se teme de ameninţări. El este ferm hotărît să apere munca sa paşnică, liber­tatea şi independenţa sa naţională împotriva oricărui agresor. In lupta pentru pace şi securitate, poporul român se bizuie pe prietenia şi alianţa cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte state ale lagărului democrat, care cuprinde 900 milioane de oameni, pe simpatia şi solidaritatea tuturor popoarelor iubitoare de pace. (Din Declaraţia Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române) SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Declaraţia Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Ro­míne salută călduros Declaraţia din 9 februarie a Sovie­tului Suprem al U.R.S.S. adresată popoarelor şi parla­mentelor tuturor ţărilor. In acest document, de cea mai m­are însemnătate inter­naţională, Marea Adunare Naţională a Republicii Popu­lare Romine vede o nouă şi grăitoare manifestare a poli­ticii statului sovietic, îndreptată în mod consecvent spre slăbirea încordării internaţionale, spre menţinerea şi în­tărirea păcii. Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Ro­mâne consideră că marea primejdie ce ameninţă în pre­zent pacea între popoare poate fi înlăturată cu succes dacă toate statele se vor călăuzi în politica lor externă de principiile internaţionale proclamate în Declaraţia So­vietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socia­liste. Aceste principii, singurele care pot asigura coexis­tenţa paşnică a statelor — indiferent de orînduirea lor socială — şi colaborarea prietenească între popoare în condiţiile unei vieţi de pace şi progres sînt: egalitatea în drepturi, neamestecul in afacerile interne, neagresiu­nea şi renunţarea la încercările de încălcare a integri­tăţii teritoriale a altor state, respectarea suveranităţii şi independenţei naţionale. In relaţiile pe care le întreţine cu alte state, Republica Populară Romina se călăuzeşte consecvent de aceste prin­cipii paşnice şi democratice. Popoarele lumii, care aprobă unanim aceste principii, cer parlamentelor din toate ţările să facă totul pentru ca ele să triumfe în relaţiile internaţionale. Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Ro­mine constată însă cu îngrijorare că pacea lumii este ameninţată de forţe care, în locul principiilor colaborării internaţionale, practică o politică agresivă de dictat şi de ameninţări, de amestec in treburile interne ale altor stab­i de împărţire a lumii in blocuri ostile. Poporul român împărtăşeşte punctul de vedere exprimat în Declaraţia Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste cu privire la pericolul pe care-l repre­zintă politica de refacere a militarismului german, politi­că ce ameninţă deopotrivă popoarele din răsăritul şi apusul Europei şi creează un factor menit să aprindă un nou război mondial. A nu admite refacerea militarismului german, a nu admite scindarea Europei în grupări mili­tare ostile, a milita pentru securitatea colectivă în Europa este misiunea nobilă a popoarelor şi a parlamentelor din toate ţările. La îndeplinirea acestei misiuni este decis să participe activ şi poporul român, care n-a uitat jertfe­le şi suferinţele ce i-au fost pricinuite în ambele războaie mondiale de către militarismul german. Ca rezultat al intervenţiei făţişe a Statelor Unite ale Americii în treburile interne ale Chinei s-a creat o situa­ţie plină de primejdii în Extremul Orient, îndeosebi în regiunea insulei chineze Taiwan şi a altor insule chineze care fac parte integrantă din Republica Populară Chi­neză, înlăturarea acestor primejdii este posibilă dacă se respectă principiile neamestecului în treburile altor state şi se ţine seama de dreptul popoarelor Asiei la indepen­denţa şi suveranitatea naţională. Este anormal şi inadmisibil că Republica Populară Chineză n-a fost restabilită în drepturile ce-i revin ca mare putere în Organizaţia Naţiunilor Unite, însăşi viaţa şi experienţa ultimilor ani au demonstrat că nu e cu pu­tinţă de rezolvat vreo mare problemă internaţională şi mai ales problema păcii sau a războiului fără participarea marii puteri mondiale — China populară. Este de aseme­nea cu totul anormal şi inadmisibil faptul că şi altor ţări iubitoare de pace, printre care şi ţara noastră, li se refuză dreptul de a fi reprezentate în Organizaţia Na­ţiunilor Unite, pentru a-şi aduce acolo aportul lor cons­tructiv la opera de întărire a păcii, încordarea în relaţiile internaţionale este în mod evi­dent sporită de cursa înarmărilor şi de organizarea de către Statele Unite ale Americii de baze militare pe teri­torii străine, la mii de kilometri de graniţele statului cărora aparţin şi în imediata apropiere­­a unor state paşnice. Războiul atomic, pe care-l pregătesc cercurile con­ducătoare ale unor state, ar aduce distrugeri şi victime omeneşti incalculabile, mai ales în ţările cu populaţie deasă şi cu industrie concentrată pe teritorii mici. Po­poarele resping încercările de a justifica şi „legaliza“ războiul atomic. Ele îl condamnă ca pe cea mai gravă crimă împotriva umanităţii. Laolaltă cu toate popoarele, poporul român se pronunţă cu hotărîre împotriva pregă­tirii războiului atomic şi cere interzicerea armelor nucle­are şi a celorlalte arme de exterminare în masă. Poporul român se pronunţă cu hotărîre în sprijinul propunerii so­vietice ca statele să se oblige de a distruge complect toate rezervele existente de arme atomice şi cu hidrogen cit şi de a nu spori forţele lor armate peste nivelul exis­tent la 1 ianuarie 1955, iar creditele militare — peste ni­velul celor prevăzute în bugetele lor pe 1955, toate aces­tea sub un control internaţional efectiv. La înveninarea şi îngreuiarea relaţiilor internaţionale contribuie faptul că pe teritoriul unor state este tolerată şi încurajată activitatea unor bande recrutate din rîndu­­rile elementelor fasciste şi teroriste trădătoare de patrie, destinate să comită provocări împotriva ţărilor din care provin aceste elemente. In unele ţări este patronată ofi­cial iresponsabila propagandă de aţîţare la un nou război şi la nesocotirea drepturilor naţionale şi suveranităţii altor popoare. Amestecul străin în treburile interne ale altor state prejudiciază serios interesele păcii. Nimeni n-are dreptul să recurgă la forţă pentru a impune altor popoare propriul său „mod de viaţă“. Orice încercare de acest fel este înfierată de către opinia publică mondială şi este în mod inevitabil sortită eşecului. Situaţia primejdioasă creată în relaţiile internaţionale impune popoarelor şi statelor iubitoare de pace sarcina de a nu-şi cruţa nici un efort în vederea apărării păcii. Popoarele n-au năzuinţă mai scumpă decît pacea. Mai mult ca oricînd, ele se conving că astăzi stă în puterea lor de a împiedica cercurile imperialiste agresive, în frunte cu cele din Statele Unite ale Americii, de a pro­voca un război. Forţele păcii sporesc neîncetat şi sunt de pe acum mai puternice decît forţele care tind spre război. Poporul rom­ân este sincer iubitor de pace; el îşi con­centrează eforturile în vederea dezvoltării economice şi culturale a patriei sale, în vederea ridicării nivelului de trai al populaţiei. Poporul român consideră că energia atomică trebuie folosită exclusiv în scopuri paşnice. Mul­ţumită ajutorului Uniunii Sovietice — exemplu strălucit al relaţiilor între state bazate pe încredere reciprocă, prietenie şi colaborare — poporul nostru se va putea bu­cura de binefacerile acestei mari descoperiri a geniului uman. Poporul român nu ameninţă pe nimeni şi nu se teme de ameninţări. El este ferm hotărit să apere munca sa paş­nică, libertatea şi independenţa sa naţională împotriva oricărui agresor. In lupta pentru pace şi securitate, po­porul român se bizuie pe prietenia şi alianţa cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte state ale lagărului democrat, care cuprinde 960 milioane de oameni, pe simpatia şi solidaritatea tuturor popoarelor iubitoare de pace. In toate acţiunile sale pe tărîm internaţional, Republica Populară Romînă urmăreşte în mod consecvent scopul de a-şi aduce contribuţia sa activă la cauza destinderii in­ternaţionale şi a apărării păcii. Republica Populară Ro­mina acordă o mare însemnătate dezvoltării şi întăririi relaţiilor de colaborare şi prietenie cu toate popoarele iubitoare de pace şi consideră că intensificarea legăturilor între state şi popoare, dezvoltarea comerţului internaţio­nal, înlăturarea barierelor care împiedică schimburile economice şi a oricăror discriminări în relaţiile comerciale internaţionale, dezvoltarea multilaterală a legăturilor culturale şi înlăturarea oricăror piedici în calea unor ast­fel de legături sînt menite să ducă la consolidarea păcii prin cunoaşterea şi înţelegerea reciprocă. Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Ro­mâne consideră ca binevenită şi sprijină cu tărie preţioa­sa propunere făcută de Sovietul Suprem al U.R.S.S. pri­vind stabilirea de contacte directe între parlamente, schimbul de delegaţii parlamentare, rostirea de cuvîntări de către delegaţiile parlamentare ale unor ţări în parla­mentele altor ţări. Conştientă de răspunderile sale în opera de apărare a păcii şi a intereselor naţionale ale Republicii Populare Romine, Marea Adunare Naţională îşi exprimă hotărîrea de a întreprinde acţiuni practice în vederea strîngerii le­găturilor cu parlamente a altor ţări. Orice iniţiativă pen­tru realizarea acestui scop măreţe va fi susţinută cu căl­dură de către Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Romine, cu convingerea că astfel contribuim la întărirea păcii şi colaborării internaţionale. _____________________ TELEGRAMĂ____________________ Ministrului Apărării al U.R.S.S., Mareşal al Uniunii Sovietice G.K. JUKOV Cu ocazia celei de a 37-a aniversări a armatei sovietice, în numele militarilor Forţelor Armate ale R.P.R., vă rog tovarăşe ministru să primiţi cele mai calde şi sincere felicitări. Urez glorioasei armate sovietice, eliberatoarea ţării noastre, noi succese în întărirea capacităţii de apărare a patriei sovietice şi a păcii în lume. Vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ministrul Forţelor Armate ale R.P.R. general de armată EMIL BODNARAȘ Cuvintarea preşedintelui Consiliului de Miniştri, tovarăşul GH. GHEORGHIU-DEJ Tovarăşi deputaţi, ziţii de forţă“ şi a asigurării trium-Declaraţia Sovietului Suprem al fului acelor principii şi metode care U.R.S.S., adoptată la sesiunea din 9 pot să ducă la slăbirea încordării in­­februarie 195 şi adresată popoarelor­­ternaţionale, la dezvoltarea continuă şi parlamentelor tuturor­­statelor, a stîrnit un viu ecou în ţara noastră. Poporul român a salutat această declaraţie, văzînd în ea o nouă şi va­loroasă iniţiativă îndreptată spre slă­birea încordării internaţionale, spre dezvoltarea continuă a relaţiilor prie­teneşti între state şi înţelegerea reci­procă între popoare. Poporul român şi guvernul său a­­probă pe de-a-ntregul principiile pro­clamate în această declaraţie, princi­pii pe baza cărora se pot întemeia în prezent relaţii paşnice între toate sta­tele mari şi mici: egalitatea între state, neamestecul în afacerile interne, neagresiunea şi renunţarea la aten­tate împotriva integrităţii teritoriale a altor state, respectarea suveranităţii şi a independenţei naţionale. In prezent, aceste principii sunt a­­probate şi însuşite de cercuri tot mai largi ale opiniei publice internaţiona­le, care consideră că aplicarea lor poate constitui calea cea mai bună pentru asigurarea coexistenţei paşni­ce între capitalism şi socialism pe are­na internaţională. Faptul că nu numai state ale la­gărului socialist, dar şi alte state cu o orînduire socială şi de stat deose­bită, cum sînt India şi Birmania, au pus aceste principii la baza relaţiilor lor cu R. P. Chineză, demonstrează odată mai mult că aceste principii sînt pe deplin aplicabile în relaţiile dintre toate statele, fără deosebire de orîn­duire socială şi de stat. In condiţiile actuale, cînd cercu­rile agresive imperialiste încearcă să stabilească între state şi popoare re­laţii de inegalitate, întemeiate pe do­­minaţia­ unora şi supunerea altora, cu scopul de a pregăti şi dezlănţui noi agresiuni, capătă o importanţă cu totul deosebită eforturile parlamen­telor şi popoarelor din toată lumea în vederea respingerii politicii „de pe poda relaţiilor paşnice "între popoare. Ecourile la Declaraţia Sovietului Su­prem al U.R.S.S. arată că ea a stîrnit interes şi simpatie în diferite cercuri ale opiniei publice de dincolo de ho­tare, inclusiv în rîndurile deputaţilor unui şir de parlamente. In parlamen­tul englez, un grup de deputaţi labu­rişti a prezentat o rezoluţie care sa­lută Declaraţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi cere Camerei Comunelor să adopte în principiu propunerea pe care ea o conţine. In Franţa, în Italia, în Germania occidentală, nu numai masele largi populare, dar şi numeroşi oameni politici, deputaţi, ziarişti sub­liniază­ că propunerea Sovietului Su­prem al U.R.S.S. oferă o nouă posibi­litate pentru întărirea înţelegerii reci­proce între popoare. Chiar în S.U.A. cercuri politice mai clarvăzătoare con­stată că politica „de pe poziţii de for­ţă“ nu poate să ducă în actuala si­tuaţie internaţională la nimic bun pentru poporul american şi se pronunţă pen­tru relaţii normale cu Uniunea So­vietică. Este de !;* sine înţeles că Declaraţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. a fost salutată cu însufleţire în ţările lagă­rului socialist, dornice să sprijine orice iniţiativă în favoarea păcii şi a cola­borării internaţionale. Guvernul Republicii Populare Ro­mâne este pe deplin convins că Marea Adunare Naţională — forul cel mai reprezentativ al voinţei de pace şi co­laborare internaţională a poporului român — îşi va da întreaga contribu­ţie la triumful principiilor pe care le preconizează Sovietul Suprem al U.R.S.S. în vederea micşorării încor­dării internaţionale şi a întăririi păcii în lume. Partidul Muncitoresc Român şi gu­vernul Republicii Populare Romine (Continuare în pagina 2 a).

Next