Drum Nou, mai 1969 (Anul 26, nr. 7566-7591)
1969-05-22 / nr. 7583
is rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr 7583 loi,22 mai 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniţi-bril Comunicatul Şedinţei plenare a Comitetului Central al Partidului Comunist Român In ziua de 21 mai a.c. a avut loc plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La lucrările plenarei au participat, ca invitaţi, membri ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, preşedinţi ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, şefi ai Secţiilor C.C. al P.C.R., membrii Colegiului Central de partid, primi-secretari ai Comitetelor judeţene de partid, conducători ai unor instituţii centrale de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai Frontului Unităţii Socialiste, ai consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, redactori şefi ai presei centrale. Plenara a avut următoarea ordine de zi : Activitatea delegaţiei de partid şi guvernamentale române la sesiunea a XXIII-a, specială, a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc ; Cu privire la Consfătuirea internaţională a partidelor comuniste şi muncitoreşti ; Convocarea, normele de reprezentare şi ordinea de zi a celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. La primul punct al ordinii de zi, plenara a ascultat informarea prezentată de tovarăşul Gheorghe Rădulescu cu privire la lucrările şi hotărîrile recentei sesiuni a Consiliului de Ajutor Econo- mic Reciproc şi la activitatea desfăşurată la această sesiune de către delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România. Plenara a dat o înaltă apreciere şi a aprobat în unanimitate activitatea delegaţiei române conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la sesiunea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Plenara a aprobat în unanimitate documentele adoptate la această sesiune şi a dat sarcină Consiliului de Miniştri să ia măsurile corespunzătoare. Plenara a subliniat că lucrările sesiunii, documentele adoptate cu acest prilej constituie o contribuţie importantă la adîncirea colaborării şi cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre statele membre ale C.A.E.R., la perfecţionarea activităţii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc pe baza principiilor internaţionalismului socialist, egalităţii depline în drepturi, respectării suveranităţii şi intereselor naţionale, avantajului reciproc şi întrajutorării tovărăşeşti. Plenara a apreciat că rezultatele sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc evidenţiază încă o dată importanţa pe care o are discutarea problemelor de interes comun între conducerile de partid şi de stat ale ţărilor socialiste în spiritul încrederii, stimei şi respectului reciproc, al preocupării pentru întărirea prieteniei şi unităţii. Plenara a reafirmat hotărîrea Partidului Comunist Român şi a guvernului Republicii Socialiste România de a milita şi în viitor pentru dezvoltarea colaborării economice şi a cooperării în producţie, ştiinţă şi tehnică cu ţările membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, cu toate ţările socialiste, în interesul progresului economic şi social al fiecărei ţări, al dezvoltării sistemului socialist mondial, în acelaşi timp, România va dezvolta în continuare legăturile sale economice cu celelalte state, indiferent de orînduirea lor socială, pe temelia normelor de relaţii internaţionale promovate de partidul comunist şi guvernul român. La al doilea punct al ordinii de zi plenara a ascultat informarea tovarăşului Paul Niculescu-Mizil cu privire la participarea Partidului Comunist Român la pregătirea şi la lucrările Consfătuirii internaţionale a partidelor comuniste şi muncitoreşti. Plenara a aprobat în unanimitate activitatea depusă şi măsurile întreprinse de Comitetul Executiv al C.C al P.C.R. in legătură cu participarea Partidului Comunist Român la pregătirea acestei Consfătuiri, precum şi activitatea delegaţiei P.C.R. la lucrările Comisiei pregătitoare care s-au desfăşurat la Budapesta şi Moscova. Comitetul Central a hotărît ca Partidul Comunist Român să participe la Consfătuirea internaţională a partidelor comuniste şi muncitoreşti care va începe la 5 iunie anul curent şi a stabilit delegaţia sa la această consfătuire, alcătuită din tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, conducătorul delegației, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Mihai Dalea, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Ștefan Voicu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Vasile Vlad, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a examinat proiectul documentului intitulat :,Sarcinile luptei împotriva imperialismului în etapa actuală şi unitatea de acţiune a partidelor comuniste şi muncitoreşti,a tuturor forţelor antiimperialiste“ Ea a dat mandat reprezentanţilor Partidului Comunist Român să exprime punctul de vedere al C.C. al P.C.R. asupra acestui document şi să acţioneze pentru îmbunătăţirea lui, pentru ca documentul ce va fi adoptat la Consfătuirea internaţională a partidelor comuniste şi muncitoreşti să oglindească poziţiile comune ale partidelor frăţeşti şi să contribuie la, cauza uniunii mişcării"mttfuTiîSti*"şi muncito- reşti, a tuturor forţelor antiimperialiste. Plenara a analizat propunerile Comitetului Executiv al C.C al P C.R., prezentate de tovarăşul Virgil Trofin cu privire la convocarea, normele de reprezentare și ordinea de zi a celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Plenara a adoptat în unanimitate hotărîrea cu privire la convocarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român la data de 4 august 1969. în cursul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarășii : Gheorghe Pană, Alexandru Roabă, Mihai Telescu, Walter Roman, Richard Winter, Bujor Almăşan, Király Carol, Alexandru Bîrlădeanu, Gheorghe Petrescu, Constantin Pîrvulescu, Aurel Duca, Gheorghe Gaston Marin, Fazekas Ludovic- Mihai Roşianu, Alexandru Sobaru, Ion Coman, Barbu Zaharescu, Iosif Uglar. în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. HOTARIRE cu privire la convocarea celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român Comitetul Central al Partidului Comunist Român, întrunit în ședință plenară în ziua de 21 mai a.c., hotărăşte: Convocarea la data de 4 august 1969 a celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, cu următoarea ordine de zi: 1. RAPORTUL COMITETULUI CENTRAL CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA P.C.R. ÎN PERIOADA DINTRE CONGRESUL AL IX-LEA ŞI CONGRESUL AL X-LEA AL P.C.R. ŞI SARCINILE DE VIITOR ALE PARTIDULUI. — RAPORTOR TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU. 2. DIRECTIVELE CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN PRIVIND PLANUL CINCINAL PE ANII 1971—1975 ȘI LINIILE DIRECTOARE ALE DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NAȚIONALE PE PERIOADA 1976—1980. — RAPORTOR TOVARĂȘUL ION GHEORGHE MAURER. 3. RAPORTUL COMISIEI CENTRALE DE REVIZIE. — RAPORTOR TOVARĂȘUL CONSTANTIN PIRVULESCU. 4. MODIFICĂRILE CE SE PROPUN A FI ADUSE STATUTULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN. — RAPORTOR TOVARĂŞUL VIRGIL TROFIN. 5. ALEGEREA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ŞI A COMISIEI CENTRALE DE REVIZIE. In vederea alegerii de delegaţi pentru Congresul partidului se stabileşte următoarea normă de reprezentare: un delegat la 1.000 membri de partid, luîndu-se ca bază efectivul partidului la 31 mai 1969. Delegaţii pentru congres vor fi aleşi la conferinţele extraordinare ale organizaţiilor de partid judeţene şi a municipiului Bucureşti. Plenara a dat mandat Comitetului Executiv să elaboreze tezele Comitetului Central pentru Congresul al X-lea al P.C.R., precum şi proiectul de directive privind planul cincinal pe anii 1971—1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976—1980, care vor fi supuse dezbaterii tuturor organizaţiilor de partid, opiniei publice. Pe baza concluziilor ce se vor desprinde din dezbaterea tezelor şi a proiectului de directive, Comitetul Central al partidului va definitiva documentele ce vor fi supuse Congresului al X-lea al P.C.R. Liceu pedagogic la Braşov In scopul îmbunătăţirii şi consolidării procesului instructiv-educativ la nivelul ciclului I al şcolii generale, în anul şcolar 1969/70, judeţul nostru se va îmbogăţi cu o nouă unitate şcolară. Este vorba de liceul pedagogic, care va funcţiona la Braşov, pentru început cu două clase pentru învăţători cu limba de predare română şi cu o clasă pentru educatoare, cu limba de predare română. In cadrul liceului pedagogic va funcţiona şi o secţie post-liceală cu o clasă cu limba de predare română pentru învăţători şi o clasă post-liceală cu limba de predare română, pentru educatoare. Pot concura pentru ocuparea locurilor la clasele sus-menţionate absolvenţi ai şcolilor generale şi ai liceelor de cultură generală din municipiul şi judeţul Braşov. soarta recoltei Pe scena Palatului culturii Faza judeţeană a celui de-al IX-lea concurs Cea de-a doua zi a competiţiei din cadrul fazei judeţene a celui de-al IX-lea concurs al ■ formaţiilor artistice de amatori a reunit de astă-dată formaţiile caselor de cultură din Predeal Codlea şi Rîşnov Astăzi, la orele 19:30, vom putea urmări formaţiile artistice ale Uzinei de autocamioane, uzinelor „Metrom“, „Rulmentul“, ale Sindicatului învăţămîntului, cît şi pe cele de la C.F.R., „Centrofarm“ şi Uzina 2. Ieri a sosit la Braşov colectivul Teatrului naţional de păpuşi din Cuba Aseară a sosit la Braşov un colectiv al Teatrului naţional de păpuşi din Cuba, care va prezenta astăzi, la orele 10 şi la orele 13, în sala Teatrului muzical, spectacolele „Cutia cu jucării" pe muzică de Claude Debussy şi „Ibey Ana“. Artiştii cubanezi au fost întîmpinaţi de colectivul Teatrului de păpuşi din Braşov, care le-a făcut o călduroasă primire. Acum, e hotărîtă de ÎNTREŢINEREA CULTURILOR Sfecla de zahăr ocupă un loc important în planul de cultură al majorităţii cooperativelor agricole din judeţul nostru. Fiind una dintre plantele tehnice deosebit de valoroase şi rentabile, este necesar să i se acorde o atenţie deosebită, în special acum la întreţinere, lucrări de care depinde în cea mai mare măsură obţinerea unor producţii ridicate. Şi nu se poate spune că nu se acordă grija cuvenită acestei culturi. La cooperativa agricolă din Feldioara, bunăoară, în acest an se cultivă sfecla de zahăr pe o suprafaţă de 245 hectare. Ieri aici se găseau la prăşitul şi răritul ei peste 200 cooperatori „Praşila întîia s-a efectuat pe aproape întreaga suprafaţă — ne-a relatat tov. Stere Vrana, inginerul cooperativei, iar acum oamenii lucrează la praşila a D-a şi o dată cu aceasta la răritul sfeclei. Pînă in prezent au fost rărite circa 90 hectare. Viteza medie zilnică la această lucrare este de circa 20 hectare, fapt care ne permite ca in următoarele 6—7 zile să o încheiem în întregime". în cîmp, am întîlnit mulţi cooperatori ca : Mihai Ianăş, Gheorghe Grecu, Ilie Munteanu, Emilia Răducanu, Maria Mailat Ler Hermini, Gheorghe Maier, Traian Sibianu şi alţii care pun un accent deosebit pe calitatea lucrărilor. Tot pînă ieri în această unitate s-a făcut prima praşila pe 120 hectare cartofi din cele 263 cultivate. Şi la C.A.P. Măeruş se lucrează la prăşitul sfeclei de zahăr şi al cartofilor. Pe unele porţiuni de teren am întîlnit cooperatori lbcrînd la răritul sfeclei După ce a terminat praşila ta pe cele 41 hectare sfeclă de zahăr repartizate, brigada a III-a de cîmp din satul Arini, condusă de Nicolae Casaş, a venit să dea o mină de ajutor brigăzilor din Măeruş rămase în urmă. „Avem 120 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr şi HC cu cartofi , ne-a spus inginera cooperativei, Claudia Sălăvăstru. Praşila I-a s-a făcut pe aproape întreaga suprafaţă, însă la răritul sfeclei, unde trebuie un volum mai mare de muncă manuală, situaţia e necorespunzătoare. In cooperativă nu avem forţă de muncă suficientă şi prin urmare e greu să cuprindem întreaga suprafaţă cultivată. Totuşi, pentru a realiza la timp şi de bună calitate răritul sfeclei de zahăr ara hotărît ca de poimîine să repartizăm cite 30—40 ari şi cooperatorilor cu munci administrative, inclusiv preşedintelui. Aceasta este una din soluţiile care ne va conduce la ieşirea din impas". Soluţia este bună, însă de ce se aplică numai... poimîine? Situaţia de pe teren, cînd o parte din sfeclă este invadată de buruieni, era cunoscută, şi ca atare repartizarea se putea face cu cel puţin o saptămînă în urmă. In orice caz, trebuie făcut, totul pentru ca lucrările de întreţinere să se efec- 1. BRAGHEŞ (Continuare în pag. a 3-a! CALIFICAREA - ATRIBUT Al FOLOSIRII EFICIENTE A ZESTREI TEHNICE „Masă rotundă“ organizată la uzina „Rulmentul“ de Consiliul municipal Braşov al sindicatelor şi redacţia ziarului „Drum nou“ Dintre factorii de mare complexitate care condiţionează folosirea optimă a întregului potenţial tehnic şi uman al întreprinderii, participanţii la „masa rotundă“, care a avut loc zilele trecute la uzina „Rulmentul“, au ales ca centru gravitaţional al dezbaterilor unul din cei mai importanţi şi anume : „Nivelul de calificare al salariaţilor şi influenţa lui asupra utilizării capacităţilor de producţie". Discuţiile purtate au relevat că în cadrul unor multiple preocupări pentru creşterea eficienţei activităţii economice, procesul de calificare al salariaţilor a consemnat reuşite deosebite. Astfel, anl trecut au urmat cursurile de calificare, ridicare a calificării şi specializare, un număr de 760 muncitori, ingineri şi tehnicieni, iar în acest an numărul lor sporeşte cu peste 220 cursanţi. îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe de specialitate, fructificarea lor în producţie a contribuit la creşterea productivităţii muncii, la folosirea mai bună a maşinilor, indicele lor de utilizare în primele patru luni ale anului în curs atingînd cota de 78,2 la sută în secţiile de bază, cu 4,4 la sută mai mare (în cifre absolute), faţă de perioada similară a anului trecut. Cu ocazia „mesei rotunde", s-au desprins însă şi cîteva probleme de interes general a căror rezolvare trebuie să stea în atenţia comitetului de direcţie şi a organelor sindicale din întreprindere, astfel ca procesul de calificare al salariaţilor să ţină pasul cu creşterea complexităţii zestrei tehnice din dotare. Din cele spuse de tov. ing. Victor Dragoman, şeful secţiei strungărie, şi ing. Mihai David, şeful secţiei sculărie, rezultă necesitatea îmbunătăţirii permanente a conţinuitului tematicilor, în elaborarea cărora trebuie să se insiste mai mult asupra problemelor tehnice de specialitate ale meseriei şi mai puţin asupra celor de teorie generală. Pentru fiecare meserie se cer totodată introduse teme noi, cum sunt, bunăoară, cele privind întreţinerea şi exploatarea raţională a utilajelor, deoarece numai astfel cel care lucrează cu maşina îi poate asigura o funcţionare la parametrii optimi. E necesar, totodată, GH. NOVAC (Continuare în pag. a 3-a) Întîlnire cu muzicienii In zilele de 20 şi 21 mai, din iniţiativa Consiliului judeţean al sindicatelor, a avut loc intilnirea preşedinţilor comitetelor sindicatelor din întreprinderile şi instituţiile braşovene cu muzicienii Mauriciu Vescan şi Tiviu Teodor Teclu. Cu acest prilej participanţii au luat in discuţie aspecte ale educaţiei gustului muzical cit şi preocupări privind adecvarea repertoriului Teatrului muzical şi Filarmonicii „George Dima“ în acest sens. Moment inaugural la I.C.C.F. Lucrătorii de la I.C.C.F. Braşov au înscris în cartea lor de vizită încă o realizare inedită în domeniul construcţiilor feroviare. Ei au construit pasajul aerian peste calea ferată electrificată în zona Sinaia, lucrare executată pentru prima dată în cadrul întreprinderii. Noua realizare a constructorilor braşoveni este de fapt un moment inaugural. Asemenea lucrări se vor efectua şi în viitor, printre care şi pasajul peste calea ferată in zona Bartolomeu, la Braşov. MERIDIANE cum a învăţat „Ruta 781“ să NAŞTEREA CREIERULUI ŞI FORMAREA OCHILOR MAŞINII DE CITIT NOUL APARAT CITEŞTE ÎNTR-UN MINUT 12—20 DE DOCUMENTE CÎND MAŞINA IŞI , EXPRIMĂ ÎNDOIALA Orice descoperire sau invenţie importantă, aducînd elemente noi, necunoscute, generează totodată numeroase probleme despre a căror existenţă înainte vreme nimeni nu bănuia nimic. Maşinile electronice de calcul, apărute în anii de după război, au săvîrşit o revoluţie în domeniul calculului şi au accelerat de mii de ori munca oamenilor. Cu toate acestea, maşinile „inteligente", care săvîrşesc zeci de mii de operaţii pe secundă, nu pot funcţiona cu sistemul obişnuit de cifre. Toate datele trebuie transcrise pe cartoane perforate sau pe benzi magnetice. Numai atunci maşina va fi în stare să transforme semnalele în impulsuri electrice. In mod practic, aceste materiale sunt pregătite manual, cu ajutorul perforatoarelor cu clape sau al altor maşini. Fiecare cifră, fiecare semn, trebuie puse cu mina omului, or, posibilităţile omului şi ritmul lui de lucru sunt foarte limitate. Se ajunge la situaţia că este nevoie de zile şi luni pentru pregătirea unor date pe care maşina le prelucrează în cîteva minute. Există azi în toată lumea peste 50.000 de maşini electronice de calcul. Pentru toate aceste maşini, materialele de bază suntlomimiare in pag 4a l