Epoca, mai 1932 (nr. 981-1003)
1932-05-08 / nr. 985
Duminică 8 Mai 1932 Cum trăesc muncitorii in Rusia sovietică Deziluzia unei especii de muncitori cehoslovaci cari au căutat de lucru In Rusia sovietică f ’Asociația comunistă a muncitorilor din industria încălțămintelor a întreprins în anuil 1930, agitații printre muncitorii cismaici din Cehoslovacia, ca să se mute în Rusia, Unde viata muncitorilor ar fi din cele mai favorabile. Secretarul comunist Epic a descris muncitorilor, situația din Rusia în culori foarte roze. Le-a promis nu numai salarii mari, dar și locuințe și hrană avantajoasă. Aceste promisiuni au atras mai mulți muncitori, cari s-au înscris în grupul j ce a plecat în Rusia. Cei mai mulți din ei și-au părăsit ocupația de până atunci și au întrebuințat t toți banii ce i-aui economisit penebrul călătoria în Rusia. Expediția muncitorilor cizmari din Cehoslovacia a fost organizată de comunistul Ladislav Tmid din Viena. Ea a plecat în Octombrie 1930, fiind formată din 30 muncitori. După sosirea în Rusia muncitorii au fost încartiruiți într’un hotel, a cărui întreținere sanitară lăsa de dorit. Aci n’aul rămas mult și după mutarea lor a urmat de siluzia după alta. S’au convins o că salariile din Rusia sunt mult mai proaste decât în Cehoslovacia, că locuința și hrana sunt proape insuportabile și că în general situația muncitorilor din Rusia sovietică nu poate fi comparată nici pe departe cu dela din Cehoslovacia. Muncitorii au vârsat imediat că au căzut victima agitațiilor neconștiincioase a secretarilor comuniști și au început să tiindă a se întoarce în țară, ceea ce însă s’a lovit de mari dificultăți.S’a admis numai întoarcerea câtorva muncitori. In Rusia muncitorii cehoslovaci au consumat toate economiile lor, vânzându-și și hainele, rufele și încălțămintele de pa ei. AU suferit de foame, frig și mizerie și parte din ei s’a îmbolnăvit, i I Unii din muncitorii ce s’au întors în patrie aici publicat în ziarul muncitorilor din industria pieței s.Zaimy Kozedelniku” articole în care au arătat care este situația ireală din Rusia și au avertizat pe muncitori ca să nu plece într’acolo, deoarece îi așteaptă numai suferinți. Autorii acestor articole au fost atacați în modul celmai învierșunat de presa comunistă și în cele din urmă secretarul Iosif Spid. Ulmul din organizatorii expediției a dat în judecată pe muncitorul Emil Hemr și pe redactorul sârb, pentru știri false și ofense. Secretarul Spic se află de un an în Rusia. Desbateriia procesului intentat de dânsul a început zilele acestea in fața tribunalului din Praga. Reprezentantul lui Spic, dr. Barbas a anunțat că în zilele Cele mai apropiate Vor Sosi din Rusia, pe cheltuiala lui Spic, trei martori, cari vor depune asupra situației muncitorilor cehoslovaci din Rusia. Tribunalul a Bsdm la cererea apărătorului. Pentru cunoașterea vieței muncitorilor din Rusia Sovietică prezintă odei martorilor ce au fost ascultați până in prezent. Martorul Rudolf Pascal, unul dintre muncitorii ce au fost în Rusia, a declarat textual: " „Articolele publicate în ziarul J.Zaimy Zozedelniku” în Februarie ,1931 le-i am cetit, cunosc conținutul lor, pe care-l confirm pe deplin. Secretarul I. Spic a reușit să mă câștige, prin propaganda sa, ba să plec în Rusia. Insă imediat după sosirea mea, am văzut că am fost înșelat. In primele zile am fost încartiruit împreună cu familia într’un hotel. Găsirea unei locuințe s’a arătat un luteru aproape imposibil. In hotel am avut camere aproape goale și n’am putut nici face mâncare nici spăla rufele. 1 ■ ■ jf< „Alimentele ce le-am primit au ffost de calitate inferioară și insuficiente. Ceea ce ni s’a dat pentru to lună nu ne-a ajunis nici pentru i o săptămână. Am fost siliți să mergem la mâncare în așa zisele cantine colective. Unde însă mâncarea a fost atât de proastă, încât nici n’amm putut-o mânca. Am fost atunci silit să mă duc la așa zisul bazar liber și să vând aproape toate obiectele ce le-am adus cu mine, haine, rufe, etc. Numai în acest mod m’am putut întreține câtva timp împreună cu familia. Câștigul a fost mizerabil și cu el nu se putea cumpăra aproape nimic. Secretarul Spic ne-a dat un certificat în care s’a spus că suntem îndreptățiți la un salariu de 180— 200 ruble pe lună. Nu am primit însă decât 120. Abia după ce am protestat în câteva rânduri, mi s’a stabilit un salariu de 150 ruble. In toate direcțiunile m’am întâlnit cu des iluzii. Promisiunile lui Spin n’au fost decât o poveste fantastică față de realizarea pe care am fost silit s’o îndur în Rusia. Printre membrii expediției noastre a fost și fiica secretarului comunist Spic, necăsătorită, în vârstă de 18 ani, dar cu toate acestea a primit acelaș salariul ca și un muncitor, părinte de familie. întâi am fost silit să împlinesc o anumită muncă cu mașina, la 180 perechi ghete. Spre a mi se ridica Salariul, am intensificat munca și am ajuns la 250 perechi. Aceasta a avut drept urmare că s’a ordonat tuturor muncitorilor să efectueze aceaș muncă. In loc ca Salariile să fie ridicate, ele a fost reduse. Am ridicat apoi capacitatea la 300 perechi pe zi, dar spre revolta mea și a celorlalți muncitori ce au realizat un record, salariul a fost din nou redus. In baza cartelelor de alimente, am primit aproape întotdeauna calitate proastă. Cu alimente de călătoria în Rusia, am cheltuit toată averea mea constând în 14.000 coroane cehoslovace. După ce am cheltuit totul și am vândut și toate lucrurile ce le-am avut, am ajuns muritor de foame. Au fost apoi ascultați și alți martori, cari au descris situația din Rusia în acelaș mod. Apărătorul acuzaților dr. Langer a prezentat dovezi, precum și alți martori, prin care a dovedit că secretarul comunist al asociației muncitorilor din industria încălțămintelor a procedat din rea credință, promițând muncitorilor cari au participat au fost profund dăunați. Conducătorul expediției Schmid a încasat doi a fiecare muncitor care s-a înscris pentru plecare, o taxă specială, de 5.450 Kc, sumă. Care a întrebuințat-o spre folosul său personal. r RADIO ă%i SAMBATA, 7 MAI iJiftL , Irrrr— il București, 16 kw„ 391 Sn. ■ î) [13. Muzică instrumentală (plăci de gramofon). * . * 13.45. informațiuni, bursa de cereale, bursa de ©fedte, cota apelor Dunării și semnal orar. ^ 14. Muzică ușoară (plăci de gramofon)’. 18. Orchestra: Sibiceanu, Muzica Ușoară și românească. 19. Informațiuni, sport, meteorițl și semnal orar. 119.10. Orchestra Sibiceanu: continuarea concertului. 20. D. prof. I. Simionescu : Ciucuri(geografie). 20.20. D. Sacerdoteanu I: Gortul de Aar (Tătarii). 20.40. Muzică românească .(plăci de gramofon). 21. Orchestra Radio : G. Rossini; Uvertură la „Wilhelm Teil“ ; Bach t Siciliana ; Köttllbey: In a Fairy Realm, suită. 21.30. D. dr. V. Voiculescu: Noul Viermi intestinali. . 21.45. Direle Fufrosina și Elena TutSi Chek : duo vocal. 22.45. Orchestra Radio : Smetana ; Suită de dans din „Mireasa vândută“ ; Amadei : Suita in stil medieval ; F. Mendelssohn ; Athalia (marșul de război al preoților). 22.45. Informațiuni: Morawska-Ostrava, 11 kw., 265.8 m. — 20.25. Orchestră populară. Heilsberg, 75 kw., 276 m. — 17.05. Concert din Berlin. 19.35. Drum și popas. Corul elevilor liceului „Bismarck". 21. Muzică populară. 22. Serată veselă. La urmă muzică de dans. Brno, 36 kw., 341.7 m. — 19.25. Cântece de Goethe cu acompaniament de ghitară. 20.25. Concert de Ridic^tă. 21.35. Aftipourriuri Ife ßiam -XOX- înființarea unui institut de educație fizică în Cehoslovacia Cu prilejul apropiatelor sărbări sokoliste, ce vor avea loc în iunie și iulie la Praga, ziarele au publicat mai multe articole, în care insistă asupra necesității unei mari instituții centrale de Stat, care să se îngrjească de educația fizică și sănătatea națiunii. Educația fizică din Cehoslovacia a fost lăsată până în prezent în cea mai mare parte, în seama organizațiilor particulare, clare sunt dealtfel deosebit de puternice, având sute de mii de membrii. . . Deși aceste organizații au ridicat educația fizică din Cehoslovacia la un nivel foarte înalt și au desvotat-o considerabil, totuși ziarele insistă că e necesar ca această educție să fie îndrumată de către Stat. Un pas fundamental în această direcție ar fi cearea, cu prilejul Centenarului marelui promotor al educației fizice cehoslovace Tyrs, un Institut de Stat de educație fizică, care să poarte numele fondatorului sokolist. Această idee a găsit sprijin în toate cercurile guvernamentale. ' Spectacole ?, 1 SAMBATA, 7 MAI TEATRU NAȚIONAL . ..Femeia și paiața“. OPERA ROMANA: „Bărbierul din Servila“. TEATRUL LIBERt: „Maya". TEATRUL MARIA .VENTURA: „Monte-Ciliîo“. TEATRUL REGINA MARIA: „Parfumul nevesti<mi“, 1 CINEMATOGRAFELE •>. CAPITOL: „O oră cu tine”. ROXY: „O ora cu tine”. TRIANON : „Pe drum greșit“, REGAL: „îngerii infernului”, CORSO : „Liliacul“. FEMINA: „Pat și Patachon recruți" SELECT: „O noapte în cabaret”, RIO: „Rochii și Mantouri”. MARNA: „Visul lui Tănase“ cu C. Tănase și complectam. FORUM : „Apires l’amour". BULEVARD PALACE: „Malec filantrop.... din dragoste”. LIDO : „Doly face carieră“. CINEMA OMNIA: „Măcelul dek fonul Doucmount” și complectare. VOLTA : „Foarea din Cuba“ și Stan și Bran divorțează. MARCONI : „Svangali“ și teatru. CERCUL SUBOFIȚERILOR: „Dansatorul roșu“, in MUZEUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, Calea Victoriei Nob îl 7, (fostă casa Moruzi), deschis publicului Dumineca și Sărbătorile legale, de la orele 10 r 13, Intrare«, libeți - ---------------— EPOCĂ Situația agricolă în țară După rapoartele serviciilor agricole din țără, buletinul informativ al miisterului de agricultură și domenii, 1 prezintă astfel situația câmpurilor din țară, pe ziua de 5 Mai. INSAMANTARILE SUNT ÎNTÂRZIATE Muncile agricole se fad în tot cuprinsul țării în condițiuni prielnice solul și timpul fiind favorabile executării arăturilor și semănăturilor; numai terenurile care au fost inundate nu se pot lucra încă, pământul având prea multă umiditate. In general însămâncările de primăvară sunt întârziate cu 4—5 săptămâni, atât din cauza lungimei neobișnuite a fernei cât și din cauza inundațiilor. STAREA SEMĂNĂTURILOR DE TOAMNA Grâul, orzul și secara de toamnă au eșit, în ansamblu, bine din iarnă, desvoltarea lor este însă puțin avansată, din cauza temperaturii scăzute din primăvara curentă. Pierderi mai importante pricinuitei sdle geruri s’au remiardat la cerealele de toamnă din județele : Covurlui, Brăila, Ialomița, Tutova, Durostor și Caliacra; grâul a suferit în unele regiuni din aceste județe pagube de aproxinmtiv 10—15 la sută; orzul de toamnă pagube evaluate de serviciile agricole respctive la 15—20 la sută. In județele Romanați și Cetatea Albă vânturile calde cari au început să bată imediat după topirea zăpezilor, au uscat brusc pământul întârziindu-1 la suprafață, iar din această cauza semănăturile de toamnă din unele localități ale acestor județe au fost înăbușite. Semănăturile de răpită de toamnă din șesul Dunării și din Dobrogea au fost în bună parte distruse de înghețuri. VIILE ȘI POMII Viile au suportat bine asprimele iernei, numai vitele neîngropate și mai ales hibrizii producători direcți au degerat în unele regiuni. Pomii se prezintă în general în condițiuni satisfăcătoare. Inundațiile n’au cauzat pagube atât de importante agriculturii, cât se credea la început. PIERDERILE CAUZATE DE DE INUNDAȚII Apele Prutului, Siretului, Nistrului, Mureșului, Crișului, Someșului și ale afluenților lor au pricinuit pierderi mai simțitoare culturilor din județele: Hotin, Tighina, Iași, Covurlui, Mureș, Turda,Alba, Hunedoara, Severin, Arad, Bihor, Satu-Mare. Pierderi puțin însemnate s-au înregistrat în celelalte județe din șesul Siretului și Prutului și de pe podișul Transilvaniei. întinderea semănăturilor de toamnă care au suferit din cauza revărsării apelor poate fi evaluată la 25—30.000 hectare, ceiace reprezintă 1 la sută, din suprafața totală a acestor însămânțări. CRONICA JUDICIARA INCENDIUL DE LA FABRICA DE CIOCOLATA „ZAMFIRESCU . D. jui de-președinte G. Stratulat, titularul cabinetului 6 de instrucțiune a fost delegat de pairoheți să facă cercetări preliminare în conformitate cu disp. arit. 45 din proc- penală spre a stabili cauzele cari au provocat incendiul ce a distrus în noaptea de 20 Aprilie 1932 o parte din fabrica de ciocolată .,Zamfirescu“ situată în Str. Iouzig. După lungi cercetări, ofidieri de martori și descinderi, d. judecător de instrucție a numit doi experți, unul contabil spre a verifica întreaga situație comercială — după registre — a fabrilei, și omul technic spre a verifica instalațiunca electirică și a constata dacă îmtradevăr incendiul e ar datori unui scurtcircuit, așa cum susțin reprezentanții fabricii Zamfirescu". Eli a fost depus la cabinet raportul expertizei technice all d-luii D Panaitescu, șeful biroului poliției techneze al Siguranței generale a Statului, care coinchide că focul se datorește uinui scurtcircuit, produs la cotul de la coloana principală electrică ce trecea prin podul fabricei și de unde a luat foc depozitul de cartoane de ambalaj întinzându-se și la sacii cu coaja de cacao (o materie foarte inflarmabilă). Scurtul circuit s’a produs prin distrugerea accidentală a păturilor izolatoare, fie prin uzare, fie prin defect de fabricațiune, în colțul acelei instalații pe unde trecea circuitul. Deși el a stabilit precis cauza incendiului, d. judecător de instrucție, diintr’un scrupul de conștiință nu a dat încă ordonanță definitivă de clasarea chestiunei, așteptând raportul expertului contabili spre a vedea și situația comercială a fabricei, pentru complecta sa edificare. COMUNIȘTI ARESTAȚI D. procuror Tretinescu a trimes în stare de aresta, tribunalului, secția II comercială — care judecă flagrantele delicte — pe următorii comuniști: Titian Petreceri vopsitor. Eisig Sehieter vopsitor- Riva Sehieter sora acestuia și Sofia Stichman, pentru ca în noaptea de 1 Mai a. c. au șablonat pe zidurile imobilului din str. Dr. Tătrate inscriiptiuni subversive , trăiască 1 Mai roșu“. Ei făcându-se vinovați de dispozițiunile art. 11 din legea Mârzescu, au fost trimiși să fie judecați de îndată. Berlin, 6 (Rador). — La Magdeburg s’a întrunit congresul anual al organizației naționaliste „Stahlhelm“. Președintele organizației, Selchte, a ținut un discurs, declad.rând între altele : „Stahlhelm“ reclamă restabilirea suveranității depline a Germaniei. Nu voim să atacăm pe nimeni, dar voim să ni se resti lua ceea ce ne aparține și ne-a fost luat prin tratatele de pace“. Sertiii UMe ițe Uni și Rusia sovietică ? — Ecouri din presa polonă — Varșovia (Ceps). — Cercurile politice conducătoare din Polonia se ocupă în ultimul timp într-o măsură mai accentuată, cu problemele politicei externe poloneze, ceea ce dovedește și întoarcerea bruscă a ministrului de externe Zaleski de la conferința din Geneva. După terminarea întrevederilor, cărora presa și opinia publică poloneză le acordă o deosebită importanță, ministrul Zaleski se va reîntoarce la Geneva. Imediat după sosirea sa la Varșovia, ministrul Zaleski a fost primit de Președintele republicii Mosolski. După aceasta ministrul Zaleski a conferit cu primul-ministru Pristol și a primit pe ministrul Franței la Varșovia, Larouche. A urmat apoi o conferință între ministrul Zaleski și mareșalul Pilsudski. precum și o întrevedere între Zaleski și ministrul Poloniei la Moscova, Patek. Aceste consfătuiri au născut o mare atenție în toate cercurile politice. După informațiuni din cercurile apropiate consfătuirile au fost de guvern, consacrate în cea mai mare parte, apropiatei conferințe a reparațiilor, care va avea loc la Lausanne. După părerea celorlalte cercuri, în special opoziționiste, conferința de la Lausanne, până la tinerea căreia mai este încă mult timp, nu a putut forma pricina rechemării urgente a ministrului Zaleski la Varșovia. După părerea opoziției, reducerea datoriilor de război n’ar rezolva dificultățile bugetare din Polonia, deoarece majoritatea datoriilor poloneze provin din timpurile de după război. Mult mai probabil ar fi ca intervederile ministrului Zaleski cu diferiți bărbați de Stat s’au referit la raporturile polono-sovietice, presupunere care ar fi întărită și de faptul ca până in prezent au avut loc două consfătuiri între mareșalul Pilsudski și ministrul Poloniei la Moscova Patek. Ecourile din presa poloneză în jurul consfătuirilor menționate sunt felurite. In timp ce unele ziare vorbesc despre o înrăutățire a raporturilor cu Rusia sovietică și amintesc afirmațiile ziarului „Pravda” că în timpul șederii mareșalului Pilsudski în România s’a dat publicității unei convensiuni adiționale, după care într’un eventual război, Pilsudski va ocupa postul de comandant suprem al armatei polone și române, majoritatea presei deduce că consfătuirile ministrului Zaleski cu oamenii de Stat responsabili au a forma un nou pas în calea spre realizarea pactului de neagresiune dintre Polonia și Rusia sovietică și că diplomația poloneză va media pentru o înțelegere intre Rusia sovietică și România, spre a se realiza și aci un pact de neagresiune. Până în prezent nu se poate însă afirma nime sigur in privința presupunerilor de mai sus. Opinia publică poloneză așteaptă cu cel mai mare interes, informațiuni mai precise din partea cercurilor guvernamentale, Prăbușirea a două avioane militare Londra, 6 (Rador). ,— Două avioane militare s’au ciocnit în plin sbor deasupra localității Peterborough din Norlamptonshire. Avioanele au căzut împreună la pământ, agățându-se unul de altul, iar ambii piloți au pierit îm flăcări. Ambele aparate au fost complet distruse. -xox- Mintat contra miniștrilor egipteni Cairo, 6 (Rador). Îu dimineață o bombă așezată pe liniia ferată în apropiere de Tammah, a explodat cu câteva minute înainte de trecerea unui tren în care se aflau primul ministru, ministrul comunicațiilor, ministrul instrucțiunii, vice-președintele Camerei și alte personalități însemnate. Doi paznici ai liniei ferate au fost omorîți, trei au fost grav răniți. s. -x UR x- Ședința comisiei interimare a Jud. Ilfov Emi s'a ținut la prefectură1 ședința comisiei interimare ai jud. Ilfov. S’a aprobat așternerea a 900 m. D. pietriș, recepționat deja, pe șoseaua Corbeanca-Oracu-Movila, în limita sumei de lei 8000. S’a aprobat cumpărarea unui cablu de sârmă pentru podul plutitor dela Buidești, de 12.350 lei. S’a mai aprobat devizul serviciului tehnic pentru lucrări de împrejurări la grădina dinspre cheiul Dâmboviței, din curtea palatului prefecturii. Idem conturile de gestiune ale comunelor: Ciorogârla pe 1929, Dărăști pe 1928, Frumușani pe 1928, Nana pe 1928, Mitreni pe 1929 și Crângul Fundulea pe 1928. S’a arobat aprovizionarea prin bună învoială și direct, cu lemne, a spitalelor Oltenița, Buidești și Copăceni. Ședința a luat sfârșit la ora 12. 1 t. rn xîncasările statului pe luna Aprilie Ministerul de finanțe, pe baza rapoartelor primite de la Banca Națională, a întocmit următoarea situație a încasărilor Statului pe luna Aprilie: încasările făcute prin Banca Națională pe seama bugetului general ordinar al Statului pe anul 1932 se cifrează la suma de 849 milioane 672.840 lei. Se mai adaugă vărsămintele făcute direct de către Casa Autonomă a Monopolurilor în contul anuității și cuponului celor două împrumuturi, în sumă de circa 200 milioane lei, încasările făcute prin Banca Națională pe seama budgetului general extraordinar al Statului pe anul 1932 se cifrează la suma de 61 milioane 756.752 lei, încasările făcute prin Banca Națională în ultimele zile ale lunii Martie, dar care au fost vărsate în primele zile ale lunei Aprilie, pe seama bugetului general al Statului pe anul 1931 se cfrează la suma die 39 milioane 412.300 lei. I -XOX Memoriile lui Paderewski SKI. — Revista pariziană „Candide“ publică un articol de Briares, anunțând publicarea în. scurt timp a membrilor lui Paderewski. „Ele vor apare — scrie de Briares — mai întâi în America. Editura, care va publica memoriile, pentru a tăia scurt toate ofertele, dealtfel foarte numeroase a vărsat d-lui Paderewski un acont de 200.000 dolari. Suma aceasta reprezintă un record în acest domeniu. După publicarea memoriilor artistul-scriitor va primi restul sumei, care se ridică la vre-o 150.00 dolari. „Turneul ilustrului pianist și om de stat din acest an în Statele Unite prezintă o deosebită importanță. Acest mare muzician și patriot nu poate rămâne indiferent la atacurile și provocațiunile germane, îndreptate contra Poloniei și care mulțumită concursului Germano-Americanilor, au găsit un ecou favorabil dincolo de Oceanul Atlantic. Și tocmai din cauza acestor lucruri fostul Președinte de Consiliu al Poloniei vrea să profite de șederea sa în America și să întreprindă după turneul său muzical un turneu politic. Este sigur că cuvintele înflăcărate ale lui Paderewski vor produce o adâncă impresie asupra auditorilor săi. Cu, el își propune ca într-o serie de conferințe să demonstreze compatrioților din America necesitatea vitală a menținerii intangibilității tratatului de la Versailles și de a nu ataca „coridorul polonez” contra căruia se deslănțuie cea mai aprigă propagandă germană. -xcx- 'mm-1 Amintiri (Continuare din pag. ba) ------------------- Ife Col. Fălcoianu, ocît. Regimentului 1, auzind că Maiorul Popescu s’a îmbrăcat în Lt.Col. a refuzat să-l primească când s’a anunțat că se prezinte pentru întoarcerea din permisie și pentru înaintare la gradul de Lt.Colonel, socotind de bună seamă că i-a sărit mintea. Când, aproape de plecare lt.-Col. Popescu, pentru a satisface curiozitatea și nedumerirea camarazilor, se apune în sala de conferințe undei adunări, de audiența de la Palat și ca să-i convingă scoate Manii. Oficial din buzunar și le citește. Decret de înaintare. . Col. Fălcoianu, aflând da această farsă ,a chemat în drumul său și a cerut să i se arate Monitorul Oficial. După ce se convinge personal de acest lucru, îl felicită pentru înaintare la gradul de Lt.-Colonel. Apoi îi spune: — Eter bine D-le, de ce nu mi-ai spus dela început ca ai în buzunar rncore’tul de înaintare, căci am refuzat să te primesc, drept să-ți spun, socotind că ți-a sărit mintea. - -----In iarna acelui an, la un bal la Palat, întrun grup de mai mulți ofițeri, vorbind cu G-l Vlădescut de înfiintarea Maiorului Popescu la gradul de Li-Colonel și de pățania lui de la regi, a făcut foarte mult haz și satisdi făcut că, a reparat prin mijlocirea sa, o nedreptate, a spus : 1 M . M. S. Regele, este omul dreptate, și al adevărului și satisface toate nedreptățile, în interesul disciplinei pe care, o eocapte, sufletul Oștirei. .) M. S. spune când un ofițer ajunge să solicite audiență, socotindu-se neb dreptăț."i, este convins că, ofițerul trebue să aibă dreptate cât de puțină. De aceia, în interesul disciplinei și al moralului oștirei, primește pe ofițeri șî le repară cu toată bunăvoință toate nedreptățile. ii T. Actoria tradiție a dreptății s-a păstrat în oastea română și după moartea marelui rege Carol I, fiind și azi sub domnia regelui Carol al 2-lea cel mai de seamă îndreptar moral și cea mai sigură pavăză a unei discipline de oțel !■ uiMIU istorii! ”Tr" COLONEL LUPAȘCU ") Buc. ’4 Mai, 1912. I isfejibauad i CAPITALA UN AUTOMOBIL PORNEȘTE SINGUR I Șoferul Sandul D-trni, de 39 ani, din str. Crișana 39, conducător al taxiului de piață 12919, aștepta aseară clienți în str. Biserica Enei. Când i-au venit doi, el a sărit cu manivela în fața mașinei Să dea drumul motorului. Acesta fiind însă lăsat în viteză, automobilul a pornit pul cei doi clienți și fără conducător. Ca să nu fie călcat, șoferul s-a agățat de botul mașinei. Aceasta a mers până în peretele hotelului de peste drum, unde șoferul a fost aproape sdrobit de zid. Unul din clienți a avut timp să salră, celălalt însă, Nicolae Lubiescu, comerciant în șos. Mihai Bravul 36, a fost rănit în urma supumpinăturii. Ambii răniți, șoferul și pasagerul au fost duși cu ambulanța Salvării la spitalul Colțea. FURT Caliopia Copa din str. Spătarului 44, s’a pomenit aseară în casă cu o femeie îmbrăcată destul de binișor, care s-a oferit să îu ghicească norocul. Natural, ca să-i poată spune cât mai exact ce o așteaptă, i-a pus și o față de masă în cap, murmurând tot felul de vorbe. In timpul acesta ghicitoareahoată i-a furat din gelanta de pe dulap 5000 de lei. Apoi a plecat repede, sipumând din ușă. — In curând ai să ai o mare bucurie de bani. Intr’adevăr, peste puțin femeia a aflat ce fel de buurie o aștepta, descoperind pierderea banilor. Nemaiștiind ce să facă de supărare, Caliopia Copa a luat o cantitate de sodă caustică și a fost dusă de Salvare la spitalul Brâncovenesc. BATAE Cecilia Pavelescu din calea 13 Septembrie 31, având oarecari neînțelegeri cu niște vecini din aceiaș curte a fost bătută măraselară. Vinovații sunt Carolina Schuler și Iosif Andrei. Victima s’a ales cu vânătăi pe tot corpul și la cap, și a fost îngrijită de un intern al Salvării. ACCIDENT . ! ” 1 Muncitorul Nicolae Mandresca din str. Chindiei 14 bis, a fost victima unui accident neașteptat: mergând pe strada Carol, i-a căzut în cap un ciob de geam de la o fereastră a poștei centrale. Rănitul a fost pansat de Salvare. CĂZUT DIN CĂRUȚĂ In timp cei trecea prin fața morgii, căruțașul Ilie Păsculescu din comuna Oltenița (Ilfov) s-a simțit rău și a căzut din căruță, spărgându-și capul de trotuar. Salvanețu l-a dus la spitalul Brâncovenesc. ACCIDENTUL DE PE CALEA VICTORIEI Din cauza neglijentei primăriei Capitalei care nu îngrijește să astupe găurile pe care le face în trotuare, o doamnă și-a frânt piciorul drept Iri halea Victoriei, colț cu bulevardul Academiei, . ACCIDENT DE AUTOMOBIL 1 Elena Grosu, de fel din Brașov, domiciliată în Capitală, în stradă Mașina de pâine 14, traversând șos. Bonaparte, a fost călcată de un automobil, care a dispărut și al cărui număr n’a putut fi hiat. Starea victimei fiind gravă, ea a fost internată la spitalul Filantropia. :a| UNN CAL RĂNEȘTE DOUA MIGRATOARE ! Eri dim., mai multe femei și fete, lucrătoare la fabrica de țesătorie „Dâmbovița’, din calea Dudești 188, stăteau în grup în față fabricei, așteptând să se deschidă poarta spre a intra la lucru. Deodată s’au pomenit cu un cal care venea în goană mare din spre cimitirul Isvorul Nou. înainte de a se putea feri, calul a intrat în grupul lucrătoarelor, producând o panică extraordinară printre ele. ■ / ■ . Fata Mariai Moraru, din Pitești, domiciliată în Capitală în fundătura Simbolului 21, a fost călcată și grav rănită, taii Maria Niculescu, din str. Cațavei 21, s’a ales pus o rană, adâncă la piciortul driept. Ambele au fost trahnstportate, la spitalul Colțea. S’a constatat iS acest dar fusese înhămat la o căruță și speriinduse de uln automobil, a rupt șleaurile și a luat-o la goană spre oraș. " ’• ACCIDENTUL UNUI ORB i John Cosimata, în vârstă de 65 ani, din șos. Floreasca 220, trecea aseară prin fața fabricei de bere Bragadiru, din calea Rahovei. Fiind orb, el era dus de mâna de un Copil al său. In timpul acela, două mașini, care veneau cu viteză din direcții opuse, s’au ciocnit cu putere și unna din ele, nr. 12253 lx., s’a răsturnat peste orb, aruncându-l cu capul de trotuar. I Fiind rănit grav, Ioan Cosmafa a fost dus cu Salviatoa la Brâncovenescii | Hi , I, II si Doi rănitți Funcționari! Cum ar putea să vă reducă Statul, fără să înmulțească șomeurii ? nu . Citiți "• „Ancheta lui Don Quichotte1’ de I. I. Daniil și o să aflați, : islsli '47. Ille F. Faitls Avocat Fost controlor financiar, specialist in chestiuni fiscale financiare (impuneri, apeluri, recursuri, etc.), s-a mutat în calea Șerban Vodă nr. 11. Telefon 357/18. S'A DESCHIS GRĂDINA PARADIS ROȘIANO Orchestră națională și clasică cu cântărețul MALACU Direcțiunea Michiță Iorâăchescu (Lângă Statala Fache) A anințat: „IFmecanione ECONOMIQUE” de AL. PEHIEȚEAHI De vânzare la librăria Socec - Co. SCLENOSI5 'H IS P 1 -7. to1 ■’ i „