Drum Nou, septembrie 1966 (Anul 23, nr. 6738-6763)

1966-09-07 / nr. 6743

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA­­ um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV AL PC.R. SI AL STATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXIII, nr. 6743 Miercuri, 7 septembrie 1966 4 pagini 25 bani RECOLTA DE AZI IN HAMBARE, CEA DE MIINE IN PREGĂTIRE Nici o întîrziere în executarea arăturilor Pînă la data de 5 septembrie, pla­nul de arături de Vară pe regiune a fost realizat în proporţie de 47,8 la sută. In unităţile şi raioanele unde munca a fost mai bine organizată, iar tractoarele s-au utilizat mai ra­ţional, s-au obţinut rezultate satis­făcătoare. In raionul Făgăraş, de exemplu, unde brigăzile de tractoa­re, paralel cu lucrările de recoltare a cerealelor păioase, au lucrat in­tens şi la arături, planul a fost rea­lizat în proporţie de aproape 60 la sută. Nu la fel stau însă lucrurile în raioanele Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe, Rupea, Agnita şi cooperativele agri­cole aparţinătoare oraşului Braşov, unde arăturile s-au desfăşurat într-un ritm cu totul nesatisfăcător. In ra­ionul Tg. Secuiesc, din 8.500 hectare planificate au fost arate numai 3.165 hectare, iar în unităţile aparţinătoa­re oraşului Braşov planul a fost realizat numai în proporţie de 36 la sută. Una din principalele cauze care au dus la rămînerea în urmă a ară­turilor este utilizarea incompletă­­ a tractoarelor­ existente. Iată cîteva e­­xemple : din cele 687 tractoare re­partizate exclusiv pentru arături, în ziua de 4 septembrie au funcţionat numai 139, iar în ziua de 5 sep­tembrie 544. Deşi în ziua de 5 sep­tembrie se putea lucra din plin la arături, în raionul Sibiu au stat ne­­utilizate 75 de tractoare, la Sf. Gheorghe 23 tractoare, la Rupea 20 tractoare etc. De asemenea, în ra­ioanele Rupea, Agnita şi în altele, unele tractoare au lucrat sub capa­citatea lor. * Nu putem trece cu vederea rămî­nerea în urmă la arături şi în ca­drul Trusturilor Gostar Braşov şi Sibiu unde planul s-a realizat abia îr­ proporţie de 39 şi respectiv 48 la sută. Ce părere au tovarăşii din conducerea celor două trusturi des­pre ritmul cu totul nesatisfăcător al efectuării arăturilor de vară ? Nu se poate spune că mijloacele sunt insu­ficiente. Fiecare unitate dispune de un număr de tractoare cu ajutorul cărora, zilnic, se pot ara mari supra­feţe de teren. Totuşi, se mai întîl­­nesc şi aici cazuri cînd unele trac­toare stau neutilizate zile în şir. Realizarea în întregime a planului de arături de vară constituie o sar­cină de prim ordin. De aceea, se impune luarea unor asemenea mă­suri, încît planul să fie realizat în cel mai scurt timp. Paralel cu intensificarea ritmului la arături trebuie să se acorde o a­­tenţie deosebită calităţii lucrărilor. In această direcţie, o sarcină impor­tantă revine specialiştilor de la consi­liile agricole şi din unităţi care tre­buie să se găsească în permanenţă acolo unde se desfăşoară lucrările de arături, să îndrume şi să contro­leze calitatea lor. Aproape 30.000 tone furaje însilozate Asigurarea unei puternice baze furaj­ere pentru perioada de stabulaţie constituie în momentul de faţă una din problemele căreia lucrătorii din unităţile ce aparţin de Trustul Gos­tar Braşov îi acordă o atenţie sporită. Pînă în prezent, alături de impor­tante cantităţi de fînuri şi grosiere, ei au asigurat şi aproape 30.000 tone de diferite furaje însilozate. De cu­­rînd s-a început şi însilozarea po­rumbului, acţiune ce se desfăşoară într-un ritm tot mai intens. La gos­podăria de stat din Prejmer s-au şi însilozat 3.675 tone, la Ozun 3.439 tone, iar la Hărman şi Hălchiu 1.900 şi respectiv 1.500 tone. Insilozarea porumbului va trebui intensificată şi la gospodăriile de stat din raioanele Rupea şi Făgăraş unde pînă acum cantităţile de porumb in­­­troduse în silozuri sunt neînsemnate. Consiliile acestor gospodării trebuie să aibă în vedere faptul că tărăgăna­rea însilozării atrage după sine de­precierea calităţii porumbului. LUCRATORI DIN GOSPODĂRIILE DE STAT, ŢĂRANI COOPERATORI, MECANIZATORI DIN S.M.T. ! Sporiţi eforturile pentru terminarea grabnică a tre­­ierişului şi a arăturilor de vară ; intensificaţi pregătirile pentru campania însămînţărilor de toamnă ; urgentaţi Insilozarea porumbului, asigurînd în acest fel o puter­nică bază furajeră ! Noi produse •Avîn­d ca materie primă alu­miniul produs la Slatina, colecti­vul uzinei „Metrom“ îşi va putea spori producţia de sîrmă profilată şi rotundă necesară industriei elec­trotehnice la 10.000 de tone a­­nual ; acest produs înlocuiește cu succes sîrma de cupru la conduc­torii electrici. Din aluminiul românesc se mai execută în întreprinderea braşo­­veană laminate pentru tablo­­benzi, profile din aliaje, sîrmă ro­tundă şi profilată pentru transfor­matoarele de mare putere şi alte produse. Recent s-a trecut şi la fabricarea a două tipuri de bi­doane de lapte, de 10 şi 25 litri, care înainte se importau. Pentru realizarea acestui nou produs s-au amenajat o turnătorie de preci­zie, un atelier de prelucrare şi alte spaţii dotate cu utilajul necesar. Staţii moderne pentru prepararea mixturilor asfaltice Pe şantierul secţiei construcţii­­reparaţii drumuri a sfatului popular regional, aflat în comuna Sînzieni, raionul Tg. Secuiesc, a fost pusă în funcţiune o staţie modernă pentru prepararea mixturilor asfaltice. Sta­ţia are o capacitate sporită, într-o oră preparînd 6—8 tone mixturi. De altfel, pe drumul, regional nr. 121 de la Sînzieni spre Tg. Secuiesc, drum care este modernizat în pre­zent pe o lungime de 6 km., au şi fost turnaţi primii metri de asfalt. De asemenea, şi pe şantierul ex­perimental din Bod, specialiştii au început montarea utilajelor unei staţii ultra-moderne pentru prepara­rea mixturilor asfaltice. Aceasta va deservi şantierul cu aproximativ 208 tone mixturi în 8 ore. Procedeele tehnologice aplicate pe acest şantier, cît şi utilajele cu care el este dotat, vor permite utilizarea mixturilor asfaltice pentru acoperi­rea drumului regional nr. 35 Hăl­chiu—Bod—Hărman, pe o distanță de 11 km., cu îmbrăcăminţi asfalti­ce uşoare, de bună­ calitate. . VIZITA ÎN ŢARĂ A DELEGAŢIEI P. C. DIN AUSTRIA Continuîndu-şi călătoria în ţara noastră, delegaţia P.C. din Austria, condusă de tovarăşul Franz Muhri, preşedintele partidului, împreună cu tovarăşul Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., a vizitat în după­­amiaza zilei de 5 septembrie Mu­zeul Doftana, în cursul dimineţii de 6 septem­brie delegaţia P.C. din Austria a fost primită la Comitetul regional de partid Braşov. Tovarăşul Ion Voina, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui regional de partid, a informat pe oaspeţi despre unele preocupări ale organizaţiei regionale de partid. Delegaţia a vizitat apoi cooperativa agricolă de producţie Bod, construc­ţii şi locuri istorice din Braşov şi complexul turistic Poiana Braşov. Biroul comitetului regional de partid a oferit, în cinstea delegaţiei, o masă tovărăşească. Aspect dintr-una din secţiile Fabricii de hîrti­e cretată din Ghimbav. Foto : GH. BANUŢA DE CE EHE SA SE MATERIALIZEZE EFICACITATEA MASURILOR ? ! Pe urmele celor 2400 ore­ inginer­­ în turnul de fildeş al studiilor I Calendarul se modifică ? ■ Consiliul tehnic este aşteptat cu trei dosare pline ■ Piuliţele tot n-au reuşit să promoveze La Fabrica de şuruburi din Bra­şov, perfecţionarea organizării pro­ducţiei se află la ordinea zilei, în cadrul preocupărilor pentru îndepli­nirea exemplară a prevederilor cinci­nalului. „ Încă de la începutul anului, la indicaţia comitetului orăşenesc de partid, am alcătuit o grupă de or­ganizare ştiinţifică a producţiei — ne relata ing. Vasile Trif, directorul fabricii. Avem planuri, studii, mă­suri. Luaţi legătură pentru amă­nunte cu cei doi ingineri care se ocupă de această problemă. Condu­cerea fabricii urmăreşte îndeaproape activitatea acestei grupe. Am răspuns cu promptitudine in­vitaţiei directorului şi am pornit în căutarea „celor doi“. Urcând scările pavilionului, spre care am fost în­drumaţi, ne făceam planuri cu pri­vire la rezultatele la care ne puteam aştepta. Doi ingineri, ne făceam noi socoteala, dacă au lucrat exclusiv la perfecţionarea organizării producţiei, de prin februarie, înseamnă cel pu­ţin 2.400 de ore de activitate ingi­nerească. Această cifră înmulţită (sau, hai să zicem adunată) cu cel al aportului obştesc al celorlalte ca­dre tehnice şi economice înseamnă mii de ore. Am întrerupt şirul cal­culelor în faţa unei uşi pe care scria : „Serviciul de organizare a produc­ţiei“. De acolo am fost trimişi însă cu un etaj mai sus deoarece „cei doi“ lucrează la „tehnic“. Aici ni s-a comunicat că unul din cei doi e în­voit, iar celălalt se află în căutarea unei maşini de calcul, pentru a determina cifrele necesare unei ana­lize. In sfîrşit, după multe telefoane şi ştafete, a fost găsit inginerul Iosif Leibovici. Fireşte, de la bun început, prono­sticurile noastre cu privire la efica­citatea muncii grupei de organizare Organizarea producţiei în pas cu progresul tehnic a a început să se micşoreze in pro­­porţii. Ne gîndeam „oare cite din cele 2.400 de ore­ inginer au fost consumate cu umblatul după o ma­şină de calcul, sau cu calcule simple pentru care nu este necesară o pre­gătire superioară ?“ Credem că la acest lucru va trebui să reflecteze mai în amănunt conducerea fabricii, an­­trenînd în sprijinul organizatorilor producţiei economişti, statisticieni şi cadre cu pregătire medie. A sosit, între timp, şi ing. Ale­xandru­­Guşeilă, celălalt membru al colectivului de organizare ştiinţifică a producţiei. Am parcurs planurile de muncă, cîteva studii. Se remarcă seriozitatea cu care s-a muncit, orientarea spre problemele majore ale organizării producţiei. Discuţia a început însă să lîncezească cînd a venit vorba de eficacitatea măsuri­lor aplicate. Ne-am­ oprit mai pe larg asupra „perfecţionării organizării produc­ţiei la sectorul III, de prelucrare la cald“. Studiul întocmit a fost ur­mat de un plan de măsuri care cu­prinde 36 de obiective, dintre care 18 au fost realizate. O primă consta­tare : multe dintre termenele fixate au fost decalate, întîrziind astfel materializarea eficacităţii economice preconizate. De pildă, la agregatele Malmedie şi G. H., care presează piuliţele la cald, s-a prevăzut per­ Z. FORT (Continuare în pag. a 2-a) Solemnitatea înmînării unor ordine şi titluri Marţi la amiază, la Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a avut loc solemnitatea înmînării unor ordine şi titluri. înaltele distincţii au fost înmî­­nate de tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat. La solemnitate au fost prezenţi tovarăşii Constanţa Crăciun, vice­preşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Con­siliului de Stat, Ştefan Bălan, mi­nistrul învăţămîntului, Mihail Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Gheorghe Hossu, preşe­dintele Comitetului de Stat al A­­pelor, Octavian Groza, adjunct al ministrului energiei electrice, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat­­pentru Cultură şi Artă. Pentru merite deosebite în ope­ra de construire a socialismului, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, tov. Dumitru Dămăceanu. Pentru activitate îndelungată di­dactică şi obştească a fost intar­­nat ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa a II-a tov. Jean Livescu. Titlul de „Artist al poporului din Republica Socialistă Româ­nia“ a fost conferit pictorului Ma­rius Bunescu, pentru activitate în­delungată şi merite deosebite în domeniul artelor plastice şi ac­torului Mişu Fotino, de la Tea­trul de stat din Braşov, pentru activitate îndelungată şi merite deosebite în domeniul teatrului. Titlul de „Artist emerit al Repu­blicii Socialiste România“ a fost conferit pictorului Kollar Gustav, din Braşov, pentru activitate în­delungată şi merite deosebite în domeniul artelor plastice. Pentru merite deosebite în pro­­iectarea şi executarea lucrării „Sistemul hidroenergetic Baia Mare“, a fost înmînat „Ordinul Muncii“ clasa a II-a şi a IlI-a, precum şi ordinul „Steaua Repu­blicii Socialiste România“ clasa a­ IV-a şi clasa a V-a, unui num­ăr de 20 de tovarăşi. După înmînarea înaltelor dis­tincţii şi titluri, tovarăşul Chivu Stoica, în numele C.C. al P.C.R., al Consiliului de Stat şi al guver­nului, a felicitat călduros pe cei distinşi, urîndu-le noi succese în activitatea lor viitoare. Au mulţumit generalul-colonel în rezerva Dumitru Dămăceanu şi conf. univ. Radu Prişcu. (Agerpres) Aspect de la construcţia coşului de evacuare al noii staţii de cracare din cadrul Fabricii de amoniac a Combi­natului chimic Făgăraş. Foto : N. CIRSTEA Pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în şcoli şi internate în vederea deschiderii anului şcolar, 1966—1967, Ministerul Să­nătăţii şi Prevederilor Sociale a elaborat din timp unele măsuri tehnico-organizatorice privind asi­gurarea condiţiilor igienico-sani­­tare în şcoli şi internate. In zilele de 13 şi 14 septembrie, întregul colectiv medico-sanitar din unităţile ambulatorii de pediatrie, cabinete şcolare şi circumscripţii sanitare va efectua controlul me­dical — trial epidemiologie — al tuturor elevilor. Inspectoratele sanitare de stat teritoriale au urmărit modul în care au fost reamenajate localurile de şcoală de toate gradele. O a­­tenţie deosebită s-a acordat asi­gurării condiţiilor igienico-sanita­­re, instalaţiilor de încălzire şi ilu­minare a sălilor de clasă, precum şi blocurilor alimentare din inter­nate, și bufetelor din școli. In întîmpinarea celui de al VllI-lea concurs al artiştilor amatori Casa regională a creaţiei populare se pregăteşte intens în vederea celui de-al VIII-lea concurs re­publican al formaţii­lor artistice de ama­tori, ce va fi declan­şat în curînd. Ieri, în­tr-o şedinţă de lucru cu directorii caselor de cultură, organiza­tă la Braşov, s-au purtat dezbateri cu privire la măsurile ce se impun în lunile ur­mătoare pentru acti­vizarea formaţiilor artistice de amatori din sistemul aşeză­mintelor culturale şi cu privire la necesita­tea ridicării măies­ triei artistice a forma­ţiilor de perspectivă ale caselor de cultură şi ale căminelor cul­turale săteşti. Tot cu acest prilej s-au pur­tat discuţii cu privire la repertoriul forma­ţiilor artistice de a­­matori în perioada lunilor de toamnă şi de iarnă. Recent, Policlinica nr. 2 din Braşov a fost înzestrată cu un nou aparat Roentgen - diag­nostic, numit Diagnomat, cu a­­jutorul căruia se pot face radio­grafii în serie, radiografii mari, tomografii, radioscopii funcţio­nale şi toată gama de examinări moderne ale radiologiei. In foto­grafie , medicul radiolog dr. Io­nel Ionescu, lucrînd la noul apa­rat. Foto : OLGA ROATIS IM­PER­A­TIVE ŞI MEDICI în ultima vreme la re­dacţia ziarului nostru au sosit tot mai multe scri­sori prin care populaţia îşi exprimă mulţumiri şi re­cunoştinţă pentru buna în­grijire primită în unităţile sanitare şi în acelaşi timp unele scrisori ridică aspec­te negative din activitatea unor cadre medico-sanitare. Pentru a răspunde unor întrebări cu privire la de­ontologia medicală socialis­tă, redactorul nostru E­­LEKTERIE VOICULESCU s-a adresat unor medici cu­noscuţi, solicitîndu-le pă­rerea. Discuţia purtată cu dr. Mihai Gherasim, medic pri­mar, şeful secţiei chirurgie a Spitalului nr. 1 Braşov, dr. Ovidiu Pecurariu, me­dic primar, şeful secţiei in­terne a Spitalului nr. 1 Braşov, dr. Aurel Andrian, medic primar, şeful secţiei T.B.C. de la Spitalul nr. 2, preşedintele filialei Braşov a Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale, şi dr. Vla­dimir Ciobanu, medic in­spector de la secţiunea de sănătate a Sfatului popu­lar regional, oferă cîteva răspunsuri concludente în legătură cu această temă . REDACŢIA : Care sunt, după dumneavoastră, ele­mentele de bază ale noului profil al medicului ? Dr. MIHAI GHERA­SIM ! Cred că medicul trebuie să răspundă la trei imperative : cinste faţă de meseria sa, cinste faţă de omul bolnav şi cinste faţă de tovarăşii săi de muncă. Efortul continuu, de a-şi îmbogăţi şi finisa cunoştin­ţele, aplicarea acestora pînă la epuizarea tuturor posibi­lităţilor sale profesionale în mod egal, pentru toţi oamenii pe care îi îngri­jeşte, acordarea unui aju­tor nelimitat şi celor în­­­­grijiţi de alţi colegi, comu­nicarea experienţei şi re­zultatului eforturilor inte­lectuale celor din jur, soco­tesc că sunt coordonatele noului umanism în care se încadrează medicul în so­cialism. REDACŢIA : Aţi dor sa ne spuneţi cîteva cuvin­te în legătură cu preocu­pările pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a ca­drelor medico-sanitare ! Dr. OVIDIU PECURA­RIU : Este un lucru ştiut, că în ţările capitaliste cli­entela personală se poate vinde ca oricare marfă, iar un „vad“ se poate ceda şi cumpăra de către un succe­sor. Inegala repartiţie a venitului naţional din ţă­rile capitaliste, datorită proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie, determină, evident, inega­lităţi, privează de normala evoluţie fizică şi culturală o însemnată parte a popu­laţiei şi anulează premisele şi scopurile umaniste ale medicinei. Cu totul alta e situaţia în ţara noastră, ca şi în celelalte ţări socialis­te. Aici umanismul nu tin­de numai la universalitatea cunoaşterii, în mod abstract, ci pretinde ca roadele cu-­­noaşterii (deci şi ale medi­cinei), să fie aplicate şi să beneficieze de ele toţi membrii societăţii. In pri­vinţa asistenţei medicale, România se situează prin­tre primele ţări din lume. Uriaşele eforturi întreprin­se de stat, care au dus la cucerirea acestui prestigiu, găsesc un adine ecou în conştiinţa medicului nou, pentru care mercantilismul este un atentat la morală şi la sănătatea publică. Dr. VLADIMIR CIO­BANU : Este ştiut că, în urmă cu cîţiva ani, erau numeroase reclamaţii şi se­sizări ale oamenilor mun­cii cu privire la unele ne­glijenţe şi atitudini nejuste în acordarea asistenţei me­dicale. Datorită măsurilor luate pe plan material şi în ce priveşte dezvoltarea conştiinţei socialiste a ca­drelor medicale, în ulti­mii 2—3 ani frecvenţa se­sizărilor de această natură a scăzut simţitor. In schimb, primim numeroase scrisori de mulţumire din partea oamenilor muncii, care se referă la ajutorul inestima­bil acordat pacienţilor de medici ca dr. Augustin Ma­nu, medic emerit, dr. Ti­tus Spătaru și dr. Ion Tu­­turugă, din Sibiu, dr. Duka (Continuare în Pag- * 3­*) Ancheta­­, . I ■■ noastră ANTICARII DE DEŞEURI LITERARE ( De curînd am făcut el., vizită unor prieteni. Nicuşor, odrasla încon­jurată de toată grija fa­miliei, e în vacanţă. Pen­tru cei 13­ ani ai lui, pa­siunea cărţilor e demnă de laudă. Ba, a creat şi probleme părinţilor. — Eu zic să nu-l mai lăsăm atîta cu nasul în cărţi, spune mama. O să-și strice ochii. — Mereu îmi,cere bani să-și cumpere altele, in­tervine tatăl. Cînd eram eu ca el... Cazul „h­icușor" a a­­juns într-adevăr un caz. Bunica cere hotărît să fie trimis la joacă. Bunicul a luat măsuri pentru... slă­birea siguranțelor după ora 23. Singur Nicuşor nu participă la dezbateri. El ci­teşte... Trec la el în cameră. Nici nu mă simte cînd am intrat. Cu o­­brajii îmbujoraţi, întoarce cu lă­comie filă după filă. Ce devorea­ză cu atîta pasiune ? înainte de a-l întreba mă uit în biblioteca lui. Cu regret constat că Emines­­cu, Creangă, Caragiale, Sadovea­­nu sînt aşezaţi „mai la o parte". In prim plan nişte iluştri necu­noscuţi. N-am reţinut nume. Dar cîteva titluri m-au pus pe gîn­­duri : „Casa groazei", „Maimuţa care ucide", „Mortul cu ochii vii“... Un întreg serial din de­functele colecţii „Femei celebr" ,,Colecţia celor 13 lei" şi alte asemănătoare. — De unde le ai Nicuşor !! Mă priveşte cu ochi nevinovaţi. — Eu le-am cumpărat de la Vasilică. El le are de la vecinul lor, nenea Pantelimon. Are o gră­madă Şi ni le dă ieftin. Doar trei lei bucata... Fără voie mi-au venit în min­te „ei, neguţătorii de otravă". Duminica la „talcioc", sau în alte împrejurări, anticarii" ocazionali „împrumută" contra-cost aceste resturi, cu care viciază gustul pentru literatură al micuţilor cititori. Dar înainte de a-i lua de guler pe aceşti colportori de macula­tură, părinţii ar trebui să veghe­ze ca în lectura copiilor să nu se strecoare asemenea literatură — dacă această pleavă scoasă din colţuri dosnice se poate numi aşa — ci literatura adevărată, cu ce are mai bun, mai repre­zentativ, chiar dacă este vorba de genul aventură căutat de mi­cii cititori. D. RUJAN

Next