Drum Nou, mai 1969 (Anul 26, nr. 7566-7591)

1969-05-22 / nr. 7583

is rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr 7583 loi,22 mai 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uni­ţi-bril Comunicatul Şedinţei plenare a Comitetului Central al Partidului Comunist Român In ziua de 21 mai a.c. a avut loc ple­nara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La lucrările plenarei au participat, ca invitaţi, membri ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, preşedinţi ai comisiilor perma­nente ale Marii Adunări Naţionale, şefi ai Secţiilor C.C. al P.C.R., membrii Co­legiului Central de partid, primi-secre­­tari ai Comitetelor judeţene de partid, conducători ai unor instituţii centrale de stat, ai organizaţiilor de masă şi ob­şteşti, ai Frontului Unităţii Socialiste, ai consiliilor oamenilor muncii de naţio­nalitate maghiară şi germană, redactori şefi ai presei centrale. Plenara a avut următoarea ordine de zi : Activitatea delegaţiei de partid şi gu­vernamentale române la sesiunea a XXIII-a, specială, a Consiliului de Aju­tor Economic Reciproc ; Cu privire la Consfătuirea internaţio­nală a partidelor comuniste şi munci­toreşti ; Convocarea, normele de reprezentare şi ordinea de zi a celui de-al X-lea Con­gres al Partidului Comunist Român. La primul punct al ordinii de zi, ple­nara a ascultat informarea prezentată­­ de tovarăşul Gheorghe Rădulescu cu privire la lucrările şi hotărîrile recentei sesiuni a Consiliului de Ajutor Econo-­ mic Reciproc şi la activitatea desfăşu­rată la această sesiune de către delega­ţia de partid şi guvernamentală a Re­publicii Socialiste România. Plenara a dat o înaltă apreciere şi a aprobat în unanimitate activitatea dele­gaţiei române conduse de tovarăşul Ni­­colae Ceauşescu la sesiunea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Plenara a aprobat în unanimitate do­cumentele adoptate la această sesiune şi a dat sarcină Consiliului de Miniştri să ia măsurile corespunzătoare. Plenara a subliniat că lucrările sesiunii, docu­mentele adoptate cu acest prilej consti­tuie o contribuţie importantă la adînci­­rea colaborării şi cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre statele mem­bre ale C.A.E.R., la perfecţionarea acti­vităţii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc pe baza principiilor interna­ţionalismului socialist, egalităţii depline în drepturi, respectării suveranităţii şi intereselor naţionale, avantajului reci­proc şi întrajutorării tovărăşeşti. Plena­ra a apreciat că rezultatele sesiunii Con­siliului de Ajutor Economic Reciproc evidenţiază încă o dată importanţa pe care o are discutarea problemelor de interes comun între conducerile de par­tid şi de stat ale ţărilor socialiste în spi­ritul încrederii, stimei şi respectului re­ciproc, al preocupării pentru întărirea prieteniei şi unităţii. Plenara a reafirmat hotărîrea Parti­dului Comunist Român şi a guvernului Republicii Socialiste România de a mi­lita şi în viitor pentru dezvoltarea co­laborării economice şi a cooperării în producţie, ştiinţă şi tehnică cu ţările membre ale Consiliului de Ajutor Eco­nomic Reciproc, cu toate ţările socia­liste, în interesul progresului economic şi social al fiecărei ţări, al dezvoltării sistemului socialist mondial, în acelaşi timp, România va dezvolta în continuare legăturile sale economice cu celelalte state, indiferent de orîndui­­rea lor socială, pe temelia normelor de relaţii internaţionale promovate de par­tidul comunist şi guvernul român. La al doilea punct al ordinii de zi plenara a ascultat informarea tovarăşu­lui Paul Niculescu-Mizil cu privire la participarea Partidului Comunist Român la pregătirea şi la lucrările Consfătuirii internaţionale a partidelor comuniste şi muncitoreşti. Plenara a aprobat în unanimitate ac­tivitatea depusă şi măsurile întreprinse de Comitetul Executiv al C.C al P.C.R. in legătură cu participarea Partidului Comunist Român la pregătirea acestei Consfătuiri, precum şi activitatea dele­gaţiei P.C.R. la lucrările Comisiei pre­gătitoare care s-au desfăşurat la Buda­pesta şi Moscova. Comitetul Central a hotărît ca Parti­dul Comunist Român să participe la Consfătuirea internaţională a partidelor comuniste şi muncitoreşti care va înce­pe la 5 iunie anul curent şi a stabilit delegaţia sa la această consfătuire, alcă­tuită din tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, condu­cătorul delegației, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Co­mitetului Central al Partidului Comu­nist Român, Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Mihai Dalea, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Ștefan Voicu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Vasile Vlad, membru supleant al Co­mitetului Central al Partidului Comu­nist Român. Plenara a examinat proiectul docu­mentului intitulat :,Sarcinile luptei îm­potriva imperialismului în etapa actua­lă şi unitatea de acţiune a partidelor comuniste şi muncitoreşti,­­a tuturor for­ţelor antiimperialiste“ Ea a dat mandat reprezentanţilor Partidului Comunist Român să exprime punctul de vedere al C.C. al P.C.R. asupra acestui document şi să acţioneze pentru îmbunătăţirea lui, pentru ca documentul ce va fi a­­doptat la Consfătuirea internaţională a partidelor comuniste şi muncitoreşti să oglindească poziţiile comune ale parti­delor frăţeşti şi să contribuie la, cauza uniunii mişcării"mttfuTiîSti*"şi muncito-­­ reşti, a tuturor forţelor antiimperialiste. Plenara a analizat propunerile Comi­tetului Executiv al C.C al P C.R., pre­zentate de tovarăşul Virgil Trofin cu privire la convocarea, normele de re­prezentare și ordinea de zi a celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Plenara a adoptat în unanimi­tate hotărîrea cu privire la convocarea Congresului al X-lea al Partidului Co­munist Român la data de 4 august 19­69. în cursul dezbaterilor au luat cuvîn­­tul tovarășii : Gheorghe Pană, Alexan­dru Roabă, Mihai Telescu, Walter Ro­man, Richard Winter, Bujor Almă­şan, Király Carol, Alexandru Bîrlădeanu, Gheorghe Petrescu, Constantin Pîrvu­­lescu, Aurel Duca, Gheorghe Gaston Marin, Fazekas Ludovic-­ Mihai Roşianu, Alexandru Sobaru, Ion Coman, Barbu Zaharescu, Iosif Uglar. în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. HOTARIRE cu privire la convocarea celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român Comitetul Central al Partidului Comunist Român, întrunit în ședință plenară în ziua de 21 mai a.c., hotărăşte: Convocarea la data de 4 august 1969 a celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, cu urmă­toarea ordine de zi: 1. RAPORTUL COMITETULUI CENTRAL CU PRI­VIRE LA ACTIVITATEA P.C.R. ÎN PERIOADA DINTRE CONGRESUL AL IX-LEA ŞI CONGRESUL AL X-LEA AL P.C.R. ŞI SARCINILE DE VIITOR ALE PARTIDULUI. — RAPORTOR TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞES­CU. 2. DIRECTIVELE CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN PRIVIND PLANUL CINCINAL PE ANII 1971—1975 ȘI LINIILE DIRECTOA­RE ALE DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NAȚIONALE PE PERIOADA 1976—1980. — RAPORTOR TOVARĂȘUL ION GHEORGHE MAURER. 3. RAPORTUL COMISIEI CENTRALE DE REVIZIE. — RAPORTOR TOVARĂȘUL CONSTANTIN PIR­­VULESCU. 4. MODIFICĂRILE CE SE PROPUN A FI ADUSE STATUTULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN. — RAPORTOR TOVARĂŞUL VIRGIL TROFIN. 5. ALEGEREA COMITETULUI CENTRAL AL PAR­TIDULUI COMUNIST ROMÂN ŞI A COMISIEI CEN­TRALE DE REVIZIE. In vederea alegerii de delegaţi pentru Congresul parti­dului se stabileşte următoarea normă de reprezentare: un delegat la 1.000 membri de partid, luîndu-se ca bază e­­fectivul partidului la 31 mai 1969. Delegaţii pentru congres vor fi aleşi la conferinţele extraordinare ale organizaţiilor de partid judeţene şi a municipiului Bucureşti. Plenara a dat mandat Comitetului Executiv să elabo­reze tezele Comitetului Central pentru Congresul al X-lea al P.C.R., precum şi proiectul de directive privind planul cincinal pe anii 1971—1975 şi liniile directoare ale dez­voltării economiei naţionale pe perioada 1976—1980, care vor fi supuse dezbaterii tuturor organizaţiilor de partid, opiniei publice. Pe baza concluziilor ce se vor desprinde din dezbate­rea tezelor şi a proiectului de directive, Comitetul Central al partidului va definitiva documentele ce vor fi supuse Congresului al X-lea al P.C.R. Liceu pedagogic la Braşov In scopul îmbunătăţirii şi consolidării procesului instruc­­tiv-educativ la nivelul ciclu­lui I al şcolii generale, în anul şcolar 1969/70, judeţul nostru se va îmbogăţi cu o nouă uni­tate şcolară. Este vorba de liceul pedagogic, care va func­ţiona la Braşov, pentru în­ceput cu două clase pentru învăţători cu limba de pre­dare română şi cu o clasă pen­tru educatoare, cu limba de predare română. In cadrul li­ceului pedagogic va funcţiona şi o secţie post-liceală cu o clasă cu limba de predare ro­mână pentru învăţători şi o clasă post-liceală cu limba de predare română, pentru edu­catoare. Pot concura pentru o­­cuparea locurilor la clasele sus-menţionate absolvenţi ai şcolilor generale şi ai liceelor de cultură generală din muni­cipiul şi judeţul Braşov. soarta recoltei Pe scena Palatului culturii Faza judeţeană a celui de-al IX-lea concurs Cea de-a doua zi a competi­ţiei din cadrul fazei judeţene a celui de-al IX-lea concurs al ■­ formaţiilor artistice de amatori a reunit de astă-dată formaţiile caselor de cultură din Predeal Codlea şi Rîşnov Astăzi, la orele 19:30, vom putea urmări formaţiile artistice ale Uzinei de autocamioane, uzinelor „Me­trom“, „Rulmentul“, ale Sindi­catului învăţămîntului, cît şi pe cele de la C.F.R., „Centrofarm“ şi Uzina 2. Ieri a sosit la Braşov colectivul Teatrului naţional de păpuşi din Cuba Aseară a sosit la Braşov un colectiv al Teatrului naţional de păpuşi din Cuba, care va prezenta astăzi, la orele 10 şi la orele 13, în sala Teatrului muzical, spectacolele „Cutia cu jucării" pe muzică de Claude Debussy şi „Ibey Ana“. Artiştii cubanezi au fost întîmpi­­naţi de colectivul Teatrului de păpuşi din Braşov, care le-a făcut o călduroasă primire. Acum, e hotărîtă de ÎNTREŢINEREA CULTURILOR Sfecla de zahăr ocupă un loc important în planul de cultură al majorităţii cooperativelor agri­cole din judeţul nostru. Fiind una dintre plantele tehnice deosebit de valoroase şi rentabile, este ne­cesar să i se acorde o atenţie deo­sebită, în special acum la între­ţinere, lucrări de care depinde în cea mai mare măsură obţinerea unor producţii ridicate. Şi nu se poate spune că nu se acordă grija cuvenită acestei culturi. La coo­perativa agricolă din Feldioara, bunăoară, în acest an se cultivă sfecla de zahăr pe o suprafaţă de 245 hectare. Ieri aici se găseau la prăşitul şi răritul ei peste 200 cooperatori „Praşila întîia s-a e­­fectuat pe aproape întreaga supra­­faţă — ne-a relatat tov. Stere Vrana, inginerul cooperativei, iar acum oamenii lucrează la praşila a D-a şi o dată cu aceasta la ră­ritul sfeclei. Pînă in prezent au fost rărite circa 90 hectare. Viteza medie zilnică la această lucrare este de circa 20 hectare, fapt care ne permite ca in următoarele 6—7 zile să o încheiem în întregime". în cîmp, am întîlnit mulţi coo­peratori ca : Mih­ai Ianăş, Gheor­­ghe Grecu, Ilie Munteanu, Emilia Răducanu, Maria Mailat Ler Her­mini, Gheorghe Maier, Traian Si­­bianu şi alţii care pun un accent deosebit pe calitatea lucrărilor. Tot pînă ieri în această unitate s-a făcut prima praşila pe 120 hectare cartofi din cele 263 cul­tivate. Şi la C.A.P. Măeruş se lu­crează la prăşitul sfeclei de zahăr şi al cartofilor. Pe unele porţiuni de teren am întîlnit cooperatori lbcrînd la răritul sfeclei După ce a terminat praşila t­a pe cele 41 hectare sfeclă de zahăr repartizate, brigada a III-a de cîmp din satul Arini, condusă de Nicolae Casaş, a venit să dea o mină de ajutor brigăzilor din Măeruş ră­mase în urmă. „Avem 120 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr şi HC cu cartofi , ne-a spus inginera cooperativei, Claudia Sălăvăstru. Praşila I-a s-a făcut pe aproape în­treaga suprafaţă, însă la răritul sfeclei, unde trebuie un volum mai mare de muncă manuală, si­tuaţia e necorespunzătoare. In cooperativă nu avem forţă de muncă suficientă şi prin urmare e greu să cuprindem întreaga suprafaţă cultivată. Totuşi, pentru a realiza la timp şi de bună cali­tate răritul sfeclei de zahăr ara hotărît ca de poimîine să repar­tizăm cite 30—40 ari şi coopera­torilor cu munci administrative, inclusiv preşedintelui. Aceasta es­te una din soluţiile care ne va conduce la ieşirea din impas". Soluţia este bună, însă de ce se aplică numai... poimîine? Situa­ţia de pe teren, cînd o parte din sfeclă este invadată de buruieni, era cunoscută, şi ca atare reparti­zarea se putea face cu cel puţin o saptămînă în urmă. In orice caz, trebuie făcut, totul pentru ca lucrările de întreţinere să se efec- 1. BRAGHEŞ (Continuare în pag. a 3-a! CALIFICAREA - ATRIBUT Al FOLOSIRII EFICIENTE A ZESTREI TEHNICE „Masă rotundă“ organizată la uzina „Rulmentul“ de Consiliul municipal Braşov al sindicatelor şi redacţia ziarului „Drum nou“ Dintre factorii de mare comple­xitate care condiţionează folosirea optimă a întregului potenţial teh­nic şi uman al întreprinderii, par­ticipanţii la „masa rotundă“, care a avut loc zilele trecute la uzina „Rulmentul“, au ales ca centru gravitaţional al dezbaterilor unul din cei mai importanţi şi anume : „Nivelul de calificare al salariaţi­lor şi influenţa lui asupra utilizării capacităţilor de producţie". Discuţiile purtate au relevat că în cadrul unor multiple preocupări pentru creşterea eficienţei activi­tăţii economice, procesul de cali­ficare al salariaţilor a consemnat reuşite deosebite. Astfel, an­l tre­cut­ au urmat cursurile de califica­re, ridicare a calificării şi specia­lizare, un număr de 760 muncitori, ingineri şi tehnicieni, iar în acest an numărul lor sporeşte cu peste 220 cursanţi. îmbogăţirea bagaju­lui de cunoştinţe de specialitate, fructificarea lor în producţie a con­tribuit la creşterea productivităţii muncii, la folosirea mai bună a maşinilor, indicele lor de utilizare în primele patru luni ale anului în curs atingînd cota de 78,2 la sută în secţiile de bază, cu 4,4 la sută mai mare (în cifre absolute), faţă de perioada similară a anului tre­cut. Cu ocazia „mesei rotunde", s-au desprins însă şi cîteva pro­bleme de interes general a căror rezolvare trebuie să stea în aten­ţia comitetului de direcţie şi a or­ganelor sindicale din întreprindere, astfel ca procesul de calificare al salariaţilor să ţină pasul cu creş­terea complexităţii zestrei tehnice din dotare. Din cele spuse de tov. ing. Vic­tor Dragoman, şeful secţiei strun­­gărie, şi ing. Mihai David, şeful secţiei sculărie, rezultă necesitatea îmbunătăţirii permanente a conţi­nuitului tematicilor, în elaborarea cărora trebuie să se insiste mai mult asupra problemelor tehnice de specialitate ale meseriei şi mai puţin asupra celor de teorie gene­­r­ală. Pentru fiecare meserie se cer totodată introduse teme noi, cum sunt, bunăoară, cele privind între­ţinerea şi exploatarea raţională a utilajelor, deoarece numai astfel cel care lucrează cu maşina îi poa­te asigura o funcţionare la para­metrii optimi. E necesar, totodată, GH. NOVAC (Continuare în pag. a 3-a) Întîlnire cu muzicienii In zilele de 20 şi 21 mai, din iniţiativa Consiliului judeţean al­ sindicatelor, a avut­ loc intilnirea preşedinţilor comi­tetelor sindicatelor din între­prinderile şi instituţiile bra­şovene cu muzicienii Mauri­­ciu Vescan şi Tiviu Teodor Teclu. Cu acest prilej participanţii au luat in discuţie aspecte ale educaţiei gustului muzical cit şi preocupări privind a­­decvarea repertoriului Tea­trului muzical şi Filarmonicii „George Dima“ în acest sens. Moment inaugural la I.C.C.F. Lucrătorii de la I.C.C.F. Bra­şov au înscris în cartea lor de vi­zită încă o realizare inedită în do­meniul construcţiilor feroviare. Ei au construit pasajul aerian peste c­alea ferată electrificată în zona Sinaia, lucrare executată pentru prima dată în cadrul întreprinde­rii. Noua realizare a constructori­lor braşoveni este de fapt un mo­ment inaugural. Asemenea lucrări se vor efectua şi în viitor, printre care şi pasajul peste calea ferată in zona Bartolomeu, la Braşov. M­ERIDIANE cum a învăţat „Ruta 781“ să NAŞTEREA CREIERULUI ŞI FORMAREA OCHILOR MAŞINII DE CITIT NOUL APARAT CITEŞTE ÎNTR-UN MINUT 12—20 DE DOCUMENTE CÎND MAŞINA IŞI , EXPRIMĂ ÎNDOIALA Orice descoperire sau inven­ţie importantă, aducînd ele­mente noi, necunoscute, gene­rează totodată numeroase pro­bleme despre a căror existen­ţă înainte vreme nimeni nu bă­nuia nimic. Maşinile electroni­ce de calcul, apărute în anii de după război, au săvîrşit o re­voluţie în domeniul calculului şi au accelerat de mii de ori munca oamenilor. Cu toate a­­cestea, maşinile „inteligente", care săvîrşesc zeci de mii de operaţii pe secundă, nu pot funcţiona cu sistemul obişnuit de cifre. Toate datele trebuie transcrise pe cartoane perforate sau pe benzi magnetice. Numai atunci maşina va fi în stare să transforme semnalele în impul­suri electrice. In mod practic, aceste materiale sunt pregătite manual, cu ajutorul perforatoa­relor cu clape sau al altor ma­şini. Fiecare cifră, fiecare semn, trebuie puse cu mina o­­mului, or, posibilităţile omului şi ritmul lui de lucru sunt foar­te limitate. Se ajunge la situa­ţia că este nevoie de zile şi luni pentru pregătirea unor da­te pe care maşina le prelucrea­ză în cîteva minute. Există azi în toată lumea pes­te 50.000 de maşini electronice de calcul. Pentru toate aceste maşini, materialele de bază sunt­­l­om­imiare in pag 4­a l

Next