Epoca, ianuarie 1932 (nr. 881-904)
1932-01-27 / nr. 900
Pagina 2-a Pagina Da primăria nu are lege ? în fiecare Duminică dimineața, când mă duc la biserică, mă îneacă scârba, văzând călcarea repausului duminical. Scârba îmi este însă cu atât mai mare, cu cât nu văd numai oameni răzleți că se apucă de aceasta Și pe care de multe ori îi înfrânez, ci înseși organele Primăriei. Eu nu sunt omul care pun capul în pământ și trec înainte sa nu mai văd. Eu mă opresc în drum și fac gură. Oamenii însă, ca cei ce se simt organe ale Primăriei, nu au sinciunea particularului prins cu mâța’n sac, ci se proptesc bine pe picioarele lor, se sprijină pe târnăcop și țin piept. Dar ei sunt, Pripiărie. Ei n’au nevoie ca ceilalți să se supuie la legi. Ei stăm deasupra și pot călca orice. Cel din urmă măturător e și el Primărie și are trufia omului care nu este ținut să dea seama. Nu numai el, ci și alții îl privesc așa. De câte ori am chemat organele poliției să-i îmnedece, și aceasta se întâmplă foarte des, văd că și acestea se feresc de a se atinge de Primărie. — E Primăria, sunt oamenii Primăriei... Acesta e răspunsul care ți se dă. Dar bine, dacă este lege al repaosului duminical, care este pusă sub paza ministerului Muncii, înseamnă că Primăria nu are nevoie a se supune acestei legi? Cum mai cerem noi atunci unui cetățean de rând să nu calce legea, când Primăria o calcă ? Dregerea asfaltului, scoaterea petrișului, săparea câte unui șanț sunt treburi care se fac de Primărie în zi de Duminică, după cuu se fac și în orice altă zi. Când s’a dărâmat, clădirea Drecoarei din Calea Victoriei, era zi de Duminică. Eu am predicat în ziua aceia despre datoria creștinilor de a ținea Duminica Si a sări pentru apărarea ei. Am pomenit că eu trebuie să mă cert cu călcătorii ei în fiecare Duminică și că nu trebuie să lase aceasta numai în spinarea mea. La sfârșitul slujbei, un credincios mi-a spus : — Părinte, du-ta și te uită cum Primăria tocmai azi dărâmă casa Greceanu! Cum am auzit așa, încheind cele ale slujbei, m’am dus acolo. Așa era. Toate lumea trecea, nimenea nu se sinchisea, atât este- da intrat în obiceiuri păcatul acesta, poliția privea și, daca era vorba de Primărie, nu socotea că trebuie să oprească. La începutul lui Octombrie, am fost chemat la Mitropolie să fiu de față la primirea soliei albaneze venite în tara noastră, urma să fie primită de Patriarhul nostru. In aceiași zi, mă cartasem cu niște particulari ’ care lucrau la o casă lângă biserica D’ntr'o zi. Era Duminică și, de gura mea, au încetat lucrul. La o casă mai mare, str. Academiei colt cu Regală, se lucra de zor. M’am dus la omul politiei. „Sunt oamenii Primarei“, a fost răspunsul. „Tot ce pot face e să raportez la secția mea“, a mai adăugat. Și ar fi raportând Duminică după Duminicâ, fiindcă eu m’am încredințat, în multe împrejurări, că oamenii aceștia fac și ei ce e în căderea lor, dar nu are urmare. Dovadă că cu tot „am raportat“. Primăria își scoate salahorii la treabă în fiecare Duminică. Dar hai la Mitropolie ! Acolo o mișerie întreagă. Se lucra de zor pe tot dealul, ca să fie gata pentru ziua de 15 Octombrie. Se lucra și în față catedralei, în ochii Patriarhului. — Cum ii răbdați, înalt Prea Sfinte ? au fost cuvintele mele. Patriarhul le trimesese vorbă să lase lucrul, dar... n’au voit să asculte. Deșteptul de inginer a răspuns ca „e caz de forță majoră“. Nu știa nici ce e aceia „forță majoră’’. Căci aceasta e ceiace nu atârnă de voința omului... grindină, înec, cutremur, nu ce pot face ori desface după voința mea. N’au încetat lucrul, și misiunea albaneză, când a venit, a văzut această priveliște ticăloasă : ce e repaosul duminical în țara noastră ! Grijă de străini să vadă stradă frumoasă, dar grijă de străini să vadă și suflete frumoase nu! In aceasta Primăria ne-a făcut de batjocură. Lucrul acesta însă acum se face Duminică cu Duminică. După Primărie și alte așezăminte de grijă obștească și-au luat acelaș nărav. Societatea de gaz și electricitate sapă Duminica. Eu m’am certat cu oamenii ei în Calea Călărașilor în ziua de Sf. Mihail, când pentru ei nu era ziua lui Mihai Viteazul și a Moștenitorului tronului, iar la 15 Noembrie tot ca lucrători ai acelei societăți, în plină Calea Victoriei, în fața Casei de Depuneri. Trebuie să se puie odată însă capăt acestei încălcări. Primăria trebuie să înțeleagă odată de vorbă bună, ca să nu fie nevoită lumea să-i ceară socoteală ceva mai serios. Este ac de toate cojoacele și deci și de al încăpățânaților de la Primărie, care-și închipue că legea e numai pentru cei mărunți. Arhim. Scribam culturală și artistică Unirea dela 1859 Conferința d-lui prof. Mironescu la Liga Culturală Unirea dela 1859 a fost nucleul împrejurul cărui s’a urzit zi cu zi, moment cu moment de către cărturarii și marii patrioti unirea cea mare. Unirea dela 1859 ca Și cea dela 1918 este urmarea răspândirei tuturor firească a românilor de jur împrejurul podișului ardelean până la Dunăre și peste Dunăre, Marea Neagră, Tisa, Nistru și Maramureș și a unității eterne rezultat al mediului geografic. Generația ce a făcut unirea de la 1859 au fost finatizați de idealuri înalte puse în slujba neamului, personificarea aspirațiunilor naționale, mucenicii ei au înfăptuit unirea dela 1859 dar au profetizat și pe cea dela 1918 făclia fumegândă a idealului românesc au transmis’o generației de azi, poeți, oameni dentiintă, oameni politici, etc. Iosif, Coșbuc, Goga, N. Iorga sunt cei cari au pregătit și întreținut viu acest ideal. Origina nobilă etnică romanodacă, unitatea etnică au fost temeiul unirii de azi iar cei ce au slujit acest altar sunt cărturarii generațiilor de la 1859 până azi.Erau așa de fanatizați de acest ideal încât își sacrificau nu numai averea ci și viața pentru igra și poporul român. Erau iluminați de slava trecutului transmiși prin cronici, hrisoave și legende, de aceia erau gata de jertfe. A urmat apoi o șezătoare la care s’au produs următorii: D. Constantin Mărculescu, artist, versuri; D-na Nellv Bondoc, canto ; D. Psatta, versuri ; Emil Boita, versuri și s’a închis serbarea cu jocuri românești, executate de joc. Voluntarilor ardeleni, secția Tinerilor au jucat: călușarul; Banul Mărăcine; Romanul; Resteul și Târnoveana. D. Ilie Al. Ardeleanu, secretar, a mulțumit tuturor ce au dat concursul și a anunțat conferința de Miercuri 27 ianuarie 1932, a d-lui Mihail Vulpescu, profesor la Conservator despre : „Cântecul în obiceiurile noastre* . -----------xox---------- Activitatea radiojurnalului din Fraga r ___ Radio-jurnalul din Praga, care conduce întreaga radio difuziune cehoslovaca, a organizat în timp acesta, pe lângă transmisiuni speciale pentru școlile primare, radiofonări de povești pentru coși pii care au fost introduse de curând cu mare succes. Un loc deosebit ocupat în prezent în programul Radio-jurnaluilui din Praga, operele și piesele radiofonice. Zilele acestea el a anunțat un concurs pentru cea mai bună piesă originală slovacă, care să poată fi transmisă prin radio. Au fost instituite trei premii de £ 300 gal«, 4.000 și 500 cor, Demisia lui Sir Eric Drummond Geneva, 25 (Rador).—Consiliul Societății Națiunilor s’a întrunit astăzi. In ședința secretă a consiliului, sir Eric Drummond a cetit scrisoarea sa prin care își dă demisia din acest post. Consiliul, în unanimitate, a stăruit pe lângă sir Eric Drummond să amâne luarea unei hotărîri și să chibzuiască încă odată importanța acestei hotărîri. Părerea generală a membrilor consiliului este că sir Eric Drummond ar face un mare serviciu Societății Națiunilor, dacă ar renunța la demisia sa. Chestiunea urmează să mai fie examinată într-o nouă ședință secretă. Geneva. 25. — Consiliul Ligii Națiunilor s’a ocupat azi înainte de amiază, într’o ședință secretă, cu cererea lui Sir Eric Drummond de a demisiona din postul de secretar al Ligii. Consiliul l-a invitat să renunțe la demisie și în orice caz să rămână in postul de secretar până la sfârșitul confo«rinței de deáasmare. EPOCA „Le Messager d’Athenes“, cu titlul de mai sus și sub semnătura d-lui prof. A. Andreodig, membru al Academiei din Atena și corespondent al Institutului și Academiei Române, publică următorul articol: .Iată mai bine ca zece ani de când am avut plăcerea de să urmări seria cursurilor pe care d l Nicolae Iorga le-a dat la școala științelor sociale din Paris. Atunci am avut onoarea de a cunoaște pe ilustru conferențiar. Dar cu mult înainte încă, aveam pentru dânsul multă recunoștință nu numai în calitatea mea de grec, ci și ca sud-cst european, (voi explica imediat acest neologism), precum și ca amator de studii istorice. Mult regretatul meu prieten, rectorul Pangratî, se enerva când țara sa era contată printre țările balcanice. România, spunea el este o țară carpatică. D. Iorga, mergând mai departe, vroește ca termenul balcanic să fie întrebuințat în sensul său l fierar și ca acest termen să fie rezervat numai bulgarilor. Are dreptate. Nu este mai puțin adevărat că există în sud-estul Europei cinci popoare (9 cu Ungaria), care au un punct comun și anume acela de a fi fost timp îndelungat sub jugul sultanilor și că vorbesc limbi cu care marile popoare ale Europei Centrale și Occidentale sunt puțin familiare. Aceste popoare au o viață, științifică și literară apreciabile. Totuși până mai eri ea trecea aproape neobservată, în străinătate. „Voalul nefericit al limbei“ era unul din motivele acestei necunoașteri, dar mai existau și câteva prejudecăți pe deasupra. „Occidentalii“ spuneau tot când se pronunțau asupra „Orientalilor“, și pentru ei ca pentru Maetternich Orientul începea la Landstrause. Alaturi de aceste prejudecăți tenace, obstacolele lingvistice erau un lucru mai mic. Trebuesc șase luni de zile unui elimiet pentru a Învăța să citească greaca modernă, mai puțin încă unui bizantinolog și totuși câți elenizanți sau bizantinizanți streini există care nu și-au dat osteneala să revere a. citi unii spun a vorbi, greaca modernă. Am auzit deseori pe greci șocați de a vedea atât de rar citați în lucrările asupra Greciei clasice sau medievale pe Paparigos pulon, Calibras, Cumanidis, Lambros sau Cavadias. Celelalte popoare citate mai sus putea să se plângă tot atât de justificat. . Ei bine, marele serviciu pe care Iorga l-a adus tuturor acestor popoare, este că a fost printre primii și mai mult ca oricare altul, care a impus știința regiunilor noastre atențiunii Occidentului. Al doilea titlu pentru recunoștiința mea la care am făcut aluzie la început, ar cere mai multe explicațiuni, și este acela că Iorga, cu toate că trece ca un maestru in cercetările documentare în examinarea amănuntelor, a dat o puternică impulsiune lucrărilor de sinteză, fără de care omul istoric se scoboară la nivelul unui colecționar de mărci poștale sau de scoici. Se înțelege că nu insist asupra acestui punct care interesează mai ales pe specialiști. Dar vă veți mira poate că nu insist nici asupra lungii serii de lucrări asupra Greciei vechi medievale și moderne pe care le-a scris sau inspirat. Nu fac acest lucru pentru o serie de motive din care fiecare este suficient. Mai întâi firnică am vroit să arăt, părțile prin care Iorga are drept la recunoștiința nu numai a grecilor dar a tuturor acelora pe care tmi va permite să continui a-i chema Balcanici. Mai este apoi motivul că, dacă mă las antrenat, chiar dacă m'ași mărgini aenumăra cărțile și articolele pe care Iorga le-a scrie asupra unor subiecte care interesează direct sau indirect Grecia un număr din „Mssagere d’Athénes“ nu mi-ar ajunge; cititorii își amintesc că în studiul pe care îl consacrasem acum trei ani studiilor grecești in România, o simplă dare de seamă a studiilor lui Iorga necesitase un articol întreg“. Ultimul motiv, în fine, este că acest articol, după cum arată și titlul său, este scris cu ocazia ultimei lucrări a președintelui de Consiliu român, și că e timpul să ajung la această lucrare. Lucrarea „Imagini din Grecia" care după cât am putut judeca a fost foarte bine tradusă, în grecește, de d-na Marica Mănescu, este o lucrare de 214 pagini, compusă din două Părți. Un jurnal unde autorul a notat tot ce a văzut în timpul călătoriei sale în Grecia în toamna anului 1930, cu ocazia congresului bizantin. o serie de conferințe asupra Greciei făcute după această călătorie. Această justapunere este dintre cele mai fericite. După prima impresie, notița luată din natură, avem sinteza, impresiunile reflectate și coordonate. Formele atât de deosebite ale jurnalului și ale conferinței previn pericolul repetiților. Cel mult avem repetarea unor „lormotive“. Chiar numai lectura jurnalului ne-ar satisface. D. Iorga chiar atunci când nu guvernează țara sa, are puțin timp disponibil Ochiul său și a exersat de a vedea iute și exact. El este în afară de aceasta un artist care are simțul pitorescului, care a călătorit mult. De aci o serie de tablouri schematice demne de Teophil Gautier, și cărora apropieri tot atât de exacte ca și neașteptate cu cutare din Statele Unite sau cutare coastă a peninsulei Iberice, le dau un preț și mai mare. In plus d. Iorga, turist rămâne, un mare istoric și ceea cevede îi sugerează reflecțiuni care întrec cu mult acelea ce suntem obișnuiți a le găsi într’un intinerar. ----------x | j---------- Numărul șomeurilor la Viena In prima jumătate a lui Ianuarie, numărul șomeurilor din Viena a crescut cu 7.000, ajungând in total la 121.000. Șomajul e accentuat in toate domeniile industriale. Cei mai atinși au fost în ultimele 14 zile muncitorii metalurgiști, al căror număr a crescut cu 2000. Importante concedieri au avut loc apoi în industria textilă și cea a lemnului. Situația s-a înrăutățit și în celelalte țări ele Rundului Șomajul din Austria în prima jumătate a luni Ianuarie, a crescut cu peste 20.000. -----------xox---------- Cărțile Iniens, Engels și Lenin se tipăresc in Rusia in limbi str vne După planul publicării literaturii de propagandă, se va intensifica în anul acesta considerabil, publicarea de cărți marxisto-leniniste. Numai tipografia „Peciatni Dvor“ din Leningrad va publica 480 milioane asemenea Cărți (față de 420 mii. în anul trecut). 60% din întreaga publicație va fi consacrată exclusiv literaturii marxisto-leniniste, restul va fi format din manuale și cârti tehhnice. In afară de cărțile menționate, editura „Peciatni Dvor" din Leningrad pregătește publicarea operelor lui Lenin, Marx și En?els în o mulțime de limbi, in special în limbile germană, franceză, engleză, suedeză și norvegiană. Având în vedere dezvoltarea activității ei în acest an, editura menționată chemat la Leningmd 13 maiștri tip tipografi din Germania, I Situația automobilismului Anglia . După date statistice oficiale, Anglia a avut în Septembrie 1931, 2.115.000 vehicule cu motor, ocupând in această privință, in Europa, al doilea loc după Franța. Din numărul menționat, 1.070.000 sunt automobile de persoane, 603.000 motocicle, 230.000 autocamioane și 86.000 diferite vehicule cu motor. Numărul vehiculelor cu cai este în continuă descreștere și tinde să dispară complect. In timp ce în 1922 Anglia a avut aproape 300.000 vehicule cu cai, numărul acestor vehicule a scăzut în 1931 la 50.000. xox- Viata unei scriitoare franceze la Praga In urma invitației asociațiilor cehoslovace pentru pace, va sosi zilele acestea la Praga, scriitoarea franceză Marcelle Capy, care va conferenția în sala Bibliotecii* Comunale, pe tema „Lumea a ajuns la răspântie". Conferința anunțată naște un mare interes în cercurile cehoslovace. -----------xox--------— Resvotarea radiofuziuni in Cehoslovacia In Cehoslovacia se înregistrează o creștere continuă a numărului radiofoniștilor. Față de 367.233 in Noembrie, numărul radiofoniștilor cehoslovaci a ajuns la sfârșitul anului 1931 la 283.000, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 116 000. La dezvoltarea radiofoniei 1 cehoslovace, contribue perfectiv. Starea continuă a instalațiilor tehnice și alcătuirea favorabilă a programurilor radio-fuziunii. ----------xox----------- O stradă din Praga , după numele conducătorului Sokolist decedat Pentru imortalizarea numelui defunctului conducător al mișcării sokoliste cehoslovace, dr. T. Scheiner, au fost create câteva fonduri sub numele său. De asemenea mai multe orașe cehoslovace, între care și Praga, au denumit câte o stradă după numele luptătorului național decedat. ---- x |?- --------- | 0 armată a șoferilor în Statele Unite După ultimele date statistice, se află în America 7.348 000 femei care au depus examenul de șoferi în unele state din America numărul femeilor șofeuri întrece pe cel al bărbaților. Numărul șoferilor bărbați din Statele Unite ajunge la aproape 8 milioane. Statistica constată ca femeile sunt mai puțin sigure la conducerea automobilelor. In numărul accidentelor de automobil, femeile participă cu &%, iar bărbații cu &%. -xox- Scrisori din Timișoara" A prnt „SPERANȚA" Acest nume, „Speranța"“, ii poartă o tânăra societate corală din Timișoara-Fabrica, o societate de la care am operat puțin, dar care a dat în schimb mult... înființata acum doi ani din inițiativa unui grup de tineri români de dincoace și de dincolo de Carpați, în majoritatea lor funcționari la stat, funcționari particulari și meseriași, „uniți în cuget și simțiri“, societatea „Speranța“ nu se îndeletnicește numai cu cultul muzicei propriu zis, ci organizează la intervale destul de dese, câte o serbare — mai ales in zilele de sărbători naționale care ia întotdeauna proporțiile unei mari demonstrații de afirmare naționala. Programe din cele mai grele, stabilite din trei în trei luni de conducerea societății, se execută cu îndrăzneală și conștiincios de membrii ei, spre satisfacția generala a publicului asistent și cinstea acestei tinere societăți corale „Speranța“, deia care am sperat puțin, dar care m-a dat mult. La o astfel de demonstrație de afirmare națională am asistat în seara zilei de 25 Ianuarie a. c„ Când soc. „Speranța" a organizat și dat o serbare în vederea zilei de 24 Ianuarie, în sals, festivă a școalei primare din curtea bisericii ortodoxe române din cartierul Fabrică, cu un program bogat, frumos și educativ din punct de vedere național. S’au cântat întâi cântece din compozitorii bănățeni de corul sec. Speranța“ și corul mixt din cartierul Elisabetin, după care a urmat conferința d-lui avocat Mărcășanu, care a vorbit despre importanța zilei de 24 ianuarie, terminând prin a îndemna publicul la o unire sufletească între frații de acelaș sânge, dând ca exemplu pe predecesorii Unirii Principatelor. Serbarea s’a încheiat cu drama istorică „Nici pe aici nu se trece" de I. N. Sion, jucată admirabil, cu suflet, de membrii „Speranței“. O seară de viață românească, menită a spulbera reminiscențele trecutului și a reînvia lia mintea localnicilor marea jertfa de sânge adusă de cei de dincolo de Carpați, pentru înfăptuirea idealului național : Unirea tuturor românilor. Notăm aici, ca această tânără societate a adus și aduce un aport însemnat la desfășurarea propagandei culturale națională, fără a se bucura de sprijinul moral și material al autorităților în drept să-i dea , pe când celelalte asociații culturale, care înghit anual milioane de lei subvenții, nici nu dau semne de viață. Acțiunea joc. „Speranța", trebue încurajată de autorități și moralicește și materialicește, fiindcă e o acțiune frumoasă care sădește adânc în sufletul poporului ideia națională. PENTRU ȘOMERII INTELECTUALI Am anunțat la timp că o delegație a șomerilor intelectuali, s’a prezentat în audiență la. d. dr. Cornel Grofșoreanu, președintele comisiei interimare a municipiului Timișoara, pentru a expune situația lor, și au cerut tot odată ca să te ajutorați. Delegației nu i s’a promis nici un ajutor pentru șomeuiii intelectuali, în schimb i s’a promis ca chestiunea șomajului intelectualilor se va rezolva cât de curând și într’un mod cât se poate de echitabil, și în parte s’a rezolvat și această problemă socială. Pentru șomerii intelectuali căsătoriți, primăria a ordonat să li se dea bonuri de alimente și lemne de foc , iar pentru cei necăsătoriți înființează o cantina aparte de cele a muncitorilor șomeuri, de unde vor putea primi masa pe un preț foarte redus. Cantina se va înființa în Căminul No. 1 de calfe unde este loc suficient, pentru ca primăria să nu mai cheltuiască cu un alt local. Aceasta se va deschide în ziua când se vor înscrie cel puțin 50 de șomeri intelectuali. 24 IANUARIE Sărbătoarea națională a Unirii Principatelor. 24 Ianuarie, s’a sărbătorit cu mare fast la Timișoara. In dimineața zilei s’a oficiat un Te de ani la biserica română din cartierul Fabrică, in prezența autorităților civile și militare din localitate. Onorurile au fost date de o companie din reg. 5 vânători cu muzica și drapel. După amiază a avut loc in sala Teatrului Comunal o șezătoare culturală la care au participat toate școlile din localitate și autoritățile-In acelaș timp a avut loc în sala festivă a școalei primare din cartierul Fabrică, o noua demonstrație națională a sec. corale „Speranța ". Cu aceasta ocazie, d. lt.-colonel invalid Radu Ionescu, a conferențiat despre importanța zilei de 24 Ianuarie. l. Volbură Președintele Masaryk despre criza actuală Unul din cele mai mari ziare americane „Daily News" care apare la Chicago, a publicat un interview al corespondentului său pentru Europa centrală John Santher, cu Președintele Masaryk la gradul din Praga. Despre situația actuală, Președintele Masaryk spune că nu poate fi vorbă numai de o criză a supraproducției. Cetim despre procedarea absurdă ca cea a incea- Brazilia, a surplusului de bumbac în America, etc. Dar n’am auzit în acelaș timp că mulț oameni îndură de foame sub umbra hambarelor de cereale Supraîncărcate ? Se vede deci că numai distribuirea tehnică este acela care a eșuat. Una din pricinile crizei, este după părerea Președintelui Masarykrisina. Până în prezent s'au observat cheltueli îngrozitoare, prmndu-Și un înalt nivel de trai. Președintele își exprimă convingerea sa că în prezent intervine o perioadă de deflație urgentă, în care timp oamenii din întreaga lume se vor acomoda din nou unui nivel de trai mai simplu, mai statornic și mai sigur. La Inflame a dus abuzul de almenie și băutură. O prea abundență la masă este simbolul unor excentricități, care a contribuit la crearea crizei mondiale economice. Uitați-vă mine a spus Președintele Masasaryk. Cred într-o viață simplă. Sunt în vârstă de 81 de ani și mulți cari au mâncat și băut mai mult decât mine sunt morți. Președintele Masaryk este de părere că o soluționare durabilă a crizei trebue să ia în considerație și suprapopularea. A spus că înclină spre un fel de control al nașterilor. Crede că oamenii ar trebui să amâne căsnicia pentru ani mai maturi. Ar trebui ca bărbații și femeile să aștepte căsătoria, când vor fi mai copii. Ideia sa este îmbunătățirea calității și micșorarea cantității ființelor umane. Spunându-mi adio, Masaryk a carpi fața strălucia parcă de lumina înțelepciunii, a repetat. Luați seamă că a trecut numai 13 ani dela indicerea păcii. Abia o jumătate de generație Aducețivă , aminte ca noi, că toți oamenii necesită timp, dați-ne timp. „Aci se află Lincoln printre oameni“ închee publicistul american articolul său. RADIO MARȚI, 36 IANUARIE 294 m. BUCUREȘTI 16 kw. 15: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 15.45. Informațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 14: Muzică ușoară (plăci de gramofon). 18. Orchestra Moțoi: Muzica ușoară și românească. 19: Informații ui, meteorul și semnal orar. 1940: Orchestra Moțoi: Continuarea concertului. 20. D. Paul Zarifopol: Tragic, patetic, ridicol. 20.20. D. Buzdugan: Poezii Basarabene. 20 40. Muzică de dans (plăci de gramofon). 21. Orchestra Radio: Rossini: Uvertură la „Bărbierul din Sevilla"; Rimsky-Korsakoff: Imn către Soare din opera „Cocoșul de aur"; Grandinile Bartók: Scene rusești. 21.50. D. Eug. Filotti: Cronica externă. 21.45. D-ra Valentina Crețoiu de la opera Română acomp. de orchestra Radio: Verdi: Arie din „Rigoletto"; Verdi: Arie din „Balul mascat"; C. C. Nottara: în primăvară; C. C. Nottara: Fericirea; Arditi: Sărutul, 22.05. Orchestra Radio: 1. S. Bach: Aria: 1. S. Bach: Gareta în re minor; Kalman: Prințesa din Chicago, potpuri; Pasehill: Floricele, potpuri national, 22.45. în formațiuni: Heilsberg: <5 kw., 276 m. — 1": Cântece pentru copii; 17.20. Concert de orchestră; 20: Concert seral;21.55. Din Danzig: „Misa Solemnia“ Beethoven, Londra, 70 kw. 555.8 m. — 21.45: Societatea filarmonică din Liverpool; 0.55: Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 75 kw. 560.6 m. — 18.03. Din Stuttgart, concert de orchestra; 21. Din Prankhut: curiozități muzicale; 22. Comedie. Katowice; 16 kw; 403.? nu — IS-35: Concert simfonic; 2145: Muzică sift olandeză; 2340: Cântece; 24: Muzică ușoară;și _ie_ djjjts. Miercuri 27 ianuarie 1032 INAUGURAREA EXPOZIȚIEI GRUPULUI DE ARTA NOUĂ 11 In seara de 25 Ianuarie are la Sala Curtea Românească, sala Ileana, vernisajul expoziției Arta nouă. Vor expune lucrări Olga Greceanu, Nina Arbore, Milita Pătrașcu, Maxy, Merica Râmniceanu, Marcel Iancu, Lucia Bălacescu, Cornelia Babic, Claudia Millian, Henri Daniel, Șeptilîcî. PRIMUL volum <e poeme din „Rainer Maria Rilke“, va apare zilele acestea in editura „Vremea". Traducerea aparține poetului Eugen Jebeleanu. d TEATRUL REGINA MARIA si Iubirea, este subiectul principal al Piesa „Moartea în vacanțai,", care obține un strălucit succes pe scena teatrului „Regina Maria". Din desfășurarea conflictului, așa cum sa alcătuit autorul reese că nimic nu poate să reziste atot-puterniciei A»morului. Rolul prințului din această piesă, este jucat cu multă măestrie de d. Tony Bulindra, EDIȚIA II-a a romanului „FATA DIN 2LAN TRUST“, de Ionel Teodoreanuu, care s-a bucurat de un atât de frumos succes de critică literară și de librărie, va apărea la sfârșitul lunii Februarie în editura „Cartea Românească". MEMORIILE d-lui Eugen Lovinescu (partea II-a) vor apare la sfârșitul acestei luni și sunt așteptate cu îndreptățită curiozitate atât de cercurile noastre literare cât și de marele public. Audițiunile Cercului analelor române Duminică, 31 Ianuarie, ora 5 d. a., va avea loc la Fundația Coral, a VI-a audițiune muziclă din ciclul organizat de „Cercul analelor Române”. Vor da prețiosul concurs: d-ra Coca Fotino, piano, d-na Mina Alexandrescu, violina , d-ra Valentina Cretoiu, de la Opera Română, canto, Quartetul de coarde ,,C. G. Nottara”. La pian dl. Romeo Alexandretteu,.........—Bilete alei 50-30 și 10 la. Feder. Membrii studenți au intrarea liberă. —----------xox---------— 1 Conferințele Cercului analelor române Sâmbătă, 30 Ianuarie, ora § 3. a., se va ține la Fundația Carol, a X-a conferință din ciclul organizat de „Cercul analelor Române”. D. Ion Filat, va vorbi despre: Valery, Rilke și poezia pură. D-na A. Macri-Eftimiu, societara de onoare a Teatrului Național va citi din opera poetică a lui Valery. D-na C. Filittis-Boranescu, lectoră la Universitate, va citi din versurile lui Rilke, Biletele la Feder și înainte de 4 conferință la Fundație. Spectacole MARȚI, 26 IANUARIE OPERA ROMANĂ: „Faust“. TEATRUL NAȚIONAL: „Idiotul“. TEATRUL REGINA MARIA: „Moartea în vacanță". . TEATRUL MARIA „furtul de bijuterii“. VENTURA: 1 TEATRUL MAJESTIC: „M-elle Ni*touche“. ALHAMBRA : „Alhambra petrece”. TEATRUL LIBER: Trupa de artiști Kamen —Natan: „200.000”. REGAL: „Manevre de toamnă*, completare Miki Maus“. CAPITOL: „Amor și disciplină", cu Felix Bresart, TRIANON: „Întoarcerea de pe front”, cu Douglas Fairbanks. SELECT: „Secretul secretarei”, cu cântărețul român George Mezava. FEMINA : „Ministerul petrece" (vorbit în limba germană). BULEVARD PALACHE: „Biscot, șampionul P. T. T.“ și jurnal. VOX : „Cimarron”, cu Richard Dix și jurnal. RIO: „Ben-Hur", cu Ramon Novarro și o completare. ROXl: „Amor și disciplină" cu Felix Byessurt. OMNIA. ..Baroneasa iubește“ Greil Theimer și Ernst Verebeș, cu CORSO: „Femeia barbă albastră”, cu Lil Dagover. UDO: „Escapada“ și jurnal, VOLTA BUZEȘTI: „Trader Horn" jurnal și o completare. CINEMA FORUM (fost „Teatru Mic ): „Ultima companie" cu Conrad Veidt. JâRJUIA. ..M“, jurnal și seara artiști. CLASIC MA 1ĂSARI: „Cocoșat«] de Miorvvv, Dare“ și trupa „Liliacul". MARCONI: „Studentul cerșetor" și seara teatru. CINEMA CERCUL SUBOFIȚERILOR: „Taina nopții" și o completare.* MUZEUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI. Calea Victoriei No. 1i”, (fostă casa Moruzi), deschis publicului Dumineca și Sărbătorile legale. dela orele 10—13. Intrarea Uberă. t »XQX-W-