Epoca, mai 1932 (nr. 981-1003)

1932-05-08 / nr. 985

Duminică 8 Mai 1932 Cum trăesc muncitorii in Rusia sovietică Deziluzia unei especii de muncitori cehoslovaci cari au căutat de lucru In Rusia sovietică f ’Aso­ciația comunistă a mun­ci­to­rilor din industria încălțămintelor a întreprins în anuil 1930, agitații printre muncitorii cismaici din Ce­hoslovacia, ca să se mute în Ru­sia, Unde viata muncitorilor­­ ar fi din­­ cele mai favorabile. Secretarul co­­mu­nist Epic a descris muncitori­lor, situația din Rusia în culori foarte roze. Le-a promis nu­ nu­­mai salarii mari, dar și locuințe și hrană avantajoasă. Aceste pro­misiuni au­ atras mai mulți mun­citori, cari s-au înscris în grupul j ce a plecat în Rusia. Cei mai m­­ulți din­ ei și-au părăsit ocupația­­ de până atunci și au întrebuințat t toți banii ce i-aui economisit pen­­ebrul călătoria în Rusia. Expediția muncitorilor cizmari din Cehoslo­vacia­ a fo­st organizată de comuni­stul Lad­islav Tmid din Viena. Ea a plecat în Octombrie 1930, fiind­­ formată din 30 muncitori. După sosirea în Rusia muncito­rii au fost încartiruiți într’un ho­tel, a cărui întreținere sanitară lăsa de dorit. Aci n’aul rămas mult și după mutarea lor a urmat de siluzia după alta. S’au convins o­­ că salariile din Rusia sunt mult mai proaste decât în Cehoslova­cia, că locuința și hrana sunt proape insuportabile și că în ge­­­­neral situația muncitorilor din­­ Rusia sovietică nu poate fi com­parată nici pe departe cu dela din Cehoslovacia. Muncitorii au vârsat imediat că au căzut victima agi­tațiilor neconștiin­cioase a secreta­rilor­ comuniști și au început să tiindă a se întoarce în țară, ceea ce însă s’a lovit de mari dificultăți.­­S’a a­dmis numai întoarcerea câtorva muncitori. In Rusia mun­­­citorii cehoslovaci au consumat toate economiile lor, vânzându-și și hainele, rufele și încălțămintele de pa ei. AU suferit de foame, frig și mizerie și parte din ei s’a îmbolnăvit, i I Unii din muncitorii ce s’au în­tors în patrie aici publicat în ziarul muncitorilor­ din industria pieței s.Zaimy Kozedelniku” articole în care au arătat care este situația ireală din Rusia și au avertizat pe muncitori ca să nu plece într’a­­­colo, deoarece îi așteaptă numai suferinți. Autorii acestor­ articole au fost atacați în modul cel­­mai învierșunat de presa comunistă și în cele din urmă secretarul Iosif­­ Spid. Ulmul din organizatorii expe­diției a d­at în judecată pe mun­citorul Emil Hemr și pe redactorul sârb, pentru știri false și ofense. Secretarul Spic se află de u­n an în Rusia. Desbateriia procesului intentat de dânsul a­ început zi­lele acestea in fața tribunalului din Praga. Reprezentantul lui­­ Spic, dr. Barbas a anunțat că în zilele Cele mai apropiate Vor Sosi din Rusia, pe cheltuiala lui Spic, trei martori, cari vor depune asu­pra­ situației muncitorilor ceho­slovaci din Rusia. Tribunalul a Bsdm la cererea apărătorului. Pen­­tru cunoașterea vieței muncitorilor­­ din Rusia Sovietică prezintă o­de­­­i martorilor ce au fo­st ascultați până in prezent. Martorul Rudolf Pa­scal, unul dintre muncitorii ce au fost în Rusia, a declarat textual: " „Articolele publicate în ziarul J.Zaimy Zozedelniku” în Februarie ,1931 le-i am cetit, cunosc conținu­tul lor, pe car­e-l confirm pe de­plin. Secretarul I. Spic a reușit să mă câștige, prin propaganda sa, b­a să plec în Rusia. Insă imediat după sosirea mea, am văzut că am­­ fost înșelat. In primele zile am fost încartiruit împreună cu­ fami­lia într’un hotel. Găsirea unei lo­cuințe s’a arătat un luteru aproape imposibil. In hotel am avut came­re aproape goale și­­ n’am putut nici face mâncare nici spăla ru­­­­fele. 1 ■ ■ jf< „Alimentele ce le-am primit au ffost de calitate inferioară și insu­­­ficiente. Ceea ce ni s’a dat pentru to lună nu­ ne-a ajun­is nici pentru­­ i o săptămână. Am fost siliți să mer­gem la mânc­ar­e în așa zisele can­­tine colective. Unde însă mân­ca­rea a fost atât de proastă, încât nici n’amm putut-o mânca. Am fost atunci silit să mă duc la așa zisul bazar liber și să vând aproa­pe toate obiectele ce le-am adus cu mine­­, haine, rufe, etc. Numai în acest mod m’am putut între­ține câtva timp împreună cu fa­milia. Câștigul a fost mizerabil și cu el nu se putea cumpăra aproape nimic. Secretarul Spic ne-a dat un cer­tificat în care s’a s­pus că suntem îndreptățiți la un salariu de 180— 200 ruble pe lună. Nu am primit însă decât 120. Abia după ce am protestat în câteva rânduri, mi s’a stabilit un salariu de 150 ruble. In toate direcțiunile m’am întâlnit cu des iluzii. Promisiunile lui Spin n’au fost decât o poveste fantastică față de realizarea pe care am fost silit s’o îndur în Rusia. Printre membrii expediției noa­stre a fost și fiica secretarului co­munist Spic, necăsătorită, în vâr­stă de 18 ani, dar cu toate acestea a primit acelaș salariul ca și un muncitor, părinte de familie. întâi am fost silit să împlinesc o anu­mită muncă cu mașina, la 180 pe­rechi ghete. Spre a mi se ridica Salariul, am intensificat munca și am ajuns la 250 perechi. Aceasta a avut drept urmare că s’a ordo­nat tuturor muncitorilor să efec­tueze aceaș muncă. In loc ca Sala­riile să fie ridicate, ele a fost re­duse. Am ridicat apoi capacitatea la 300 perechi pe zi, dar spre re­volta me­a și a celorlalți muncitori ce au realizat un record, salariul a fost din nou redus. In baza car­telelor de alimente, am primit a­­proape întotdeauna calitate proastă. Cu alimente de călătoria în Rusia, am cheltuit toată averea mea constând în 14.000 coroane cehoslovace. După ce am cheltuit totul și am vândut și toate lucru­rile ce le-am avut, am ajuns mu­ritor de foame. Au fost apoi­ ascultați și alți martori, cari au descris situația din Rusia în acelaș mod. Apărătorul acuzaților dr. Lan­ger a prezentat dovezi, precum și alți martori, prin care a dovedit că secretarul comunist al asociației muncitorilor din industria încăl­­țămintelor a procedat din rea cre­dință, promițând muncitorilor cari au participat au fost profund dău­nați. Conducătorul expediției Schmid a încasat doi a fiecare muncitor care s-a înscris pentru plecare, o­­ taxă specială, de 5.450 Kc, sumă. Care a întrebuințat-o spre folosul său personal. r RADIO ă%i SAMBATA, 7 MAI iJiftL , Irrrr— il București, 16 kw„ 391 Sn. ■ î) [13. Muzică instrumentală (plăci­­ de gramofon).­ * . * 13.45. informați­uni, bursa de ce­reale, bursa de ©fedte, cota apelor Dunării și semnal orar. ^ 14. Muzică ușoară (plăci de gra­mofon)’. 18. Orchestra: Sibiceanu, Muzica Ușoară și românească. 19. Informațiuni, sport, meteorițl și semnal orar.­­ 1­19.10. Orchestra Sibiceanu­: conti­­nuarea concertului. 20. D. prof. I. Si­mionescu : Ciucuri­­(geogra­fie). 20.20. D. Sacerdoteanu I: Gortul de Aar (Tătarii). 20.40. Muzică românească .(plăci de gramofon). 21. Orchestra Radio : G. Rossini; Uvertură la „Wilhelm Teil“ ; Bach t Siciliana ; Köttllbey: In a Fairy Realm, suită. 21.30. D. dr. V. Voiculescu: Noul Viermi intestinali. . 21.45. D­irele Fufrosina și Elena TutSi Chek : duo vocal. 22.45. Orchestra Radio : Smetana ; Suită de dans din „Mireasa vându­tă“ ; Amadei : Suita in stil medie­val ; F. Mendelssohn ; Ath­alia (mar­șul de război al preoților). 22.45. In­formațiuni: Morawska-Ostrava, 11 kw., 265.8 m. — 20.25. Orchestră populară. Heilsberg, 75 kw., 276 m. — 17.05. Concert din Berlin. 19.35. Drum și popas. Corul elevilor liceului „Bis­marck". 21. Muzică populară. 22. Se­rată veselă. La urmă muzică de dans. Brno, 36 kw., 341.7 m. — 19.25. Cântece de Goethe cu acompania­ment de ghitară. 20.25. Concert de Ridic^tă. 21.35. Aftipourriuri Ife ßiam -XOX- înființarea unui institut de educație fizică în Cehoslovacia Cu prilejul apropiatelor sărbări sokoliste, ce vor avea loc în iu­nie și iulie la Praga, ziarele au publicat mai multe articole, în care insistă asupra necesității un­­ei mari instituții centrale de Stat, care să se îngrj­ească de e­­ducaț­ia fizică și sănătatea națiu­nii. Educația fizică din Cehoslo­vacia a fost lăsată până în pre­zent în cea mai mare parte, în seama organizațiilor particulare, clare sunt dealtfel deosebit de pu­ternice, având sute de mii de membrii. . . Deși aceste organizații au ri­dicat educația fizică din Ceho­slovacia la un nivel foarte înalt și au desvotat-o considerabil, to­tuși ziarele insistă că e necesar ca această educție să fie îndru­mată de către Stat. Un pas­ fun­damental în această direcție ar fi cearea, cu prilejul Centenaru­lui marelui promotor al educa­ției fizice cehoslovace Tyrs, un Institut de Stat de educație fizi­că, care să poarte­ numele fonda­torului sokolist. Această idee a găsit sprijin în toate cercurile guvernamentale. ' Spectacole ?, 1 SAMBATA, 7 MAI TE­A­TRU NAȚIONAL . ..Femeia și paiața“. OPERA ROMANA: „Bărbierul din Servila“. TEATRUL LIBERt: „Maya". TEATRUL MARIA .VENTURA: „Mon­­te-Ciliîo“. TEATRUL REGINA MARIA: „Par­fumul nevesti­<mi“,­ ­1 CINEMATOGRAFELE •>. CAPITOL: „O oră cu tine”. ROXY: „O ora cu tine”. TRIANON : „Pe drum greșit“, REGAL: „îngerii infernului”, CORSO : „Liliacul“. FEMINA: „Pat și Patach­on recruți" SELECT: „O noapte în cabaret”, RIO: „Rochii și Mantouri”. MARNA: „Visul lui Tănase“ cu C. Tănase și complectam. FORUM : „Apires l’amour". BULEVARD PALACE: „Malec filan­trop.... din dragoste”. LIDO : „Doly face carieră“. CINEMA OMNIA: „Măcelul dek fon­ul Doucmount” și complecta­re. VOLTA : „Foarea din Cuba“ și Stan și Bran divorțează. MARCONI : „Svangali“ și teatru. CERCUL SUBOFIȚERILOR: „Dan­satorul roșu“, in MUZEUL MUNICIPIULUI BUCU­REȘTI, Calea Victoriei Nob îl 7, (fostă casa Moruzi), deschis publi­cului Dumineca și Sărbătorile le­gale, de la orele 10­ r­ 13, Intrare«, libe­ți - ---------------— EPOCĂ Situația agricolă în țară După rapoartele serviciilor agricole din țără, buletinul informativ al mi­­­­isterului de agricultură și domenii, 1 prezintă astfel situația câmpurilor din țară, pe ziua de 5 Mai­­. INSAMANTARILE SUNT ÎN­TÂRZIATE Muncile agricole se fad în tot cuprinsul țării în condițiuni pri­elnice solul și timpul fiind favo­rabile executării arăturilor și semănăturilor; numai terenurile care au fost inundate nu se pot lucra încă­, pământul având prea multă umiditate. In general în­să­mân­cările de primăvară sunt întârziate cu 4—5 săptămâni, a­­tât din cauza lungimei neobiș­nuite a fernei cât și din cauza­ inundațiilor.­­­­ STAREA SEMĂNĂTURILOR DE TOAMNA Grâul, orzul și secara de toam­nă au eșit, în ansamblu, bine din iarnă, desvoltarea lor este însă pu­țin avansată, din cauza tem­peraturii scăzute din primăvara curentă. Pierderi mai importante prici­nuitei sdle geruri­­ s’au remiardat la cerealele de toamnă din ju­dețele : Covurlui, Brăila, Ialomi­ța, Tutova, Durostor și Caliacra; grâul a suferit în unele regiuni din aceste județe pagube de a­­proxinmtiv 10—15 la sută; orzul de toamnă pagube evaluate de serviciile agricole respctive la 15—20 la sută. In județele Romanați și Ceta­tea Albă vânturile calde cari au început să bată imediat după to­­pirea zăpezilor, au uscat brusc pământul întârziindu-1 la supra­față, iar din această cauza semă­năturile de toamnă din unele lo­calități ale acestor­­ județe au fost înăbușite. Semănăturile de răpită de toamnă din șesul Du­nării și din Dobrogea au fost în bună parte distruse­­ de înghețuri. VIILE ȘI POMII Viile au suportat bine aspri­­mele iernei, numai vitele neîn­gropate și mai ales hibrizii pro­ducători direcți au degerat în u­­nele regiuni. Pomii se prezintă în general în condițiuni satisfăc­ătoare. Inundațiile n’au cauzat pagube atât de importante agriculturii, cât se credea la început. PIERDERILE CAUZATE DE DE INUNDAȚII Apele Prutului, Siretului, Nis­trului, Mureșului, Crișului, So­meșului și ale afluenților lor au pricinuit pierderi mai simțitoare culturilor din județele: Hotin, Tighina­, Iași, Covurlui, Mureș, Turda,­­Alba, Hunedoara, Seve­rin, Arad, Bihor, Satu-Mare. Pierderi puțin însemnate s-au înregistrat­ în celelalte județe din șesul Siretului și Prutului și de pe podișul Transilvaniei. întinderea semănăturilor de toamnă care au suferit din cau­za revărsării apelor poate fi e­­va­luată la 25—30.000 hectare, ceiace reprezintă 1 la sută, din suprafața totală a acestor însă­­mânțări. CRONICA JUDICIARA INCENDIUL DE LA FABRICA DE CIOCOLATA „ZAMFI­­RESCU . D. jui de-președinte G. Stratulat, titularul cabinetului 6 de instruc­țiune a fost delegat de pairoheți să facă cercetări preliminare în conformitate cu disp. arit. 45 din proc- penală spre a stabili cauzele cari au provocat incendiul ce a distrus în noaptea de 20 Aprilie 1932 o parte din fabrica de cio­colată .,Zamfirescu“ situată în Str. I­ouzig. Du­pă lungi cercetări, ofidieri de martori și descinderi, d. jude­cător de instrucție a numit doi experți, unul contabil spre a ve­rifica întreaga situație comercia­lă — după registre — a fabril­ei, și om­ul technic spre a verifica in­­st­alațiunca electirică și a constata dacă îmtradevăr incendiul e ar datori unui scurt­circuit, aș­a cum susțin reprezentanții fabricii Zamf­irescu". Eli a fost depus la cabinet ra­portul expertizei tech­­nice all d-luii D Panaitescu, șeful biroului po­liției techneze al­ Siguranței ge­nerale a­ Statului, care coin­chi­de că focul se datorește uin­ui scurt­circuit, produs la cotul de la co­loana principală electrică ce tre­cea prin podul fabricei și de unde a luat foc depozitul de cartoane de ambalaj întinzându-se și la sacii cu coaja de cacao (o mate­rie foarte inflarmabilă). Scurtul circuit s’a produs prin distrugerea accidentală a pături­lor izolatoare, fie prin uzare­, fie prin defect de fabricațiune, în colțul acelei instalații pe unde tre­cea circuitul. Deși­­ el a stabilit precis cauza incendiului, d. judecător de ins­trucție, diintr’un scrupul de con­știință nu a dat încă ordonanță definitivă de clasarea chest­iunei, așteptând raportul expertului contabili spre a vedea și situația comercială a fabricei, pentru com­plecta sa edificare. COMUNIȘTI ARESTAȚI D. procuror Tretinescu a tri­mes­ în stare de aresta, tribuna­lului, secția II comercială — care judecă flagrantele delicte — pe următorii comuniști: Titian Pe­treceri vopsitor. Eisig Sehieter vopsitor- Riva Sehieter sora ace­stuia și Sofia Stichman, pentru ca în noaptea de 1 Mai a. c. au șa­­blonat pe zidurile imobilului din str. Dr. Tătrate inscriiptiuni sub­versive , trăiască 1 Mai roșu“. Ei făcându-se vinovați de dis­­pozițiunile art. 11 din legea Mâr­­zescu, au fost trimiși să fie jude­cați de îndată. Berlin, 6 (Rador). — La Magde­burg s’a întrunit congresul anual al organizației n­aționaliste „Stah­lhelm“. Președintele o­rganizației, Selchte, a ținut un discurs, decla­d.­rând între altele :­­ „Stahlhelm“ reclamă restabili­rea suveranității depline a Ger­­maniei. Nu voim să atacăm pe ni­meni­, dar voim să ni se resti lua ceea ce ne aparține și ne-a fost luat prin­­ tratatele de pace“. Se­rtiii UMe ițe Uni și Rusia sovietică ? — Ecouri din presa polonă — Varșovia (Ceps). — Cercurile politice conducătoare din Polo­nia se ocupă în ultimul timp în­­tr-o măsură mai accentuată, cu problemele politicei externe polo­neze, ceea ce dovedește și întoar­cerea bruscă a ministrului de ex­terne Zaleski de la conferința din Geneva. După terminarea între­vederilor, cărora presa și opinia publică poloneză le acordă o deosebită importanță, ministrul Zaleski se va reîntoarce la Ge­neva. Imediat după sosirea sa la Var­șovia, ministrul Zaleski a fost primit de Președintele republicii Mosolski. După aceasta ministrul Zaleski a conferit cu primul-mi­­nistru Pristol și a primit pe mi­nistrul Franței la Varșovia, La­­rouche. A urmat apoi o conferin­ță între ministrul Zaleski și ma­reșalul Pilsudski. precum și o în­trevedere între Zaleski și mini­strul Poloniei la Moscova, Patek. Aceste consfătuiri au născut o mare atenție în toate cercurile politice. După informațiuni din cercurile apropiate consfătuirile au fost de guvern, consacrate în cea mai mare parte, apropia­tei conferințe a reparațiilor, care va avea loc la Lausanne. După părerea celorlalte cercuri, în spe­cial opoziționiste, conferința de la Lausanne, până la tinerea căreia mai este încă mult timp, nu a putut forma pricina rechemării urgente a ministrului Zaleski la Varșovia. După părerea opoziției, reducerea datoriilor de război n’ar rezolva dificultățile buge­tare din Polonia, deoarece majo­ritatea datoriilor poloneze provin din timpurile de după război. Mult mai probabil ar fi ca inter­­vederile ministrului Zaleski cu diferiți bărbați de Stat s’au re­ferit la raporturile polono-sovie­­tice, presupunere care ar fi întă­­rită și de faptul ca până in pre­zent au avut loc două consfătuiri între mareșalul Pilsudski și mi­nistrul Poloniei la Moscova Pa­tek. Ecourile din presa poloneză în jurul consfătuirilor menționate sunt felurite. In timp ce unele ziare vorbesc despre o înrăută­țire a raporturilor cu Rusia so­vietică și amintesc afirmațiile ziarului „Pravda” că în timpul șederii mareșalului Pilsudski în România s’a dat publicității unei convensiuni adiționale, după care într’un eventual război, Pilsud­ski va ocupa postul de coman­dant suprem al armatei polone și române, majoritatea presei de­duce că consfătuirile ministrului Zaleski cu oamenii de Stat res­ponsabili au a forma un­ nou pas în calea spre realizarea pactului de neagresiune dintre Polonia și Rusia sovietică și că diplomația poloneză va media pentru o în­țelegere intre Rusia sovietică și România, spre a se realiza și aci un pact de neagresiune. Până în prezent nu se poate însă afirma nime sigur in pri­vința presupunerilor de mai sus. Opinia publică poloneză așteaptă cu cel mai mare interes, infor­­mațiuni mai precise din partea cercurilor guvernamentale, Prăbușirea a două a­­vioane militare Londra, 6 (Rador). ,— Două a­­v­ioane militare s’au ciocnit în plin sbor deasupra localității Pe­ter­borough din Norlamptonshire. Avioanele au căzut împreună la pământ, agățându-se unul de altul, iar ambii piloți a­u pierit îm­ flăcări. Ambele aparate au fost complet distruse. -xox- Mintat contra mi­niștrilor egipteni Cairo, 6 (Rador).­­ Îu­ dimi­neață o bombă așezată pe linii­a ferată în apropiere de Tam­­mah, a explodat cu câteva mi­nute înainte de trecerea unui tren în care se aflau primul mi­nistru, ministrul comunicațiilor, ministrul instrucțiunii, vice-pre­ședintele Camerei și alte per­sonalități însemnate. Doi paznici ai liniei ferate au fost omorîți, trei au fost grav răniți. s. -x UR x- Ședința comisiei interi­mare a Jud. Ilfov Emi s'a ținut la­ prefectură1 șe­dința comisiei interimare ai jud. Ilfov. S’a aprobat așternerea a 900 m. D. pietriș, recepționat deja, pe șoseaua Corbeanca-Oracu-Movi­­la, în limita sumei de lei 8000. S’a aprobat cumpărarea unui cablu de sârmă pentru podul plutitor dela Buidești, de 12.350 lei. S’a mai aprobat devizul servi­ciului tehnic pentru lucrări de împrejurări la grădina dinspre cheiul Dâmboviței, din curtea palatului prefecturii. Idem conturile de gestiune ale comunelor: Ciorogârla pe 1929, Dărăști pe 1928, Frumușani pe 1928, Nana pe 1928, Mitreni pe 1929 și Crângul Fundulea pe 1928. S’a arobat aprovizionarea prin bună învoială și direct, cu lem­ne, a spitalelor Oltenița, Buidești și Copăceni. Ședința a luat sfârșit la ora 12. 1 ­t. rn x­încasările statului pe luna Aprilie Ministerul de finanțe, pe baza rapoartelor primite de la Banca Națională, a întocmit următoa­rea situație a încasărilor Statu­lui pe luna Aprilie: încasările făcute prin Banca Națională pe seama bugetului general ordinar al Statului pe a­­nul 1932 se cifrează la suma de 849 milioane 672.840 lei­. Se mai adaugă vărsămintele făcute di­rect de către Casa Autonomă a Monopolurilor în contul anuității și cuponului celor două împru­muturi, în sumă de circa 200 mi­lioane lei, încasările făcute prin Banca Națională pe seama budgetului general extraordinar al Statului pe anul 1932 se cifrează la suma de 61 milioane 756.752 lei, încasările făcute prin Banca Națională în ultimele zile ale lunii Martie, dar care au fost vărsate în primele zile ale lunei Aprilie, pe seama bugetului ge­neral al Statului pe anul 1931 se cfrează la suma die 39 milioane 412.300 lei­. I -XOX­ Memoriile lui Paderewski SKI. — Revista pariziană „Can­dide“ publică un articol de Bria­res, anunțând publicarea în­­. scurt timp a membrilor lui Pa­derewski. „Ele vor apare —­ scrie de Bria­­res — mai întâi în America. Edi­tura, care va publica memoriile, pentru a tăia scurt toate ofertele, dealtfel foarte numeroase a văr­sat d-lui Paderewski un acont de 200.000 dolari. Suma aceasta re­prezintă un record în acest do­meniu. Du­pă publicarea memo­riilor artistul-scriitor va primi restul sumei, care se ridică la vre-o 150.00 dolari. „Turneul ilustrului pianist și om de stat din acest an în Sta­­­tele Unite prezintă o deosebită importanță. Acest mare muzician și patriot nu poate rămâne indi­ferent la atacurile și provocațiu­­nile germane, îndreptate contra Poloniei și care mulțumită con­cursului Germano-Americanilor, au găsit un ecou favorabil din­colo de Oceanul Atlantic. Și toc­mai din cauza acestor lucruri fostul Președinte de Consiliu al Poloniei vrea să profite de șede­rea sa în America și să între­prindă după turneul său muzical un turneu politic. Este sigur că cuvintele înflăcărate ale lui Pa­derewski vor produce o­ adâncă impresie asupra auditorilor săi. Cu, el își propune ca într-o serie de conferințe să demonstreze compatrioților din America nece­sitatea vitală a menținerii in­tangibil­ității tratatului de la Ver­sailles și de a nu ataca „corido­rul polonez” contra căruia se deslănțuie cea mai aprigă propa­gandă germană. -xcx- 'mm-1 Amintiri (Continuare din pag. ba) ------------------- Ife Col. Fălcoianu, ocît. Regimentului 1, auzind că Maiorul Popescu s’a îm­brăcat în Lt.­Col. a refuzat să-l pri­mească când s’a anunțat că se pre­zinte pentru întoarcerea din permisie și pentru înaintare la gradul de Lt.­­Colonel, socotind de bună seamă că i-a sărit mintea. Când, aproape de plecare lt.-Col. Popescu, pentru a satisface curiozita­tea și nedumerirea camarazilor, se apune în sala de conferințe unde­i a­­dunări, de audiența de la Palat și ca să-i convingă scoate Manii. Oficial din buzunar și le citește­­. Decret de înaintare. . Col. Fălcoianu, aflând da această farsă ,a chemat în drumul său și a cerut să i se arate Monitorul Oficial. După ce se convinge personal de a­­cest lucru, îl felicită pentru înaintare la gradul de Lt.-Colonel. Apoi îi spune: — Eter bine D-le, de ce nu mi-ai spus dela început ca ai în buzunar rncore’tul de înaintare, căci am refuzat să te primesc, drept să-ți spun, soco­tind că ți-a sărit mintea. - -----­In iarna acelui an, la un bal la Palat, întrun grup de mai m­ulți ofi­­țeri, vorbind cu G-l Vlăd­escut de în­fi­intarea Maiorului Popescu la gradul de­­ Li-Colonel și de pățania lui de la regi, a făcut foarte mult haz și satisdi făcut că, a reparat prin mijlocirea sa, o nedreptate, a spus : 1 M . M. S. Regele, este omul drepta­te, și al adevărului și satisface toate nedreptățile, în interesul disciplinei pe care, o eocapte, sufletul Oștirei.­­ .) M. S. spune când un ofițer ajunge să solicite audiență, socotin­du-se neb dreptăț."i, este convins că, ofițerul trebue să aibă dreptate cât de puțină. De aceia, în interesul disciplinei și al moralului oștirei, primește pe ofi­țeri șî le repară cu toată bunăvoință toate nedreptățile. i­i T.­­ Actoria tradiție a dreptății s-a păs­trat în oastea română și după moartea­ marelui rege Carol I, fiind și azi sub­ domnia regelui Carol al 2-lea cel mai de seamă îndreptar moral și cea mai sigură pavăză a unei discipline de oțel !­■ uiMIU i­storii! ”Tr" COLONEL LUPAȘCU ") Buc. ’4 Mai, 1912. I isfejibauad i CAPITALA UN AUTOMOBIL PORNEȘTE SINGUR I Șoferul Sandul D-trni, de 39 ani, din str. Crișana 39, conducător al taxiului de piață 12919, aștepta a­­seară clienți în str­. Biserica Enei. Când i-au­ venit doi, el a sărit cu manivela în fața mașinei Să dea drumul motorului. Acesta fiind însă lăsat în viteză, automobilul a pornit pul cei doi clienți și fără conducător. Ca să nu fie călcat, șoferul s-a agățat de botul mașinei. Aceasta a mers până în peretele hotelului de peste drum, unde șo­ferul a fost aproape sdrobit de zid. Unul din clienți a avut timp să salră, celălalt în­să, Nicolae Lub­ie­­­scu, comerciant în­ șos. Mihai Bra­vul 36, a fost rănit în urma supum­­­pinăturii. Ambii răniți, șoferul și pasage­rul au fost duși cu ambulanța Salvării la spitalul Colțea. FURT Caliopia Copa din str. Spătaru­lui 44, s’a pomenit aseară în casă cu o femeie îmbrăcată destul de binișor, care s-a oferit să îu ghi­cească norocul. Natural, ca să-i poată spune cât mai exact ce o așteaptă, i-a pus și o față de masă în cap, murmu­rând tot felul de vorbe. In timpul acesta ghicitoarea­­hoată i-a furat din gelanta de pe dulap 5000 de lei. Apoi a plecat repede, sipum­ând din ușă. — In curând ai să ai o mare bucurie de bani. Intr’ad­evăr, peste puțin femeia a aflat ce fel de bu­­urie o aștepta, descoperind pierderea banilor. Nemaiștiind ce să facă de supă­rare, Caliopia Copa a luat o canti­tate de sodă caustică și a fost dusă de Salvare la spitalul Brâncove­­nesc. BATAE­ Cecilia Pavelescu din­­ calea 13 Septembrie 31, având oarecari ne­înțelegeri cu niște vecini din ace­­iaș curte a fost bătută măr­aselară. Vinovații su­nt Carolina Schuler și Iosif Andrei. Victima s’a ales cu vânătăi pe tot corpul și la cap, și a fost în­grijită de un intern­ al Salvării. ACCIDENT . ! ” 1 Muncitorul Nicolae Man­dresc­a di­n str. Chindiei 14 bis, a fost vic­tima unui accident neașteptat: mergând pe strada Carol, i-a că­zut în cap un ciob de geam de la o fereastră a poștei centrale. Rănitul a fost pansat de Sal­vare. CĂZUT DIN CĂRUȚĂ In timp cei trecea prin fața mor­gii, căruțașul Ilie Păsculescu din comuna Oltenița (Ilfov) s-a simțit rău și a căzut din căruță, spărgân­­du-și capul de trotuar. Salvanețu l-a dus la spitalul Brâncovenesc­. ACCIDENTUL DE PE CALEA VICTORIEI Din cauza neglijentei primăriei Capitalei care nu îngrijește să as­tupe găurile pe care le face în tro­tuare, o doamnă și-a frânt picio­rul drept­ Iri halea Victoriei, colț cu bulevardul Academiei, . ACCIDENT DE AUTOMOBIL 1 Elena Grosu, de fel din Brașov, domiciliată în Capitală, în stradă Mașina de pâine 14, traversând șos. Bonaparte, a fost călcată de un automobil, care a dispărut și al cărui nu­măr n’a putut fi hiat. Starea victimei fiind gravă, ea a fost internată la spitalul Filan­tropia. :a| UNN CAL RĂNEȘTE DOUA­­ MIGRATOARE ! Eri dim., mai multe femei­ și­ fete, lucrătoare la fabrica de țesă­tor­ie „Dâmbovița’, din calea Du­dești 188, stăteau în grup în față fabricei, așteptând să se deschidă poarta spre a intra la lucru. De­odată s’au pomenit cu­ un cal care venea în goană mare din spre cimitirul Isvorul Nou. îna­inte de a se putea feri, calul a in­trat în grupul lucrătoarelor, pro­ducând o­ panică extraordinară printre ele. ■ / ■ . Fata Mariai Moraru, din Pitești, domiciliată în Capitală în fundă­tura Simbolului 21, a fost călcată și grav rănită, taii M­aria Nicules­­c­u, din str. Cațavei 21, s’a ales pus o rană, adâncă la piciortul driept. Ambele au fost­­ trahnstportate, la spitalul Colțea.­­­­ S’a constatat i­S acest dar fusese înhămat la o căruță și speriindu­­se de uln automobil, a rupt șlea­urile și a luat-o la goană spre o­­raș. " ’­­• ACCIDENTUL UNUI ORB i John Cosimata, în vârstă de 65 ani, din șos. Floreasca 220, trecea aseară prin fața fabricei de bere Bragadiru, din calea Rahovei. Fiind orb, el era dus de mâna de un Copil al său­.­­ In timpul acela, două mașini, care veneau cu viteză din direcții opuse, s’au­ ciocnit cu putere și unna din ele, nr. 12253 lx., s’a răs­turnat peste orb, ar­uncându-l cu capul de trotuar. I Fiind rănit grav, Ioan Cosmafa a fost du­s cu Salviatoa la Brân­­covenesc­­i­i |­ Hi , I, I­I si Doi rănitți Funcționari! Cum ar putea să vă reducă Statul, fără să înmulțească șo­­meurii ? n­u . Citiți "• „Ancheta lui Don Quichotte1’ de I. I. Daniil și o să aflați, : islsli '47. Ille F. Faitls Avocat Fost controlor financiar, specialist in chestiuni fiscale financiare (impuneri, apeluri, recursuri, etc.), s-a mutat în calea Șerban Vodă nr. 11. Te­lefon 357/18. S'A DESCHIS GRĂDINA PARADIS ROȘIANO Orchestră națională și clasică cu cântărețul MALACU Direcțiunea Michiță Iorâăchescu (Lângă Statala Fache) A anințat: „IFmecanione ECONOMIQUE” de AL. PEHIEȚEAHI­ De vânzare la librăria Socec - C­o. S­CLENOSI5 'H IS P 1 -7. to1 ■’ i „

Next