Drum Nou, septembrie 1966 (Anul 23, nr. 6738-6763)
1966-09-07 / nr. 6743
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV AL PC.R. SI AL STATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXIII, nr. 6743 Miercuri, 7 septembrie 1966 4 pagini 25 bani RECOLTA DE AZI IN HAMBARE, CEA DE MIINE IN PREGĂTIRE Nici o întîrziere în executarea arăturilor Pînă la data de 5 septembrie, planul de arături de Vară pe regiune a fost realizat în proporţie de 47,8 la sută. In unităţile şi raioanele unde munca a fost mai bine organizată, iar tractoarele s-au utilizat mai raţional, s-au obţinut rezultate satisfăcătoare. In raionul Făgăraş, de exemplu, unde brigăzile de tractoare, paralel cu lucrările de recoltare a cerealelor păioase, au lucrat intens şi la arături, planul a fost realizat în proporţie de aproape 60 la sută. Nu la fel stau însă lucrurile în raioanele Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe, Rupea, Agnita şi cooperativele agricole aparţinătoare oraşului Braşov, unde arăturile s-au desfăşurat într-un ritm cu totul nesatisfăcător. In raionul Tg. Secuiesc, din 8.500 hectare planificate au fost arate numai 3.165 hectare, iar în unităţile aparţinătoare oraşului Braşov planul a fost realizat numai în proporţie de 36 la sută. Una din principalele cauze care au dus la rămînerea în urmă a arăturilor este utilizarea incompletă a tractoarelor existente. Iată cîteva exemple : din cele 687 tractoare repartizate exclusiv pentru arături, în ziua de 4 septembrie au funcţionat numai 139, iar în ziua de 5 septembrie 544. Deşi în ziua de 5 septembrie se putea lucra din plin la arături, în raionul Sibiu au stat neutilizate 75 de tractoare, la Sf. Gheorghe 23 tractoare, la Rupea 20 tractoare etc. De asemenea, în raioanele Rupea, Agnita şi în altele, unele tractoare au lucrat sub capacitatea lor. * Nu putem trece cu vederea rămînerea în urmă la arături şi în cadrul Trusturilor Gostar Braşov şi Sibiu unde planul s-a realizat abia îr proporţie de 39 şi respectiv 48 la sută. Ce părere au tovarăşii din conducerea celor două trusturi despre ritmul cu totul nesatisfăcător al efectuării arăturilor de vară ? Nu se poate spune că mijloacele sunt insuficiente. Fiecare unitate dispune de un număr de tractoare cu ajutorul cărora, zilnic, se pot ara mari suprafeţe de teren. Totuşi, se mai întîlnesc şi aici cazuri cînd unele tractoare stau neutilizate zile în şir. Realizarea în întregime a planului de arături de vară constituie o sarcină de prim ordin. De aceea, se impune luarea unor asemenea măsuri, încît planul să fie realizat în cel mai scurt timp. Paralel cu intensificarea ritmului la arături trebuie să se acorde o atenţie deosebită calităţii lucrărilor. In această direcţie, o sarcină importantă revine specialiştilor de la consiliile agricole şi din unităţi care trebuie să se găsească în permanenţă acolo unde se desfăşoară lucrările de arături, să îndrume şi să controleze calitatea lor. Aproape 30.000 tone furaje însilozate Asigurarea unei puternice baze furajere pentru perioada de stabulaţie constituie în momentul de faţă una din problemele căreia lucrătorii din unităţile ce aparţin de Trustul Gostar Braşov îi acordă o atenţie sporită. Pînă în prezent, alături de importante cantităţi de fînuri şi grosiere, ei au asigurat şi aproape 30.000 tone de diferite furaje însilozate. De curînd s-a început şi însilozarea porumbului, acţiune ce se desfăşoară într-un ritm tot mai intens. La gospodăria de stat din Prejmer s-au şi însilozat 3.675 tone, la Ozun 3.439 tone, iar la Hărman şi Hălchiu 1.900 şi respectiv 1.500 tone. Insilozarea porumbului va trebui intensificată şi la gospodăriile de stat din raioanele Rupea şi Făgăraş unde pînă acum cantităţile de porumb introduse în silozuri sunt neînsemnate. Consiliile acestor gospodării trebuie să aibă în vedere faptul că tărăgănarea însilozării atrage după sine deprecierea calităţii porumbului. LUCRATORI DIN GOSPODĂRIILE DE STAT, ŢĂRANI COOPERATORI, MECANIZATORI DIN S.M.T. ! Sporiţi eforturile pentru terminarea grabnică a treierişului şi a arăturilor de vară ; intensificaţi pregătirile pentru campania însămînţărilor de toamnă ; urgentaţi Insilozarea porumbului, asigurînd în acest fel o puternică bază furajeră ! Noi produse •Avînd ca materie primă aluminiul produs la Slatina, colectivul uzinei „Metrom“ îşi va putea spori producţia de sîrmă profilată şi rotundă necesară industriei electrotehnice la 10.000 de tone anual ; acest produs înlocuiește cu succes sîrma de cupru la conductorii electrici. Din aluminiul românesc se mai execută în întreprinderea braşoveană laminate pentru tablobenzi, profile din aliaje, sîrmă rotundă şi profilată pentru transformatoarele de mare putere şi alte produse. Recent s-a trecut şi la fabricarea a două tipuri de bidoane de lapte, de 10 şi 25 litri, care înainte se importau. Pentru realizarea acestui nou produs s-au amenajat o turnătorie de precizie, un atelier de prelucrare şi alte spaţii dotate cu utilajul necesar. Staţii moderne pentru prepararea mixturilor asfaltice Pe şantierul secţiei construcţiireparaţii drumuri a sfatului popular regional, aflat în comuna Sînzieni, raionul Tg. Secuiesc, a fost pusă în funcţiune o staţie modernă pentru prepararea mixturilor asfaltice. Staţia are o capacitate sporită, într-o oră preparînd 6—8 tone mixturi. De altfel, pe drumul, regional nr. 121 de la Sînzieni spre Tg. Secuiesc, drum care este modernizat în prezent pe o lungime de 6 km., au şi fost turnaţi primii metri de asfalt. De asemenea, şi pe şantierul experimental din Bod, specialiştii au început montarea utilajelor unei staţii ultra-moderne pentru prepararea mixturilor asfaltice. Aceasta va deservi şantierul cu aproximativ 208 tone mixturi în 8 ore. Procedeele tehnologice aplicate pe acest şantier, cît şi utilajele cu care el este dotat, vor permite utilizarea mixturilor asfaltice pentru acoperirea drumului regional nr. 35 Hălchiu—Bod—Hărman, pe o distanță de 11 km., cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare, de bună calitate. . VIZITA ÎN ŢARĂ A DELEGAŢIEI P. C. DIN AUSTRIA Continuîndu-şi călătoria în ţara noastră, delegaţia P.C. din Austria, condusă de tovarăşul Franz Muhri, preşedintele partidului, împreună cu tovarăşul Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., a vizitat în dupăamiaza zilei de 5 septembrie Muzeul Doftana, în cursul dimineţii de 6 septembrie delegaţia P.C. din Austria a fost primită la Comitetul regional de partid Braşov. Tovarăşul Ion Voina, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid, a informat pe oaspeţi despre unele preocupări ale organizaţiei regionale de partid. Delegaţia a vizitat apoi cooperativa agricolă de producţie Bod, construcţii şi locuri istorice din Braşov şi complexul turistic Poiana Braşov. Biroul comitetului regional de partid a oferit, în cinstea delegaţiei, o masă tovărăşească. Aspect dintr-una din secţiile Fabricii de hîrtie cretată din Ghimbav. Foto : GH. BANUŢA DE CE EHE SA SE MATERIALIZEZE EFICACITATEA MASURILOR ? ! Pe urmele celor 2400 ore inginer în turnul de fildeş al studiilor I Calendarul se modifică ? ■ Consiliul tehnic este aşteptat cu trei dosare pline ■ Piuliţele tot n-au reuşit să promoveze La Fabrica de şuruburi din Braşov, perfecţionarea organizării producţiei se află la ordinea zilei, în cadrul preocupărilor pentru îndeplinirea exemplară a prevederilor cincinalului. „ Încă de la începutul anului, la indicaţia comitetului orăşenesc de partid, am alcătuit o grupă de organizare ştiinţifică a producţiei — ne relata ing. Vasile Trif, directorul fabricii. Avem planuri, studii, măsuri. Luaţi legătură pentru amănunte cu cei doi ingineri care se ocupă de această problemă. Conducerea fabricii urmăreşte îndeaproape activitatea acestei grupe. Am răspuns cu promptitudine invitaţiei directorului şi am pornit în căutarea „celor doi“. Urcând scările pavilionului, spre care am fost îndrumaţi, ne făceam planuri cu privire la rezultatele la care ne puteam aştepta. Doi ingineri, ne făceam noi socoteala, dacă au lucrat exclusiv la perfecţionarea organizării producţiei, de prin februarie, înseamnă cel puţin 2.400 de ore de activitate inginerească. Această cifră înmulţită (sau, hai să zicem adunată) cu cel al aportului obştesc al celorlalte cadre tehnice şi economice înseamnă mii de ore. Am întrerupt şirul calculelor în faţa unei uşi pe care scria : „Serviciul de organizare a producţiei“. De acolo am fost trimişi însă cu un etaj mai sus deoarece „cei doi“ lucrează la „tehnic“. Aici ni s-a comunicat că unul din cei doi e învoit, iar celălalt se află în căutarea unei maşini de calcul, pentru a determina cifrele necesare unei analize. In sfîrşit, după multe telefoane şi ştafete, a fost găsit inginerul Iosif Leibovici. Fireşte, de la bun început, pronosticurile noastre cu privire la eficacitatea muncii grupei de organizare Organizarea producţiei în pas cu progresul tehnic a a început să se micşoreze in proporţii. Ne gîndeam „oare cite din cele 2.400 de ore inginer au fost consumate cu umblatul după o maşină de calcul, sau cu calcule simple pentru care nu este necesară o pregătire superioară ?“ Credem că la acest lucru va trebui să reflecteze mai în amănunt conducerea fabricii, antrenînd în sprijinul organizatorilor producţiei economişti, statisticieni şi cadre cu pregătire medie. A sosit, între timp, şi ing. AlexandruGuşeilă, celălalt membru al colectivului de organizare ştiinţifică a producţiei. Am parcurs planurile de muncă, cîteva studii. Se remarcă seriozitatea cu care s-a muncit, orientarea spre problemele majore ale organizării producţiei. Discuţia a început însă să lîncezească cînd a venit vorba de eficacitatea măsurilor aplicate. Ne-am oprit mai pe larg asupra „perfecţionării organizării producţiei la sectorul III, de prelucrare la cald“. Studiul întocmit a fost urmat de un plan de măsuri care cuprinde 36 de obiective, dintre care 18 au fost realizate. O primă constatare : multe dintre termenele fixate au fost decalate, întîrziind astfel materializarea eficacităţii economice preconizate. De pildă, la agregatele Malmedie şi G. H., care presează piuliţele la cald, s-a prevăzut per Z. FORT (Continuare în pag. a 2-a) Solemnitatea înmînării unor ordine şi titluri Marţi la amiază, la Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a avut loc solemnitatea înmînării unor ordine şi titluri. înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat. La solemnitate au fost prezenţi tovarăşii Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Mihail Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Gheorghe Hossu, preşedintele Comitetului de Stat al Apelor, Octavian Groza, adjunct al ministrului energiei electrice, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Statpentru Cultură şi Artă. Pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, tov. Dumitru Dămăceanu. Pentru activitate îndelungată didactică şi obştească a fost intarnat ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa a II-a tov. Jean Livescu. Titlul de „Artist al poporului din Republica Socialistă România“ a fost conferit pictorului Marius Bunescu, pentru activitate îndelungată şi merite deosebite în domeniul artelor plastice şi actorului Mişu Fotino, de la Teatrul de stat din Braşov, pentru activitate îndelungată şi merite deosebite în domeniul teatrului. Titlul de „Artist emerit al Republicii Socialiste România“ a fost conferit pictorului Kollar Gustav, din Braşov, pentru activitate îndelungată şi merite deosebite în domeniul artelor plastice. Pentru merite deosebite în proiectarea şi executarea lucrării „Sistemul hidroenergetic Baia Mare“, a fost înmînat „Ordinul Muncii“ clasa a II-a şi a IlI-a, precum şi ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa a IV-a şi clasa a V-a, unui număr de 20 de tovarăşi. După înmînarea înaltelor distincţii şi titluri, tovarăşul Chivu Stoica, în numele C.C. al P.C.R., al Consiliului de Stat şi al guvernului, a felicitat călduros pe cei distinşi, urîndu-le noi succese în activitatea lor viitoare. Au mulţumit generalul-colonel în rezerva Dumitru Dămăceanu şi conf. univ. Radu Prişcu. (Agerpres) Aspect de la construcţia coşului de evacuare al noii staţii de cracare din cadrul Fabricii de amoniac a Combinatului chimic Făgăraş. Foto : N. CIRSTEA Pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în şcoli şi internate în vederea deschiderii anului şcolar, 1966—1967, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a elaborat din timp unele măsuri tehnico-organizatorice privind asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în şcoli şi internate. In zilele de 13 şi 14 septembrie, întregul colectiv medico-sanitar din unităţile ambulatorii de pediatrie, cabinete şcolare şi circumscripţii sanitare va efectua controlul medical — trial epidemiologie — al tuturor elevilor. Inspectoratele sanitare de stat teritoriale au urmărit modul în care au fost reamenajate localurile de şcoală de toate gradele. O atenţie deosebită s-a acordat asigurării condiţiilor igienico-sanitare, instalaţiilor de încălzire şi iluminare a sălilor de clasă, precum şi blocurilor alimentare din internate, și bufetelor din școli. In întîmpinarea celui de al VllI-lea concurs al artiştilor amatori Casa regională a creaţiei populare se pregăteşte intens în vederea celui de-al VIII-lea concurs republican al formaţiilor artistice de amatori, ce va fi declanşat în curînd. Ieri, într-o şedinţă de lucru cu directorii caselor de cultură, organizată la Braşov, s-au purtat dezbateri cu privire la măsurile ce se impun în lunile următoare pentru activizarea formaţiilor artistice de amatori din sistemul aşezămintelor culturale şi cu privire la necesitatea ridicării măies triei artistice a formaţiilor de perspectivă ale caselor de cultură şi ale căminelor culturale săteşti. Tot cu acest prilej s-au purtat discuţii cu privire la repertoriul formaţiilor artistice de amatori în perioada lunilor de toamnă şi de iarnă. Recent, Policlinica nr. 2 din Braşov a fost înzestrată cu un nou aparat Roentgen - diagnostic, numit Diagnomat, cu ajutorul căruia se pot face radiografii în serie, radiografii mari, tomografii, radioscopii funcţionale şi toată gama de examinări moderne ale radiologiei. In fotografie , medicul radiolog dr. Ionel Ionescu, lucrînd la noul aparat. Foto : OLGA ROATIS IMPERATIVE ŞI MEDICI în ultima vreme la redacţia ziarului nostru au sosit tot mai multe scrisori prin care populaţia îşi exprimă mulţumiri şi recunoştinţă pentru buna îngrijire primită în unităţile sanitare şi în acelaşi timp unele scrisori ridică aspecte negative din activitatea unor cadre medico-sanitare. Pentru a răspunde unor întrebări cu privire la deontologia medicală socialistă, redactorul nostru ELEKTERIE VOICULESCU s-a adresat unor medici cunoscuţi, solicitîndu-le părerea. Discuţia purtată cu dr. Mihai Gherasim, medic primar, şeful secţiei chirurgie a Spitalului nr. 1 Braşov, dr. Ovidiu Pecurariu, medic primar, şeful secţiei interne a Spitalului nr. 1 Braşov, dr. Aurel Andrian, medic primar, şeful secţiei T.B.C. de la Spitalul nr. 2, preşedintele filialei Braşov a Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale, şi dr. Vladimir Ciobanu, medic inspector de la secţiunea de sănătate a Sfatului popular regional, oferă cîteva răspunsuri concludente în legătură cu această temă . REDACŢIA : Care sunt, după dumneavoastră, elementele de bază ale noului profil al medicului ? Dr. MIHAI GHERASIM ! Cred că medicul trebuie să răspundă la trei imperative : cinste faţă de meseria sa, cinste faţă de omul bolnav şi cinste faţă de tovarăşii săi de muncă. Efortul continuu, de a-şi îmbogăţi şi finisa cunoştinţele, aplicarea acestora pînă la epuizarea tuturor posibilităţilor sale profesionale în mod egal, pentru toţi oamenii pe care îi îngrijeşte, acordarea unui ajutor nelimitat şi celor îngrijiţi de alţi colegi, comunicarea experienţei şi rezultatului eforturilor intelectuale celor din jur, socotesc că sunt coordonatele noului umanism în care se încadrează medicul în socialism. REDACŢIA : Aţi dor sa ne spuneţi cîteva cuvinte în legătură cu preocupările pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a cadrelor medico-sanitare ! Dr. OVIDIU PECURARIU : Este un lucru ştiut, că în ţările capitaliste clientela personală se poate vinde ca oricare marfă, iar un „vad“ se poate ceda şi cumpăra de către un succesor. Inegala repartiţie a venitului naţional din ţările capitaliste, datorită proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie, determină, evident, inegalităţi, privează de normala evoluţie fizică şi culturală o însemnată parte a populaţiei şi anulează premisele şi scopurile umaniste ale medicinei. Cu totul alta e situaţia în ţara noastră, ca şi în celelalte ţări socialiste. Aici umanismul nu tinde numai la universalitatea cunoaşterii, în mod abstract, ci pretinde ca roadele cu-noaşterii (deci şi ale medicinei), să fie aplicate şi să beneficieze de ele toţi membrii societăţii. In privinţa asistenţei medicale, România se situează printre primele ţări din lume. Uriaşele eforturi întreprinse de stat, care au dus la cucerirea acestui prestigiu, găsesc un adine ecou în conştiinţa medicului nou, pentru care mercantilismul este un atentat la morală şi la sănătatea publică. Dr. VLADIMIR CIOBANU : Este ştiut că, în urmă cu cîţiva ani, erau numeroase reclamaţii şi sesizări ale oamenilor muncii cu privire la unele neglijenţe şi atitudini nejuste în acordarea asistenţei medicale. Datorită măsurilor luate pe plan material şi în ce priveşte dezvoltarea conştiinţei socialiste a cadrelor medicale, în ultimii 2—3 ani frecvenţa sesizărilor de această natură a scăzut simţitor. In schimb, primim numeroase scrisori de mulţumire din partea oamenilor muncii, care se referă la ajutorul inestimabil acordat pacienţilor de medici ca dr. Augustin Manu, medic emerit, dr. Titus Spătaru și dr. Ion Tuturugă, din Sibiu, dr. Duka (Continuare în Pag- * 3*) Ancheta, . I ■■ noastră ANTICARII DE DEŞEURI LITERARE ( De curînd am făcut el., vizită unor prieteni. Nicuşor, odrasla înconjurată de toată grija familiei, e în vacanţă. Pentru cei 13 ani ai lui, pasiunea cărţilor e demnă de laudă. Ba, a creat şi probleme părinţilor. — Eu zic să nu-l mai lăsăm atîta cu nasul în cărţi, spune mama. O să-și strice ochii. — Mereu îmi,cere bani să-și cumpere altele, intervine tatăl. Cînd eram eu ca el... Cazul „hicușor" a ajuns într-adevăr un caz. Bunica cere hotărît să fie trimis la joacă. Bunicul a luat măsuri pentru... slăbirea siguranțelor după ora 23. Singur Nicuşor nu participă la dezbateri. El citeşte... Trec la el în cameră. Nici nu mă simte cînd am intrat. Cu obrajii îmbujoraţi, întoarce cu lăcomie filă după filă. Ce devorează cu atîta pasiune ? înainte de a-l întreba mă uit în biblioteca lui. Cu regret constat că Eminescu, Creangă, Caragiale, Sadoveanu sînt aşezaţi „mai la o parte". In prim plan nişte iluştri necunoscuţi. N-am reţinut nume. Dar cîteva titluri m-au pus pe gînduri : „Casa groazei", „Maimuţa care ucide", „Mortul cu ochii vii“... Un întreg serial din defunctele colecţii „Femei celebr" ,,Colecţia celor 13 lei" şi alte asemănătoare. — De unde le ai Nicuşor !! Mă priveşte cu ochi nevinovaţi. — Eu le-am cumpărat de la Vasilică. El le are de la vecinul lor, nenea Pantelimon. Are o grămadă Şi ni le dă ieftin. Doar trei lei bucata... Fără voie mi-au venit în minte „ei, neguţătorii de otravă". Duminica la „talcioc", sau în alte împrejurări, anticarii" ocazionali „împrumută" contra-cost aceste resturi, cu care viciază gustul pentru literatură al micuţilor cititori. Dar înainte de a-i lua de guler pe aceşti colportori de maculatură, părinţii ar trebui să vegheze ca în lectura copiilor să nu se strecoare asemenea literatură — dacă această pleavă scoasă din colţuri dosnice se poate numi aşa — ci literatura adevărată, cu ce are mai bun, mai reprezentativ, chiar dacă este vorba de genul aventură căutat de micii cititori. D. RUJAN