Epoca, ianuarie 1932 (nr. 881-904)

1932-01-08 / nr. 884

agina 2-a' ■Bij EPOCĂ Aspecte Coloanele de marmoră țin strajă somptoaselor săli din palatul Mitro­politan. Grandiositatea unui lux ca­racteristic evului mediu pare a da o notă discordantă în raport cu o­­pincile și cojoanele celor doi la reprezentanți ai satelor mari în adunarea eparhială. "Restul laicilor este sămănat pe ici pe cola cu câteva reverende negre de ale clericilor bucovineni. Budele roșii a înalților chiriarhhi împestri­țează adunarea care excelează prin­­tr’o majoritate de negru și alb. Nu după multă așteptare, fotoliul prezidențial este ocupat de I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie. Liniște pre­vestitoare de furtună tronează în plenul celor prezenți. Veșnicii pro­­nos­tic­ari ai unor astfel de eveni­mente, prorocesc o mare vijelie. Cică opoziția va fi mai aspr­ă, mai ve­hementă și mai pornită la atac la oricând. Se vor aduce acuze și se vor face probe, fixându-se intr’o lu­mină clară vinovăția consilierilor e­­p­iMali, singurii vinovați de situa­ția de azi. Ce criză, ce dumping so­vietic, ce diminuare a mijloacelor de achiziție ? Toate aceste realități sunt răsturnate de șosetele câtorva interesați cari domnesc prin împă­răția culiselor. Bineînțeles că întreg bagajul de insinuări s'a dovedit a fi fost din domeniul inventiv al unor pescui­tori în apă turbure. Rând pe rând s’au scurs ședin­țele adunării eparhiale intr'un ca­dru de pașnică înțelegere, evoluând între rapoartele oficianților diferite­lor resorturi ai eparhiei noastre și critica obiectivă a unor membri din opoziție, com­une de experți cuprinzând și experți în afară de adunarea epar­hială, care e omisiune să examineze, într’un timp limitat, situația econo­mică generală a fondului, rezulta­tele materiale și morale ale exploa­tării lemnului in regie proprie, ren­tabilitatea acestei exploatări pentru viitor și să avizeze asupra mijloa­celor de Îndreptare, pentru ca, pe baza constatărilor acestei comuniuni, adunarea eparhială să fie în mă­­sură să verifice și să voteze buge­tul și să hotărască măsurile de în­dreptare. D. dr. Onufrei Lunguleac, totr'un ceastă adunare, își începe cuvân­tarea prin cele mai deosebite elogii aduse I. P. S. S. Mitropolitului Nec­tarie și consilier lor eparhiali. Acea­stă adunare eparhială a realizat foarte multe îmbunătățirii In cei 6 ani de activitate. Gripe trebue să recunoaștem faptul că această adu­nare este o adevărată academie, a­­vând in rândurile ei tot ce are mai select știința teologică, viața mora­­lă și culturală din Bucovina. Adu­narea eparhială — spune d- Nieter — nu se desolidarizează de consiliul eparhial. Principala cauză a situa­ției precare la fondul bisericesc este criza generală economică. Din mo­ment ce prețul lemnului scade,­­ firesc să scadă și veniturile. Lem­nul care se vindea cu 570, azi se vinde cu 70 lei. Aci este izvorul ne­ajunsurilor. Bugetul fondului este un buget mult mai real decât al sta­tului care se bazează pe felurite taxe și timbre și alte venituri mai puțin apreciabile decât materialul lemnos al fondului bisericesc. Și nevoie de lemn va fi în­totdeauna De aricum orice buget se bazează pe probabilități mai mari sau mai mici. Dar din cauza aceasta nu trebue se­mănată neîncredere și descurajare. Adunarea eparhială și consiliul e­­parhial și-au îndeplinit datoria și menirea și dorim ca și adunarea și consiliul viitor să fie la aceeaș înăl­țime, ba chiar să se și Întreacă și să­ ferească Dumnezeu de experiențe inverse. Azi averea fondului este fără nici o sarcină, întreg meritul revine Consiliului eparhial în frunte cu I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie, că au eliberat fondul de sarcini și readus dela Viena vesela fondului și cores­pondența de la Salzburg. In 1925 a fost obținută autonomia mult dorită a bisericii, pentru care s'au luptat generații întregi iar azi, unii cad jertfă, fără să-și dea seama, din nou unui curent care caută să zdrun­cine această autonomie, neputându­­se desbăra de­ o veche mentalitate austriacă. In continuare d. senator I. Nistor, lămurește raportul ce este între A­­dunărea eparhială și Fundațiunea .,Fondului bisericesc" și arată cât de primejdioasă este mișcarea ce caută să înlăture sau să strice a a­cest raport, lucru care poate primej­­dui menirea f­undațiunii. Stărue a­­supra lucrărilor în regie și arată că este un lucru bun și nu trebue să ne impresionăm. Aceste lucrări trevie restrânse numai acolo unde sunt fabrici proprii și căi ferate pro­prii. In apa­i trebue desfiin­țată. Lucrările în regie au fost a­­vanta­joase. In 1929 prețul la cioată a fost de 366 lei pe metru cub, iar în regie a dat un rezultat de 560, în 1930, 156 față­ de 326, iar in 1931, 125 față de 160. Personalul a ajuns 60 la sută, drept credincios creștin. De aceea lucrările în regie trebue păstrate cu restrângerile propuse și cu economiile impuse. Propune o comisie de disciplină legală împo­triva acelora ce s’au făcut vinovați de angajarea, oneroasă a contabilu­lui Reim­isch. Cere sprijinirea încer­cărilor de negoț cu lemn al țărani­lor. Stărue pentru îmbunătățirea sa­larizării preoților și pentru adausul la salariul preoților de la munte. Pro­pune alocația trebuincioasă de 3 mi­lioane le: care s’a defalcat la stă­ruința, L P. S. S. a președintelui. După acest discurs admirabil, bu­getul fondului bisericesc este votat, mai întâi pe articole și pe urmă la general cu o majoritate zdrobitoare de voturi. Au fost 4 contra și 2 ab­țineri din totalul celor 60 de depu­tați eparhiali Coresp. JK Sua. !»©t asupra procentului de străini, an­gajați ca lucrători, in fabricile de cherestea din regia fondului. Trage atenția forurilor superioare asupra peri­colul­ui roșu care amenință ma­sele de lucrători din pădurile fon­dului. Preconizează un regulament necesar de a se introduce la primi­rea sau chiar la revizuirea lucrăto­­rilor existenți. Ai­ fi bine ca preoții L P. S. S. MITROPOLITUL NEG­ oratorilor înscriși, dă câteva diate TĂRIE, deschide adunarea generală a­ Eparhiei Bucovinei, salutând pe «ea prezenți dând cuvântul raporto­rului la bugetul pe 1932. S. S. PAR. CONS. DR. IPOLIT TARNABSCHI face o largă și bine documentată expunere asupra fon­dului bisericesc bucovinean dând cetire expunerii de motive la buge­tul anului viitor și din care spicuim­­ următoarele: In anul acesta se face pentru prima oră — ca și in bugetul Statu­lui — o distimctiune specială între bugetul ordinar și extraordinar. Nevoia de a pune capăt socotelilor necinciteîate și conturilor nestabi­lite ale Fondului din anii trecut, a făcut ca să dăm în seama, bugete­lui extraordinar tot trecutul nețn­­­ehidat Toate acestea se referă la datoriile neconsolidate și la rămă­șițele din bugetul expirat Sub nu­mele de buget ordinar să iasă nu­mai ebent uel­e strict necesare ale anului 1932. Din alcătuirea acestui buget se vade clar că ne aflăm in fața unei încercări hotărâte de a lichida tre­cutul și a face trecerea da la bugete de inflație la bugete de deflație. A­­ceastă distincțiune între ordinar și extraordinar corespunde unei nevoi practice care nu poate fi lăsată fără dezlegare. Bugetul ordinar, așa cum este proectat pentru­ anul 1932, nu este un buget ideal. Calitatea lui principală este să se prezinte des­istenl complet de angajamentele din­ trecut și să pună în practică prin­­cipiul unei potriviri cât mai aproa­pe intre venituri și cheltueli. împrumutul de consolidare ce ur­mează a se contracta pe lungă du­rată se va amortiza prin anuități ce se vor înscrie începând cu bugetul 1^33, ca cheltuială în bugetele ex­traordinare, înaintea tuturor celor­lalte cheltueli, chiar și a salariilor, astfel ca să nu rămână nici o îndo­ială asupra hotărârii fondului bise­ricesc de a-și respecta angajamen­tele luate prin împrumut. Suma bugetului ordinar al fon­dului ei cifrează atât la venituri cât și la cheltueli cu suma de 126 milioane. Bugetul extraordinar arată la, ve­nituri 83.000.000 și la cheltueli 206 milioane 595.574. (administrarea fondului bis-, consolarea datorii­lor curente, 31.104.426 luîndu-se pen­tru acoperirea trebuințelor Epar­hiei). In continuarea S. S. par. cons. Dr. I. Tarnavachi citește expunerea de motive la proectul de buget a E­­parhiei pe exercițiul 1932. In rezumat redăm următoarele: Proectul de buget al Eparhiei se ri­dică la cheltueli pe exercițiu] azi­lul viitor la suma de 44.981.000 lei, cu o reducere deci de 44.907.000 față de bugetul de pe anul trecut care se cifra la 88.888.000 lei. Această economie grozavă rezultă din reducerile și suprimările făcute la personal, la capitolul cheltuelilor materiale, și la fondurile prevăzute anul trecut la sporirea mijloacelor de producțiune. D. Prof. Univ. Dr. VASILE GRE­­CU, citește raportul comisiei buge­tare pentru fond și eparhie, desvol­­tând cu d­ate amplificate, expunere de motive a S. S. păr. cons. Dr. I­­polit Tarnavschi. Raportorul comisiei bugetare cu u n lux de argumente bine fixate și-a terminat lunga-i expunere, pe care din lipsă de spațiu suntem nevoiți să omitem, făcând un apel căldu­ros onor, adunări eparhiale ca să binevoiască a lua în considerare, a discuta aducând fiecare obiect iu­­n­ile ce va crede de cuviință și a stabili definitiv bugetele Fondului bisericesc, a Eparhiei și a Casei de Pensiuni. I. P. S. S. MITROPOLITUL NEC­­TARIE declară deschisă discuția la Buget și dă cuvântul d-lui Dr. 4o­­vîrescu. D Dr. ALVIRESCU, face câteva obiecțiuni de minimă importanță. Furtunosul orator de pe vremuri, Ies,derul național țărăniștilor buco­vineni se reliefează azi prin calm­­are că vorbește numai pentru a vorbi. Păr. Al BOC­A, continuând seria­ satelor să aibă un control asupra tempo topatei, critica activitatea unor aleși ai eparhiei buco­vi­nene in frunte cu d. Vasile Marcu. D. prof. univ. dr. Alexie Procopo­­vici, măsurat și obiectiv până la scrupulos, tat © face un documentar referat asupra gestiunii celor 6 ani de activitate a Eparhiei noastre. Fruntaș reprezentant al adună­rii pe care o reprezintă cu demni­tate, d. Procopovici reliefează gre­șelile comise de consilierii noștri e­­parhiali, nevoitând, bineînțeles, să e­­vidențieze și lucruri­ bune, înfăp­­tu­ite în ultimul timp. Bugetul de față se bazează pe cifre nu tocmai aproape de realitate. Prețurile de bază sunt cu mult, dincolo de pu­terile de realizat. Numărul funcțio­narilor se pare a fi încă prea mare. Protestează contra a­celor persoane cari nu fără puțin interes personal, au introdus la loc de frunte pe un oarecare Helmisch, supus austriac, sub pretext de a fi fost expert con­tabil ca să introducă contabilitatea dublă la fond. Faptul că acest domn Rem­isch a fost, adus, a fost dure­ros, faptul însă că a fost menținut un serviciu un an și mai bine, a fost direct scandalos. Tot prin acest domn Reimisch fondul a fost obli­gat să comande chiar și imprimate de la Viena, în suma de peste 300.000 1 ©. Cere cele mai aspre sancțiuni contra acelor inconștienți cari au adus pagube enorme fondului prin tolerarea acestui abuz. D. prof. Procopovici se declară mulțumit când însăși mitropolitul Nectarie asigură adunarea de cale mai aspre pedepse ce se vor aplica celor găsiți vinovați. In încheiere di­stinsul orator își exprimă, oarecari nădejdi în împrumutul ce este la perspectivă de a se încheia la Cre­ditul Agricol. Este singura, salvare din impasul timpurilor grele de azi. Totuși în haosul demagogic ce tro­nează în clipele de față, peste des­tinele țării, crede înainte de orice împrumuturi cari nu sunt sigure se impune o raționalizare in proprii­le noastre mijloace a production.: și desfacerii lemnului D. senator I. I. MU tor, fost minis­tru, ca ultimul care vorbește la a­ acestor lucrători, având puterea de a consolida îndepărtarea sau numai ademenirea ori­cărui lucrător do­vedit de a fi sectant sau comunist I. P. S. S. MITROPOLITUL NEC­TARIE, răspunzând păr. Roca ara­tă că situația religios morală a E­­parhiei s’a îmbunătățit mult în ul­timul timp. S’a avut întotdeauna în vedere principiile preconizate de păr. Boca,, acuma ven­in­du-se chiar cu un regulament. PAR. GRIBOVICI, protestează contra ajutorării Oastei Domnului pentru care eparhia Bucovinei a gă­sit întotdeauna fonduri. Spun că. Oastea Domnului s’ar apropia de sectanți și că ar­ fi schismatici. Păr. Dr. IOAN PUIUL, insp. mi­­sionar, constată că în acești 6 ani Eparhia Bucovinei a desvoltat o activitate frumoasă. Rezultate ex­cepționale și cari ne indrituesc să fim mândri de conducătorii biseri­cii ortodoxe din Bucovina n’au re­coltat Ir. ultimii ani. In continuare stă­rue asupra re­gulă­rii salariilor preoților expri­mând dorința ca ele să fie egali­zate cu salariile profesorilor secun­dari In replică, adresând­u-se păr. Gribovici, în calitatea sa de insp. misionar pă­r. Puiul, arată că acu­zele formulate contra Oastei Dom­nului sunt nefondate. Am sprijinit Oastea Domnului fiindcă ea, a ser­vit drept curent canalizator de re­veni­re a sectanților la biserica or­todoxă. Păr. PETRUC, protestează contra încercării de reducere și egalizare a salariilor preoților din Bucovina cu lefurile preoților din vechiul regat. Cere cu insistență ca să se găsească toate posibilitățile pentru a se evita o astfel de nedreptate. Gospodarul ALBOI SANDRU, a­­rată că la fond sunt prea puține e­­lemente băștinașe. Apără pe țăranii cari au cumpărat lemn de le­moni din mână liberă. Acești țărani nu trebue confundați nici totr’un caz cu mierții. D. Alb și Șandru face numai cin­ste țăranilor bucovineni, știe că vor­bească cu multă chibzuință criti­când cu obiectivitate ceia ce crede că nu-i bine și aducând sincere mul­țumiri cel­ora ce-i ajută. Păr. Catareniuc, în numele preo­țimi ucrainiene, aduce elogii I. P. S. S. Mitropolitului Nectarie și Con­siliului Eparhial. Aduce la cunoș­tința adunării eparhiale doleanțele proștilor de la munte, cerând ca­ să nu li se suprime sporul de salar de 1.000 lei lunar acordat la de­curs de atâția ani în șir. Timpul fiind înaintat I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie anunță, ședin­ța viitoare pentru a­ doua zi la orele 9 dimineața. ADUNAREA EPARHIALĂ A MITROPOLIEI BUCOVINEI Budgetul fondului bisericesc a fost votat —­ i P. S. $. Mitropolitul Nectarie­­ Q, prof. Procopovicî ~ Se lua II-o Ședința se deschide la 9 jum. dim. sub președinția I. P. S. S. Mitropo­lit­ului Nectarie. După citirea apelului nominal, constatându-se ca aduna­rea este în număr, se continuă cu discuția la buget la prof. Truseble pe poph LS w s avo­m primul înscris la cuvânt, deschi­de seria oratorilor din cea di a doua tî ai d.osba­tifirilor* 1 I). După­ câteva, obiec­­țiuni asupra administrației bunuri­lor fondului bisericesc își încheie cu­vântarea printr’o propunere din ca­re reținem următoarele:­­„„Pentru a liniști opinia publică și pentru a­ redobândi și întări în­crederea colectivității cere alcătueș­­te biserica, noastră, se impune cu putere unui imperativ categoriei ca adunarea eparhială «ft teste« « Un comunicat Din partea Asociației generale a Invalizilor de razboi a primim următoarele: Camarazi ofițeri și grade infe­rioare invalizi din război. încă din 1928 organizațiile noas­tre au fost complect lipsite de ori­ce sprijin din partea statului, le­gea de autonomie P. T. T. ne-a ridicat dreptul de corespondență gratuită care-l aveam prin legale anterioare, astfel a slăbit legătura dintre noi și abuzurile de tot fe­lul, în dauna noastră, au crescut. In vederea unei neîntârziate ac­țiuni având de scop de a determi­na pe acei ce ar trebui să ne ocro­tească, să intre în legalitate, vă rugăm să ne semnalați toate abu­zurile și inc­ăilcările privitoare la legea I O. V. (publicată în Mo­nitorul Oficial No. 97 din 5 Mai 1927). Vă mai rugăm a ne comunica (până la 1 Februarie 1932) : I) Data până la care vi s’au a­­chitat drepturile de pensiune. II) Numele perceptorilor, cari călcând legea, v’au sechestrat pen­siunea pentru dări, sau la plata pensiunilor au reținut dările din pensiunea ce vi se cuvenea, din raionul cărei administrații finan­ciare fac parte acei perceptori. In vederea celor de mai sus vă atragem atențiunea asupra urmă­toarelor articole din legea I. O. V. menționată: Art. 36. — Pensia invalizilor, orfanilor și văduvelor de război și sporurile acestei pensiuni nu pot fi urmărite decât pentru alimente și locuință in maximum o treime din cuantumul lor total Art. T?. — Toate Organe!« Mi­nisterului de Finanțe care achită pensiuni stat datoare să achite­ pensiunile inval­ilor, orfanilor și văduvelor de război, lunar și cu precădere înaintea celorlalți pen­sionari ai statului. Datele de mai sus, rugăm să ne fie comunicate de către toți inva­lizii interesați din cele 15 Județe ale Moldovei, pe adresa: „Asociația Generală a Invalizi­lor di­n Război" Regionala Iași, Stcr. Aurora 3/13 Iași. Președinte Maior Emil Miclescu -XOX­ Uragan în Indiile orientale Batavia, 6 (Rador).­­ Un ura­gan extrem de puternic a pustiit mare parte din Indiile orientale neerlandeze. Com­unicațiile telefonice și te­legrafice cu insulele Bali și Lom­bok au fost întrerupte. Pagubele sunt foarte ma­ri. A­­mânunte lipsesc deocamdată. -XOX­ Ciocniri în muncitori polițiesi. Madriad, 6 (Rador). La Ar­­nedo s-a produs o ciocnire între garda civilă și muncitorii din lo­­ca­lita­te, care erau în conflict cu patronii din cauză că aceștia au refuzat sa primească în serviciu pe mai mulți tovarăși ai lor care au fost­ anterior concediați. ^ Poliția a tras asupra muncito­­rilor. Sunt 6 morți printre «we­i femei și u­u copii­ și 16 răniți dîn­­tre care unii tu stere gravi. Cugetări europene cu ocazia anului nou A doua conferință ținută de distinsul vizitator și cunoscător al țarei noastre, profesorul dr. Wal­ter Hoffmann de la Academia din Freiburg, sub auspiciile Uniunei generale a industriașilor din Ro­mânia și a Institutului românesc de organizare științifică a mun­­cei, a avut loc Marți, 5 ianuarie 1932, în sala de conferințe din str. Clemenceau 6. Ideile europene ale cunoscutu­lui economist german (expuse de altfel în volumul său de curând apărut „Su­dosteuropa”), se apro­pie mult de piamul Uniunei euro­pene al d-lui Briand, cu deose­bire că d. Hoffmann vede această uniune prin prisma economistu­lui și nu a omului politic. Conferențiarul se ridică energic contra primatului politic asupra intereselor economice ale Europei în genere și ale statelor sudest­­europene în special. Dacă d-sa nu cere inversarea rolurilor, adică dominarea inte­resului economic asupra celui politic, în orice caz, cere o armo­nizare a acestor două puncte de vedere, egal de importante după d-sa. Conferențiarul este în ultma e­­sența a expunerei sale, armonic expusă și logic documentată, pen­tru o uniune vamală, deocamdată a două grupe importante de state europene: statele agrare sudest­­europene pe de o parte și cele central europene industriale, pe de alta. Din această primă uniune ar rezulta ulterior uni­unea vamală a tuturor statelor europene, adi­că a statelor unite europene, față de Statele Unite Americane. Citând pe marele economist Friedrich List ca partizan al ideei continentale liber admisă (în con­tradicție cu blocul continental na­poleonian impus cu silă), d-sa ter­mină cu cuvintele acestui cugetă­tor, perfect adecvate ideelor sale generoase­ , „Et la patrie et l’humanità". Ca și conferința de Luni, 4 Ia­nuarie, și conferința a doua a profesorului german, a fost viu aplaudată de numeroșii săi prie­teni și de un public înțelegător. ------------XOX-------------­Serbarea dela reg.de gardă „Mihai Viteazul“ Eri a avut loc o frumoasă ser­bare la regimentul de gardă ,Mi­­hai­ Viteazul“. Serbarea a început la ora 6 și jum., în prezența M. Sale Regelui Carol, a M. Sale Regina Maria, a Marelui Voevod Mihai, a Arhidu­celui Anton de Habsburg și Arhi­ducesei Ileana de Habsburg care au venit însoțiți de I. P. S. S. Pa­triarhul dr. Miron Cristea, d-na de onoare Procopiu, d. general Vasievici, mareșalul Palatului, d. colonel Condeescu și colonel Svi­­denek, aghiotanți regali. rar Au asistat de asemeni d. gene­Ștefănescu-Amza ministrul armatei, d. prof. dr. C. Angelescu, d-nii generali Paul Angel­escu, N. C­ondeescu, Cihoschy foști miniș­­tri, d-nii generali Samsonovich Balis, Marcel Olteanu, Lăzares­­cu, Bădescu, Mica, Sichitin, Gelu Petrescu, Oprescu, Manu, Alimă­­nescu, d. prof. George Brătianu, dr. Victor Cădere, d -nii colonei Paul Teodorescu comand, reg. de gardă Mihai Viteazu, adj. Oră­­șanu comand, reg. 2 vânători, Șteflea Radu Niculescu-Cociu, Gr. Ionescu etc., Gh. Petrescu, manolescu-Chiracula, Sturza, To­ma Metaxa prefectul jud. Ilfov, d-nii Andrei Ionescu și Manole Constantinescu consilieri comu­nali, Daschievici și Botez, Mocior­­nița, Olisevschy, sculptori sculp­tori Becker și Dimitriu-Bârlad, Neagu Boerescu, avocat Dragomi­­rescu și diferiți ofițeri de rezervă ai regimentului, precum și toți d-nii ofițeri ai regimentelor de gardă din Capitală. La sosirea M. Sale Regelui co­rul condus de d. locot. Giugariu a intonat Imnul Regal. A rostit o frumoasă cuvântare d. colonel Paul Teodorescu. INAUGURAREA CASINOULUI Familia Regala și întreaga a­­sistența a trecut în marea sala a cazinoului, care unește sobrie­tății o eleganță ce cucerește. D. Ion Manolescu, distinsul so­cietar al teatrului Național, a ci­tit cu verva și gama de nuanțe care-1 caracterizează, minunata schiță a lui Topârceanu „Bestia modernă“, iar d. Ion Manu, cu inepuizabilu­ i humor, a spus câ­teva din monoloagele d-sale atât de spirituale. D-nii Toneanu și Bâcleșeanu au fost delicioși în scena „La cafenea“ dintr’o re­vistă de actualitate. In partea muzicală au obținut elogii și aplauze d-nn­ Schilton (bariton), în aria Si pno din Pa­­gliacci, tânărul și apreciatul tenor al operei din Cluj, d. Bădescu (solită) și d. Tasian (bariton). Serbarea s’a sfârșit la ora 8 seara. D- G. Brătian a oferit nezi­­mentului epoleți: Domnitorul eu Alexandru I. Cuza. A urmat apoi o gustare, după care a urmat o ișersul iafimă, - - - Calde, proaspete... VOEVODUL ȚIGANILOR . Pentru Joi seara 7 Ianuarie, e a­­fișat „Voevodul țiganilor’’ de Joh. Strauss și pentru Vineri 8 „Seara Mare’’ a d-lui Tiberiu Brediceanu și baletul de Bauet „Zâna Păpuși­lor”. In mattineul de Duminica viitoa­re se vor cânta „Cavaleria Rusti­cană și Paiațe”. CONFERINȚE PEDAGOGICE LA CASA ȘCOALELOR La Casa Școalelor s’a organizat următorul ciclu de conferințe pe­dagogice, cu concursul Institutu­lui Pedagogic Român: 1. Orientarea pedagogică a școa­­lei românești, G. G. Antonescu 16 ianuarie. 2. Școala de experimentare pe­dagogică, I. C. Petrescu, 23 Ianua­rie. 3 Valoarea educativă a mono­grafiilor sociologice, D. Gussi 30 Ianuarie. 4. Autonomia învățământului C. Kirițescu, 6 Februarie. 5. Higiena școlarului din punct de vedere psihologic, dr. P. Tö­mesen, 16 Februarie, Iosif I. Gabrea, 20 Februarie. 6. Statistică și politică școlară, 7. Considerațiuni asupra învăță­mântului secundar, C. C. Giurescu 27 Februarie. 8. Puterea educativă a Științelor naturale I. Simionescu, 5 Martie. 9. Predarea fizicei în învăță­mânt, Chr. Musceleanu 19 Martie. Conferințele se țin Sâmbăta, în­tre orele 6—7 p. m. în Sala Casei Școalelor (str. Berthelot, 30). IN MEMORIA PROFESORULUI DIMITRIE KIRIAC Joi 8 ianuarie a. c. (Sf. loan) în­tre orele II șI—17 a. m. va avea loc la Cimitirul Sfânta Vineri, co­memorarea implinirei a 4 ani, de la moartea marelui nostru defunct profesor Dimitrie G. Kiriac, fon­datorul Societății Corale „Carmen”. Toți membrii Societății, precum și toți acei cari l-au iubit și admi­rat, sunt rugați a lua parte. AUDIȚIUNILE MUZICALE ALE „CERCULUI ANALELOR RO­MANE" Duminică 10 Ianuarie, orele 9 seara se va ține la Fundația Carol, a IV-a Audiție muzicală din ci­clul „Forma în muzică” organizat de „Cercul Analelor române”. D. prof. G. Breazul, de la Acade­mia regală de muzică, va vorbi despre: „Muzica în epoca renaș­terii”. Vor da prețiosul concurs, exem­plificând din muzica secolului al XVI și XVII-lea: d-ra Madeleine Cocorăscu, piano d-na Elise Bâi­­coianu, canto, d-na­ C. C. Nottara, vioară; G. G. Drăghici, violoncel și T. Rogalsky la pian. Biletele de 40, 20 și 10 la agen­ția Feder. Membrii studenți au in­trarea liberă. LIGA CULTURALA Miercuri 13 ianuarie 1932, orele 8 și lunru seara, la. „Liga Cultura­lă“ B-diuil Schitu Măgureanu No. 1, va vorbi : d. I. Drăghici, avocat, fots ofițer voluntar, despre : Precursorii credinței. „Idealul național în ținuturile alipite". Conferințele vor urma regulat Miercurea seara și vor fi urmate de „Radio“. MOARTEA IN VACANȚĂ Pe scena teatrului Regina Ma­ria, se fac mari pregătiri in vede­rea viitoarei premiere care va fi în seara de Vineri 15 Ianuarie, când se va juca pentru prima oară „Moartea ini vacanță” de A. Casel­­la, în traducerea d-lui V. Rodan, cu d. Tony Bulandra în rolul ti­tular, Regia Soare Z. Soare. CONFERINȚA Sâmbătă 9 Ianuarie, ora 5 d. a., se va ține la Fundația Carol, a Vila- conferință din ciclul organi­zat­ de „Cercul Analelor Române”. D. Mircea Eliade, de curând în­tors din India, wi vorbi despre: „Umanismul lui Rabindranah Ta­gore”: „ , ,,, D-na Marietta Sadova și d. Ion Manolescu, societari ai teatrului National, vor face lectura din ope­ra marelui poet indian. Biletele la agenția Feder și îna­inte de conferință la­ Fundație. Membrii studenți au intrarea li­bera. --------——­XCX—---------- - RADIO JOI 7 IANUARIE București, 16 kw. 394 m. Ora 13: Muzică vocală (plăci de gramofon). 13.45. Informa­țiu­ni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar.­­ 14: Muzic­ă ușoară (plăci de gra­mofon). 18. Orchestra Gr. Dinicu, muzica ușoară și românească. 19: Informațiuni, meteorul și sem­nal orar. 19­10. Orchestra Gr. Dinicu: Con­ 20: D. Gib. Mihăescu: Nuvelă ine­dită. 20­40: Muzică românească (plăci de gramoom­). 21. D. Gh. Folescu, bas la Opera Română- Verdi: Arie dinn opera Er­nam; Mendelssohn: Arie din ora­toriul Paulus; Thomas: Nina-Nana din opera Mignon; fuga: Lung e drumul Clujului; Monția: Duce-maș și tot m’aș duce. 21.20: Concert simfonic dirijat de d. Carlo Brunelli: C. Nottara: He­cuba, uvertură; Saint-Saens: Suită Algeriană. 22. D. Brunea Fox: Azilul de noapte, reportaj. 22.­3. Continuarea concertului sim­­ffnic: Rimsky-Korsakoff: Sheheraza­­da, poem simfonic, 22.45: Informațiuni. Morawska-Ostrava, îl kw., 263,8 m. — Ora 19.05: Revistă muzicală. 19.40: Plăci de gramofon; 20.20: Mu­zică ușoară. Heilsberg, 75 kw. 276.5 m. — Ora 17.35: Muzică distractivă. 21: Con­cert seral. Brno, 56 kw., 341.7 m. — Ora 20.20: Concert de orchestră. Londra, 70 kw., 355.8 m. — Ora 20.35: Orchestră; 22: Recital; 22.45: Operetă romantică; 0.35; Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 75 kw. 360.5 m. — Ora 18.05: Din Frankfurt: o­­perete; 20.45: Muzică populară vie­­neză; 21.15; Comemorarea lui Goethe 22.45: Conetrință; 23.50: Muzică de dans. Lwow, (Lemberg), 16 kw. 380.7 m. Ora 23.20: Muzică de dans. Katowice, 16 kw. 408.7 m. ~~ Ora 21. ..Carnavalul­“, 21.40: Muzică bi­sericească rusă; 2325; Muzică ușoa­ră și de dans. Stockholm 75 kw. 435,4 m­. — Ora 20: Romanțe suedeze; 21.15. Muzică iuftfesîțji 33; Moskgl jfetecstol,. .. 1 tineri S Ianuarie 1932 0 demonstrație originala Acum câteva zile, un­ grup de șomeri din orașul Bruenn (Ceho­slovacia) a organizat o demons­trație laolaltă tristă și originala. Șomerii au peruit pe străzi, a­­vând în frunte pe un tovarăș de­ghizat în Moș-Crăciun.­­ Și manifestanții cereau : „Moș- Crăciune, nu vrem daruri, nu vrem bomboane. Da-ne pe lucru, dă-ne pâine“. A fost o manifesta­ție impresionantă. Dar a intervenit poliția și de­monstranții au fost împrăștiați.­­ —---------xox----------­ Delegația italiană la conferința dezarmării Roma. 6 (Rador).­­ Delegația italiană la conferința della Geneva pentru limitarea armamentelor, se compune din d-mi: Grandi, m­i^ nfeiimli aface­rilor străine,­­ gene­­ralul Gazzera, miniistrul războiu­lui, amiralul Sirianul, ministrul marinei, Balbo, ministrul­­ aero­nauticei precum și senatorii Vit­torio Ser­ab­ia și Acton, generalul Bonomi, senatorul de Marmis, se­natorul Cavallero, doctorul Mas­simo­ Pilloti, depute toll Tornedei și generalul Pellegrini­. D. A oro, ministru plenipoten­țiar va fi secretarul general­ al delegației. Delegația va fi completată eta un grup de experți secretari. -----------xox----------­ Bibliografie Problema traficului de carne vie în Capitală, cu toate dedesubturile ei și cu toate amănuntele unei­ stări de lucruri cu totul deosebită — este tratată in mod documentar în inte­resanta broșură Negustorii de femei de Dinu Dumbravă. Caracterul documentar și senza­țional al acestui interesant studiat, întemeiat pe realitatea crudă, face ca Negustorii de femei să aibă un mare succes de librărie. Volumașul elegant tipărit costă 20 lei și se găsește de vânzare în toată țara. Spectacole JOI, 7 IANUARIE OPERA ROMANĂ: „Voevodul țiga­nilor”. TEATRUL NAȚIONAL: Matineu : „Noaptea Regilor"; seara: „Ana Kare­nina”. TEATRUL REGINA MARIA: Mati­neu: „Adevărul gol, goluț"; seara: „Boulrraehon”. TEATRUL MARIA VENTURA: Ma­tineu și seara: „Furtul de biju­terii”. TEATRUL MAJESTIC: „Ca *n vre­muri bune". ALHAMBRA : „Alhambra petrece’*. TEATRUL LIBER: „Herșale Astra­­poler”, cu Iosif Kamen și Din* Koening. REGAL: „Congresul dansează", cu Lilian Harvey și Willy Fritsch-CAPITOL: „Ma Cousine de Varșo­­vie”, cu Liana Haid. TRIANON : „Domnișoara ofițer” (Liebes-komand­o). SELECT: „Inspirație”, cu­ Greta Garbo, și jurnal. TEM­.NA : „Dirijabilul” și „Miky Maus petrece”. CINEMA BULEVARD PALACE. TM „Inspirație” cu Greta Garbo, și jurnal. VOX : „Trader Horn”. RIO : „Trup și suflet“, cu Charles Farell. ROXI: „Ma cousine de Varșovie”, cu Elvira Popescu. OMNIA: „Sing-Sing“, cu Heinrich George și Dita Parlo și o comple­tare. CORSO: „Cei 4 vagabonzi“, vorbit în limba franceză. LIDO: „Numai tu”, comedie și jurnal. VOLTA BUZEȘTI: „Sten și Bran con­­damnați la 3 ani... și Banda ve­selă.“ FORUM (fost Teatrul Mic): ..Sing­ling cu Heinrich Georghe și Difa Parlo și o completare. CLASIC MATASARI (str. Mătăsari): „Hagi Murat” și teatru. MARNA: „Trotuarul” și trupa Titi Mih­ăi] escu. MARCONI: „Tinger-Tanger”, jurnal și seara teatru. CERCUL SUBOFIȚERILOR: „Neno­rocirile vin de la femei" și o com­pletare. * MUZEUL MUNICIPIULUI BUCU­REȘTI. Calea Victoriei No. 117, (fostă casa Morari), deschis publi­cului Dumineca fi Sărbătorite ie* gale, de la ore!» 10M3. Intrarea liberă ~ «

Next