Epoca, ianuarie 1932 (nr. 881-904)
1932-01-08 / nr. 884
agina 2-a' ■Bij EPOCĂ Aspecte Coloanele de marmoră țin strajă somptoaselor săli din palatul Mitropolitan. Grandiositatea unui lux caracteristic evului mediu pare a da o notă discordantă în raport cu opincile și cojoanele celor doi la reprezentanți ai satelor mari în adunarea eparhială. "Restul laicilor este sămănat pe ici pe cola cu câteva reverende negre de ale clericilor bucovineni. Budele roșii a înalților chiriarhhi împestrițează adunarea care excelează printr’o majoritate de negru și alb. Nu după multă așteptare, fotoliul prezidențial este ocupat de I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie. Liniște prevestitoare de furtună tronează în plenul celor prezenți. Veșnicii pronosticari ai unor astfel de evenimente, prorocesc o mare vijelie. Cică opoziția va fi mai aspră, mai vehementă și mai pornită la atac la oricând. Se vor aduce acuze și se vor face probe, fixându-se intr’o lumină clară vinovăția consilierilor epiMali, singurii vinovați de situația de azi. Ce criză, ce dumping sovietic, ce diminuare a mijloacelor de achiziție ? Toate aceste realități sunt răsturnate de șosetele câtorva interesați cari domnesc prin împărăția culiselor. Bineînțeles că întreg bagajul de insinuări s'a dovedit a fi fost din domeniul inventiv al unor pescuitori în apă turbure. Rând pe rând s’au scurs ședințele adunării eparhiale intr'un cadru de pașnică înțelegere, evoluând între rapoartele oficianților diferitelor resorturi ai eparhiei noastre și critica obiectivă a unor membri din opoziție, comune de experți cuprinzând și experți în afară de adunarea eparhială, care e omisiune să examineze, într’un timp limitat, situația economică generală a fondului, rezultatele materiale și morale ale exploatării lemnului in regie proprie, rentabilitatea acestei exploatări pentru viitor și să avizeze asupra mijloacelor de Îndreptare, pentru ca, pe baza constatărilor acestei comuniuni, adunarea eparhială să fie în măsură să verifice și să voteze bugetul și să hotărască măsurile de îndreptare. D. dr. Onufrei Lunguleac, totr'un ceastă adunare, își începe cuvântarea prin cele mai deosebite elogii aduse I. P. S. S. Mitropolitului Nectarie și consilier lor eparhiali. Această adunare eparhială a realizat foarte multe îmbunătățirii In cei 6 ani de activitate. Gripe trebue să recunoaștem faptul că această adunare este o adevărată academie, având in rândurile ei tot ce are mai select știința teologică, viața morală și culturală din Bucovina. Adunarea eparhială — spune d- Nieter — nu se desolidarizează de consiliul eparhial. Principala cauză a situației precare la fondul bisericesc este criza generală economică. Din moment ce prețul lemnului scade, firesc să scadă și veniturile. Lemnul care se vindea cu 570, azi se vinde cu 70 lei. Aci este izvorul neajunsurilor. Bugetul fondului este un buget mult mai real decât al statului care se bazează pe felurite taxe și timbre și alte venituri mai puțin apreciabile decât materialul lemnos al fondului bisericesc. Și nevoie de lemn va fi întotdeauna De aricum orice buget se bazează pe probabilități mai mari sau mai mici. Dar din cauza aceasta nu trebue semănată neîncredere și descurajare. Adunarea eparhială și consiliul eparhial și-au îndeplinit datoria și menirea și dorim ca și adunarea și consiliul viitor să fie la aceeaș înălțime, ba chiar să se și Întreacă și să ferească Dumnezeu de experiențe inverse. Azi averea fondului este fără nici o sarcină, întreg meritul revine Consiliului eparhial în frunte cu I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie, că au eliberat fondul de sarcini și readus dela Viena vesela fondului și corespondența de la Salzburg. In 1925 a fost obținută autonomia mult dorită a bisericii, pentru care s'au luptat generații întregi iar azi, unii cad jertfă, fără să-și dea seama, din nou unui curent care caută să zdruncine această autonomie, neputânduse desbăra de o veche mentalitate austriacă. In continuare d. senator I. Nistor, lămurește raportul ce este între Adunărea eparhială și Fundațiunea .,Fondului bisericesc" și arată cât de primejdioasă este mișcarea ce caută să înlăture sau să strice a acest raport, lucru care poate primejdui menirea fundațiunii. Stărue asupra lucrărilor în regie și arată că este un lucru bun și nu trebue să ne impresionăm. Aceste lucrări trevie restrânse numai acolo unde sunt fabrici proprii și căi ferate proprii. In apai trebue desființată. Lucrările în regie au fost avantajoase. In 1929 prețul la cioată a fost de 366 lei pe metru cub, iar în regie a dat un rezultat de 560, în 1930, 156 față de 326, iar in 1931, 125 față de 160. Personalul a ajuns 60 la sută, drept credincios creștin. De aceea lucrările în regie trebue păstrate cu restrângerile propuse și cu economiile impuse. Propune o comisie de disciplină legală împotriva acelora ce s’au făcut vinovați de angajarea, oneroasă a contabilului Reimisch. Cere sprijinirea încercărilor de negoț cu lemn al țăranilor. Stărue pentru îmbunătățirea salarizării preoților și pentru adausul la salariul preoților de la munte. Propune alocația trebuincioasă de 3 milioane le: care s’a defalcat la stăruința, L P. S. S. a președintelui. După acest discurs admirabil, bugetul fondului bisericesc este votat, mai întâi pe articole și pe urmă la general cu o majoritate zdrobitoare de voturi. Au fost 4 contra și 2 abțineri din totalul celor 60 de deputați eparhiali Coresp. JK Sua. !»©t asupra procentului de străini, angajați ca lucrători, in fabricile de cherestea din regia fondului. Trage atenția forurilor superioare asupra pericolului roșu care amenință masele de lucrători din pădurile fondului. Preconizează un regulament necesar de a se introduce la primirea sau chiar la revizuirea lucrătorilor existenți. Ai fi bine ca preoții L P. S. S. MITROPOLITUL NEG oratorilor înscriși, dă câteva diate TĂRIE, deschide adunarea generală a Eparhiei Bucovinei, salutând pe «ea prezenți dând cuvântul raportorului la bugetul pe 1932. S. S. PAR. CONS. DR. IPOLIT TARNABSCHI face o largă și bine documentată expunere asupra fondului bisericesc bucovinean dând cetire expunerii de motive la bugetul anului viitor și din care spicuim următoarele: In anul acesta se face pentru prima oră — ca și in bugetul Statului — o distimctiune specială între bugetul ordinar și extraordinar. Nevoia de a pune capăt socotelilor necinciteîate și conturilor nestabilite ale Fondului din anii trecut, a făcut ca să dăm în seama, bugetelui extraordinar tot trecutul nețnehidat Toate acestea se referă la datoriile neconsolidate și la rămășițele din bugetul expirat Sub numele de buget ordinar să iasă numai ebent uele strict necesare ale anului 1932. Din alcătuirea acestui buget se vade clar că ne aflăm in fața unei încercări hotărâte de a lichida trecutul și a face trecerea da la bugete de inflație la bugete de deflație. Această distincțiune între ordinar și extraordinar corespunde unei nevoi practice care nu poate fi lăsată fără dezlegare. Bugetul ordinar, așa cum este proectat pentru anul 1932, nu este un buget ideal. Calitatea lui principală este să se prezinte desistenl complet de angajamentele din trecut și să pună în practică principiul unei potriviri cât mai aproape intre venituri și cheltueli. împrumutul de consolidare ce urmează a se contracta pe lungă durată se va amortiza prin anuități ce se vor înscrie începând cu bugetul 1^33, ca cheltuială în bugetele extraordinare, înaintea tuturor celorlalte cheltueli, chiar și a salariilor, astfel ca să nu rămână nici o îndoială asupra hotărârii fondului bisericesc de a-și respecta angajamentele luate prin împrumut. Suma bugetului ordinar al fondului ei cifrează atât la venituri cât și la cheltueli cu suma de 126 milioane. Bugetul extraordinar arată la, venituri 83.000.000 și la cheltueli 206 milioane 595.574. (administrarea fondului bis-, consolarea datoriilor curente, 31.104.426 luîndu-se pentru acoperirea trebuințelor Eparhiei). In continuarea S. S. par. cons. Dr. I. Tarnavachi citește expunerea de motive la proectul de buget a Eparhiei pe exercițiul 1932. In rezumat redăm următoarele: Proectul de buget al Eparhiei se ridică la cheltueli pe exercițiu] azilul viitor la suma de 44.981.000 lei, cu o reducere deci de 44.907.000 față de bugetul de pe anul trecut care se cifra la 88.888.000 lei. Această economie grozavă rezultă din reducerile și suprimările făcute la personal, la capitolul cheltuelilor materiale, și la fondurile prevăzute anul trecut la sporirea mijloacelor de producțiune. D. Prof. Univ. Dr. VASILE GRECU, citește raportul comisiei bugetare pentru fond și eparhie, desvoltând cu date amplificate, expunere de motive a S. S. păr. cons. Dr. Ipolit Tarnavschi. Raportorul comisiei bugetare cu u n lux de argumente bine fixate și-a terminat lunga-i expunere, pe care din lipsă de spațiu suntem nevoiți să omitem, făcând un apel călduros onor, adunări eparhiale ca să binevoiască a lua în considerare, a discuta aducând fiecare obiect iunile ce va crede de cuviință și a stabili definitiv bugetele Fondului bisericesc, a Eparhiei și a Casei de Pensiuni. I. P. S. S. MITROPOLITUL NECTARIE declară deschisă discuția la Buget și dă cuvântul d-lui Dr. 4ovîrescu. D Dr. ALVIRESCU, face câteva obiecțiuni de minimă importanță. Furtunosul orator de pe vremuri, Ies,derul național țărăniștilor bucovineni se reliefează azi prin calmare că vorbește numai pentru a vorbi. Păr. Al BOCA, continuând seria satelor să aibă un control asupra tempo topatei, critica activitatea unor aleși ai eparhiei bucovinene in frunte cu d. Vasile Marcu. D. prof. univ. dr. Alexie Procopovici, măsurat și obiectiv până la scrupulos, tat © face un documentar referat asupra gestiunii celor 6 ani de activitate a Eparhiei noastre. Fruntaș reprezentant al adunării pe care o reprezintă cu demnitate, d. Procopovici reliefează greșelile comise de consilierii noștri eparhiali, nevoitând, bineînțeles, să evidențieze și lucruri bune, înfăptuite în ultimul timp. Bugetul de față se bazează pe cifre nu tocmai aproape de realitate. Prețurile de bază sunt cu mult, dincolo de puterile de realizat. Numărul funcționarilor se pare a fi încă prea mare. Protestează contra acelor persoane cari nu fără puțin interes personal, au introdus la loc de frunte pe un oarecare Helmisch, supus austriac, sub pretext de a fi fost expert contabil ca să introducă contabilitatea dublă la fond. Faptul că acest domn Remisch a fost, adus, a fost dureros, faptul însă că a fost menținut un serviciu un an și mai bine, a fost direct scandalos. Tot prin acest domn Reimisch fondul a fost obligat să comande chiar și imprimate de la Viena, în suma de peste 300.000 1 ©. Cere cele mai aspre sancțiuni contra acelor inconștienți cari au adus pagube enorme fondului prin tolerarea acestui abuz. D. prof. Procopovici se declară mulțumit când însăși mitropolitul Nectarie asigură adunarea de cale mai aspre pedepse ce se vor aplica celor găsiți vinovați. In încheiere distinsul orator își exprimă, oarecari nădejdi în împrumutul ce este la perspectivă de a se încheia la Creditul Agricol. Este singura, salvare din impasul timpurilor grele de azi. Totuși în haosul demagogic ce tronează în clipele de față, peste destinele țării, crede înainte de orice împrumuturi cari nu sunt sigure se impune o raționalizare in propriile noastre mijloace a production.: și desfacerii lemnului D. senator I. I. MU tor, fost ministru, ca ultimul care vorbește la a acestor lucrători, având puterea de a consolida îndepărtarea sau numai ademenirea oricărui lucrător dovedit de a fi sectant sau comunist I. P. S. S. MITROPOLITUL NECTARIE, răspunzând păr. Roca arată că situația religios morală a Eparhiei s’a îmbunătățit mult în ultimul timp. S’a avut întotdeauna în vedere principiile preconizate de păr. Boca,, acuma venindu-se chiar cu un regulament. PAR. GRIBOVICI, protestează contra ajutorării Oastei Domnului pentru care eparhia Bucovinei a găsit întotdeauna fonduri. Spun că. Oastea Domnului s’ar apropia de sectanți și că ar fi schismatici. Păr. Dr. IOAN PUIUL, insp. misionar, constată că în acești 6 ani Eparhia Bucovinei a desvoltat o activitate frumoasă. Rezultate excepționale și cari ne indrituesc să fim mândri de conducătorii bisericii ortodoxe din Bucovina n’au recoltat Ir. ultimii ani. In continuare stărue asupra regulării salariilor preoților exprimând dorința ca ele să fie egalizate cu salariile profesorilor secundari In replică, adresându-se păr. Gribovici, în calitatea sa de insp. misionar păr. Puiul, arată că acuzele formulate contra Oastei Domnului sunt nefondate. Am sprijinit Oastea Domnului fiindcă ea, a servit drept curent canalizator de revenire a sectanților la biserica ortodoxă. Păr. PETRUC, protestează contra încercării de reducere și egalizare a salariilor preoților din Bucovina cu lefurile preoților din vechiul regat. Cere cu insistență ca să se găsească toate posibilitățile pentru a se evita o astfel de nedreptate. Gospodarul ALBOI SANDRU, arată că la fond sunt prea puține elemente băștinașe. Apără pe țăranii cari au cumpărat lemn de lemoni din mână liberă. Acești țărani nu trebue confundați nici totr’un caz cu mierții. D. Alb și Șandru face numai cinste țăranilor bucovineni, știe că vorbească cu multă chibzuință criticând cu obiectivitate ceia ce crede că nu-i bine și aducând sincere mulțumiri celora ce-i ajută. Păr. Catareniuc, în numele preoțimi ucrainiene, aduce elogii I. P. S. S. Mitropolitului Nectarie și Consiliului Eparhial. Aduce la cunoștința adunării eparhiale doleanțele proștilor de la munte, cerând ca să nu li se suprime sporul de salar de 1.000 lei lunar acordat la decurs de atâția ani în șir. Timpul fiind înaintat I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie anunță, ședința viitoare pentru a doua zi la orele 9 dimineața. ADUNAREA EPARHIALĂ A MITROPOLIEI BUCOVINEI Budgetul fondului bisericesc a fost votat — i P. S. $. Mitropolitul Nectarie Q, prof. Procopovicî ~ Se lua II-o Ședința se deschide la 9 jum. dim. sub președinția I. P. S. S. Mitropolitului Nectarie. După citirea apelului nominal, constatându-se ca adunarea este în număr, se continuă cu discuția la buget la prof. Truseble pe poph LS w s avom primul înscris la cuvânt, deschide seria oratorilor din cea di a doua tî ai d.osbatifirilor* 1 I). După câteva, obiecțiuni asupra administrației bunurilor fondului bisericesc își încheie cuvântarea printr’o propunere din care reținem următoarele:„„Pentru a liniști opinia publică și pentru a redobândi și întări încrederea colectivității cere alcătuește biserica, noastră, se impune cu putere unui imperativ categoriei ca adunarea eparhială «ft teste« « Un comunicat Din partea Asociației generale a Invalizilor de razboi a primim următoarele: Camarazi ofițeri și grade inferioare invalizi din război. încă din 1928 organizațiile noastre au fost complect lipsite de orice sprijin din partea statului, legea de autonomie P. T. T. ne-a ridicat dreptul de corespondență gratuită care-l aveam prin legale anterioare, astfel a slăbit legătura dintre noi și abuzurile de tot felul, în dauna noastră, au crescut. In vederea unei neîntârziate acțiuni având de scop de a determina pe acei ce ar trebui să ne ocrotească, să intre în legalitate, vă rugăm să ne semnalați toate abuzurile și incăilcările privitoare la legea I O. V. (publicată în Monitorul Oficial No. 97 din 5 Mai 1927). Vă mai rugăm a ne comunica (până la 1 Februarie 1932) : I) Data până la care vi s’au achitat drepturile de pensiune. II) Numele perceptorilor, cari călcând legea, v’au sechestrat pensiunea pentru dări, sau la plata pensiunilor au reținut dările din pensiunea ce vi se cuvenea, din raionul cărei administrații financiare fac parte acei perceptori. In vederea celor de mai sus vă atragem atențiunea asupra următoarelor articole din legea I. O. V. menționată: Art. 36. — Pensia invalizilor, orfanilor și văduvelor de război și sporurile acestei pensiuni nu pot fi urmărite decât pentru alimente și locuință in maximum o treime din cuantumul lor total Art. T?. — Toate Organe!« Ministerului de Finanțe care achită pensiuni stat datoare să achite pensiunile invalilor, orfanilor și văduvelor de război, lunar și cu precădere înaintea celorlalți pensionari ai statului. Datele de mai sus, rugăm să ne fie comunicate de către toți invalizii interesați din cele 15 Județe ale Moldovei, pe adresa: „Asociația Generală a Invalizilor din Război" Regionala Iași, Stcr. Aurora 3/13 Iași. Președinte Maior Emil Miclescu -XOX Uragan în Indiile orientale Batavia, 6 (Rador). Un uragan extrem de puternic a pustiit mare parte din Indiile orientale neerlandeze. Comunicațiile telefonice și telegrafice cu insulele Bali și Lombok au fost întrerupte. Pagubele sunt foarte mari. Amânunte lipsesc deocamdată. -XOX Ciocniri în muncitori polițiesi. Madriad, 6 (Rador). La Arnedo s-a produs o ciocnire între garda civilă și muncitorii din localitate, care erau în conflict cu patronii din cauză că aceștia au refuzat sa primească în serviciu pe mai mulți tovarăși ai lor care au fost anterior concediați. ^ Poliția a tras asupra muncitorilor. Sunt 6 morți printre «wei femei și uu copii și 16 răniți dîntre care unii tu stere gravi. Cugetări europene cu ocazia anului nou A doua conferință ținută de distinsul vizitator și cunoscător al țarei noastre, profesorul dr. Walter Hoffmann de la Academia din Freiburg, sub auspiciile Uniunei generale a industriașilor din România și a Institutului românesc de organizare științifică a muncei, a avut loc Marți, 5 ianuarie 1932, în sala de conferințe din str. Clemenceau 6. Ideile europene ale cunoscutului economist german (expuse de altfel în volumul său de curând apărut „Sudosteuropa”), se apropie mult de piamul Uniunei europene al d-lui Briand, cu deosebire că d. Hoffmann vede această uniune prin prisma economistului și nu a omului politic. Conferențiarul se ridică energic contra primatului politic asupra intereselor economice ale Europei în genere și ale statelor sudesteuropene în special. Dacă d-sa nu cere inversarea rolurilor, adică dominarea interesului economic asupra celui politic, în orice caz, cere o armonizare a acestor două puncte de vedere, egal de importante după d-sa. Conferențiarul este în ultma esența a expunerei sale, armonic expusă și logic documentată, pentru o uniune vamală, deocamdată a două grupe importante de state europene: statele agrare sudesteuropene pe de o parte și cele central europene industriale, pe de alta. Din această primă uniune ar rezulta ulterior uniunea vamală a tuturor statelor europene, adică a statelor unite europene, față de Statele Unite Americane. Citând pe marele economist Friedrich List ca partizan al ideei continentale liber admisă (în contradicție cu blocul continental napoleonian impus cu silă), d-sa termină cu cuvintele acestui cugetător, perfect adecvate ideelor sale generoase , „Et la patrie et l’humanità". Ca și conferința de Luni, 4 Ianuarie, și conferința a doua a profesorului german, a fost viu aplaudată de numeroșii săi prieteni și de un public înțelegător. ------------XOX-------------Serbarea dela reg.de gardă „Mihai Viteazul“ Eri a avut loc o frumoasă serbare la regimentul de gardă ,Mihai Viteazul“. Serbarea a început la ora 6 și jum., în prezența M. Sale Regelui Carol, a M. Sale Regina Maria, a Marelui Voevod Mihai, a Arhiducelui Anton de Habsburg și Arhiducesei Ileana de Habsburg care au venit însoțiți de I. P. S. S. Patriarhul dr. Miron Cristea, d-na de onoare Procopiu, d. general Vasievici, mareșalul Palatului, d. colonel Condeescu și colonel Svidenek, aghiotanți regali. rar Au asistat de asemeni d. geneȘtefănescu-Amza ministrul armatei, d. prof. dr. C. Angelescu, d-nii generali Paul Angelescu, N. Condeescu, Cihoschy foști miniștri, d-nii generali Samsonovich Balis, Marcel Olteanu, Lăzarescu, Bădescu, Mica, Sichitin, Gelu Petrescu, Oprescu, Manu, Alimănescu, d. prof. George Brătianu, dr. Victor Cădere, d -nii colonei Paul Teodorescu comand, reg. de gardă Mihai Viteazu, adj. Orășanu comand, reg. 2 vânători, Șteflea Radu Niculescu-Cociu, Gr. Ionescu etc., Gh. Petrescu, manolescu-Chiracula, Sturza, Toma Metaxa prefectul jud. Ilfov, d-nii Andrei Ionescu și Manole Constantinescu consilieri comunali, Daschievici și Botez, Mociornița, Olisevschy, sculptori sculptori Becker și Dimitriu-Bârlad, Neagu Boerescu, avocat Dragomirescu și diferiți ofițeri de rezervă ai regimentului, precum și toți d-nii ofițeri ai regimentelor de gardă din Capitală. La sosirea M. Sale Regelui corul condus de d. locot. Giugariu a intonat Imnul Regal. A rostit o frumoasă cuvântare d. colonel Paul Teodorescu. INAUGURAREA CASINOULUI Familia Regala și întreaga asistența a trecut în marea sala a cazinoului, care unește sobrietății o eleganță ce cucerește. D. Ion Manolescu, distinsul societar al teatrului Național, a citit cu verva și gama de nuanțe care-1 caracterizează, minunata schiță a lui Topârceanu „Bestia modernă“, iar d. Ion Manu, cu inepuizabilu i humor, a spus câteva din monoloagele d-sale atât de spirituale. D-nii Toneanu și Bâcleșeanu au fost delicioși în scena „La cafenea“ dintr’o revistă de actualitate. In partea muzicală au obținut elogii și aplauze d-nn Schilton (bariton), în aria Si pno din Pagliacci, tânărul și apreciatul tenor al operei din Cluj, d. Bădescu (solită) și d. Tasian (bariton). Serbarea s’a sfârșit la ora 8 seara. D- G. Brătian a oferit nezimentului epoleți: Domnitorul eu Alexandru I. Cuza. A urmat apoi o gustare, după care a urmat o ișersul iafimă, - - - Calde, proaspete... VOEVODUL ȚIGANILOR . Pentru Joi seara 7 Ianuarie, e afișat „Voevodul țiganilor’’ de Joh. Strauss și pentru Vineri 8 „Seara Mare’’ a d-lui Tiberiu Brediceanu și baletul de Bauet „Zâna Păpușilor”. In mattineul de Duminica viitoare se vor cânta „Cavaleria Rusticană și Paiațe”. CONFERINȚE PEDAGOGICE LA CASA ȘCOALELOR La Casa Școalelor s’a organizat următorul ciclu de conferințe pedagogice, cu concursul Institutului Pedagogic Român: 1. Orientarea pedagogică a școalei românești, G. G. Antonescu 16 ianuarie. 2. Școala de experimentare pedagogică, I. C. Petrescu, 23 Ianuarie. 3 Valoarea educativă a monografiilor sociologice, D. Gussi 30 Ianuarie. 4. Autonomia învățământului C. Kirițescu, 6 Februarie. 5. Higiena școlarului din punct de vedere psihologic, dr. P. Tömesen, 16 Februarie, Iosif I. Gabrea, 20 Februarie. 6. Statistică și politică școlară, 7. Considerațiuni asupra învățământului secundar, C. C. Giurescu 27 Februarie. 8. Puterea educativă a Științelor naturale I. Simionescu, 5 Martie. 9. Predarea fizicei în învățământ, Chr. Musceleanu 19 Martie. Conferințele se țin Sâmbăta, între orele 6—7 p. m. în Sala Casei Școalelor (str. Berthelot, 30). IN MEMORIA PROFESORULUI DIMITRIE KIRIAC Joi 8 ianuarie a. c. (Sf. loan) între orele II șI—17 a. m. va avea loc la Cimitirul Sfânta Vineri, comemorarea implinirei a 4 ani, de la moartea marelui nostru defunct profesor Dimitrie G. Kiriac, fondatorul Societății Corale „Carmen”. Toți membrii Societății, precum și toți acei cari l-au iubit și admirat, sunt rugați a lua parte. AUDIȚIUNILE MUZICALE ALE „CERCULUI ANALELOR ROMANE" Duminică 10 Ianuarie, orele 9 seara se va ține la Fundația Carol, a IV-a Audiție muzicală din ciclul „Forma în muzică” organizat de „Cercul Analelor române”. D. prof. G. Breazul, de la Academia regală de muzică, va vorbi despre: „Muzica în epoca renașterii”. Vor da prețiosul concurs, exemplificând din muzica secolului al XVI și XVII-lea: d-ra Madeleine Cocorăscu, piano d-na Elise Bâicoianu, canto, d-na C. C. Nottara, vioară; G. G. Drăghici, violoncel și T. Rogalsky la pian. Biletele de 40, 20 și 10 la agenția Feder. Membrii studenți au intrarea liberă. LIGA CULTURALA Miercuri 13 ianuarie 1932, orele 8 și lunru seara, la. „Liga Culturală“ B-diuil Schitu Măgureanu No. 1, va vorbi : d. I. Drăghici, avocat, fots ofițer voluntar, despre : Precursorii credinței. „Idealul național în ținuturile alipite". Conferințele vor urma regulat Miercurea seara și vor fi urmate de „Radio“. MOARTEA IN VACANȚĂ Pe scena teatrului Regina Maria, se fac mari pregătiri in vederea viitoarei premiere care va fi în seara de Vineri 15 Ianuarie, când se va juca pentru prima oară „Moartea ini vacanță” de A. Casella, în traducerea d-lui V. Rodan, cu d. Tony Bulandra în rolul titular, Regia Soare Z. Soare. CONFERINȚA Sâmbătă 9 Ianuarie, ora 5 d. a., se va ține la Fundația Carol, a Vila- conferință din ciclul organizat de „Cercul Analelor Române”. D. Mircea Eliade, de curând întors din India, wi vorbi despre: „Umanismul lui Rabindranah Tagore”: „ , ,,, D-na Marietta Sadova și d. Ion Manolescu, societari ai teatrului National, vor face lectura din opera marelui poet indian. Biletele la agenția Feder și înainte de conferință la Fundație. Membrii studenți au intrarea libera. --------——XCX—---------- - RADIO JOI 7 IANUARIE București, 16 kw. 394 m. Ora 13: Muzică vocală (plăci de gramofon). 13.45. Informațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 14: Muzică ușoară (plăci de gramofon). 18. Orchestra Gr. Dinicu, muzica ușoară și românească. 19: Informațiuni, meteorul și semnal orar. 1910. Orchestra Gr. Dinicu: Con 20: D. Gib. Mihăescu: Nuvelă inedită. 2040: Muzică românească (plăci de gramoom). 21. D. Gh. Folescu, bas la Opera Română- Verdi: Arie dinn opera Ernam; Mendelssohn: Arie din oratoriul Paulus; Thomas: Nina-Nana din opera Mignon; fuga: Lung e drumul Clujului; Monția: Duce-maș și tot m’aș duce. 21.20: Concert simfonic dirijat de d. Carlo Brunelli: C. Nottara: Hecuba, uvertură; Saint-Saens: Suită Algeriană. 22. D. Brunea Fox: Azilul de noapte, reportaj. 22.3. Continuarea concertului simffnic: Rimsky-Korsakoff: Sheherazada, poem simfonic, 22.45: Informațiuni. Morawska-Ostrava, îl kw., 263,8 m. — Ora 19.05: Revistă muzicală. 19.40: Plăci de gramofon; 20.20: Muzică ușoară. Heilsberg, 75 kw. 276.5 m. — Ora 17.35: Muzică distractivă. 21: Concert seral. Brno, 56 kw., 341.7 m. — Ora 20.20: Concert de orchestră. Londra, 70 kw., 355.8 m. — Ora 20.35: Orchestră; 22: Recital; 22.45: Operetă romantică; 0.35; Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 75 kw. 360.5 m. — Ora 18.05: Din Frankfurt: operete; 20.45: Muzică populară vieneză; 21.15; Comemorarea lui Goethe 22.45: Conetrință; 23.50: Muzică de dans. Lwow, (Lemberg), 16 kw. 380.7 m. Ora 23.20: Muzică de dans. Katowice, 16 kw. 408.7 m. ~~ Ora 21. ..Carnavalul“, 21.40: Muzică bisericească rusă; 2325; Muzică ușoară și de dans. Stockholm 75 kw. 435,4 m. — Ora 20: Romanțe suedeze; 21.15. Muzică iuftfesîțji 33; Moskgl jfetecstol,. .. 1 tineri S Ianuarie 1932 0 demonstrație originala Acum câteva zile, un grup de șomeri din orașul Bruenn (Cehoslovacia) a organizat o demonstrație laolaltă tristă și originala. Șomerii au peruit pe străzi, având în frunte pe un tovarăș deghizat în Moș-Crăciun. Și manifestanții cereau : „Moș- Crăciune, nu vrem daruri, nu vrem bomboane. Da-ne pe lucru, dă-ne pâine“. A fost o manifestație impresionantă. Dar a intervenit poliția și demonstranții au fost împrăștiați. —---------xox---------- Delegația italiană la conferința dezarmării Roma. 6 (Rador). Delegația italiană la conferința della Geneva pentru limitarea armamentelor, se compune din d-mi: Grandi, mi^ nfeiimli afacerilor străine, generalul Gazzera, miniistrul războiului, amiralul Sirianul, ministrul marinei, Balbo, ministrul aeronauticei precum și senatorii Vittorio Serabia și Acton, generalul Bonomi, senatorul de Marmis, senatorul Cavallero, doctorul Massimo Pilloti, depute toll Tornedei și generalul Pellegrini. D. A oro, ministru plenipotențiar va fi secretarul general al delegației. Delegația va fi completată eta un grup de experți secretari. -----------xox---------- Bibliografie Problema traficului de carne vie în Capitală, cu toate dedesubturile ei și cu toate amănuntele unei stări de lucruri cu totul deosebită — este tratată in mod documentar în interesanta broșură Negustorii de femei de Dinu Dumbravă. Caracterul documentar și senzațional al acestui interesant studiat, întemeiat pe realitatea crudă, face ca Negustorii de femei să aibă un mare succes de librărie. Volumașul elegant tipărit costă 20 lei și se găsește de vânzare în toată țara. Spectacole JOI, 7 IANUARIE OPERA ROMANĂ: „Voevodul țiganilor”. TEATRUL NAȚIONAL: Matineu : „Noaptea Regilor"; seara: „Ana Karenina”. TEATRUL REGINA MARIA: Matineu: „Adevărul gol, goluț"; seara: „Boulrraehon”. TEATRUL MARIA VENTURA: Matineu și seara: „Furtul de bijuterii”. TEATRUL MAJESTIC: „Ca *n vremuri bune". ALHAMBRA : „Alhambra petrece’*. TEATRUL LIBER: „Herșale Astrapoler”, cu Iosif Kamen și Din* Koening. REGAL: „Congresul dansează", cu Lilian Harvey și Willy Fritsch-CAPITOL: „Ma Cousine de Varșovie”, cu Liana Haid. TRIANON : „Domnișoara ofițer” (Liebes-komando). SELECT: „Inspirație”, cu Greta Garbo, și jurnal. TEM.NA : „Dirijabilul” și „Miky Maus petrece”. CINEMA BULEVARD PALACE. TM „Inspirație” cu Greta Garbo, și jurnal. VOX : „Trader Horn”. RIO : „Trup și suflet“, cu Charles Farell. ROXI: „Ma cousine de Varșovie”, cu Elvira Popescu. OMNIA: „Sing-Sing“, cu Heinrich George și Dita Parlo și o completare. CORSO: „Cei 4 vagabonzi“, vorbit în limba franceză. LIDO: „Numai tu”, comedie și jurnal. VOLTA BUZEȘTI: „Sten și Bran condamnați la 3 ani... și Banda veselă.“ FORUM (fost Teatrul Mic): ..Singling cu Heinrich Georghe și Difa Parlo și o completare. CLASIC MATASARI (str. Mătăsari): „Hagi Murat” și teatru. MARNA: „Trotuarul” și trupa Titi Mihăi] escu. MARCONI: „Tinger-Tanger”, jurnal și seara teatru. CERCUL SUBOFIȚERILOR: „Nenorocirile vin de la femei" și o completare. * MUZEUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI. Calea Victoriei No. 117, (fostă casa Morari), deschis publicului Dumineca fi Sărbătorite ie* gale, de la ore!» 10M3. Intrarea liberă ~ «