Era Nouă, 1893-1894 (Anul 5, nr. 211-263)

1894-08-14 / nr. 254

E H­A­N­U­L: A­ r­ mont a galeriei, cel despre nord, cu căte­va barbacane, sau incastrind in el din distanţă in distanţi capetele tubu­rilor de teracotă, deschise la ambele capete, se va recolta necesarminte cea mai mare parte a apelor napei , şi va ajunge de a da radierului galeriei o inclinare uşoară către partea despre o­­raş, pentru a determina in ea scurgerea apelor astfel recoltate şi a le conduce până in aqueductul colector. Secţiunea necesară pentru scurgerea apei trebuind se fie foarte mică indată ce înclina­ţia galeriei atinge 0m 01 pe metru de exemplu dimensiunile transversale vor fi determinate, prin condiţiunea de a face lesnicios mai întâi lucrul de săpături şi de zidăria păreţilor, apoi supravegherea şi reparaţianele, cea ce implică o inălţime liberă minimă de K­a80 şi o lărgime de aproape 1'­00. Forma ovoidă, care e remarcabil favo­rabilă resistenţei, va trebui se fie a­­doptată fiind­că ea permite de a re­duce grosimea păreţilor la ora 20 sau 0,025 numai aşezând in jos partea lăr­gită a secţiei, se uşurează execuţiunea lucrurilor şi mai ales debleurilor care se vor putea face cu ajutorul unei mici căi ferate puse sub galerie treptat cu înaintarea; apa se va scurge prin un rigol sau o canetă mediană, mărginită de 2 banchete, pe care se vor pune pi­cioarele pentru circulare, railurile pen­tru dusul debleurilor, daca nu se va prefera un tub de­­ 40 diametru, înecat in un mic masiv de beton slab, a cărui suprafaţă orizontală regulată, va forma o cale de serviciu foarte comoadă şi unde din distanţă in distanţă se vor menaja regarduri pentru supravegherea tuburilor. Construirea unei asemene lucrări nu prezintă de­sigur dificultăţi excepţionale aceasta e o mică galerie subterană, a­­naloagă cu galeriele de înaintare prin care se începe saparea marelor tuneluri a drumurilor de fer. Va ajunge de a se lua precauţiuni convenabile pentru blin­dajul terenului mai des la început in eboulmente, şi pentru scurgerea apelor, care se va face fără greutate dacă se va avea grijă de a incepe prin punctul inferior. Imbracarea (zidăria) se va pute face, după împrejurări şi preţuri, fie in be­ton, fie in cărămizi cu mortar de ci­ment, betonul va fi fără indoeală cel mai economic din ambele, este poate şi cel mai comod. înainte de a se face tranşeul se va avea grijă de a pătrunde borţele de sondare suficient de apropiete pentru a determina exact poziţiunea pre­cisă a stratului aquifer şi a suprafeţei argilei. Odată şantierul organizat pro­gresarea va avea loc cu regularitatea cea mai mare şi lucrul se va pute ur­mări fără intrerupere, noaptea ca şi ziua. iarna tot atit de bine ca şi vara, astfel că nu va avea o durată prea lungă. In caz când derbacanele sau tuburile laterale nu vor fi suficiente pentru a­­limentarea galeriei, in cazul cind se vor produce obstrucţiuni, va fi uşor de a re­media, deschizînd din timp un timp galerii pe drenaj normale cătră galeria decapatare şi destinat a asigura alimen­­taţiunea. Lucrul se va incepe prin des­chiderea unei singure galerii, şi prin fântâni făcute la distanţe variabile de la axa aceste­i galerii, se va stabili o supra­veghere continuie a variaţiunilor nive­lului napei spre a determina zona de influenţă. Apoi după resultatul acestor observaţiuni şi după debitul obţinut in prima galerie, se va fixa apoi poziţiu­­nea şi numărul galerielor subsequente. Se poate zice, că dacă se aplică un asemenea sistem de captare cu îngriji­rea şi atenţiunea ce o comportă, succesul e absolut sigur , fără indoeală că nimic nu trebue făcut in hasard ci a avansa cu prudenţă, a nu stabili galerii de căt cu cunoştinţă, astfel de a evita cheltueli neprevăzuta şi a amenaja aproviziona­rea apei conţinute in masa terenului permeabil, dar cu acest preţ se vor re­colta desigur resultate precioase şi vom fi totdeauna stăpâni de a proporţiona e­­fectuările faţă cu trebuinţele, cheltuelele cu rezultatele. (Va urma). Ecouri Cu ocazia aniversării zilei de naştere a A. S. R. Princepelui moştenitor, ofi­ţerii batalionului I de vânători au ofe­rit Alteţei Sale un Banchet. Cholera a început a bântui cu furie in Basarabia. In faţa acestora, direcţiunea serviciu­lui sanitar va supune ministeriului zilele acestea hotărîrea de a se include toate punctele de trecere de la Ungheni de vale pe toată lungimea Prutului, ne­lă­­stndu-se liberă decit intrarea pe la Făl­cu, unde se va stabili un serviciu de desinfecţie şi revizie sanitară. m 1­1. Dim. Sturza şeful liberalilor sa intors in capitală venind de la Ragaz. D. V. A. Urechia a scos de sub ti­par o importantă colecţie de documente inedite privitoare la alianţa Românilor şi a Ungurilor in 1859 in contra Aus­triei. Volumul, tipărit in limba franceză, e menit a face obiectul unei interesante discuţiuni in presa străină, şi mai ales cea austro-ungară. Un proces curios. Eroul şi victima in acelaşi timp e d. T ... i­­ Ion L. Caragiale, cunoscutul dramaturg, literat şi antreprenorul unei berării din capitală. La 1875 d. Caragiale se împrumutase dela cineva cu 70 lei. Trece cîtva timp şi imprumutătorul se adresează judecă­toriei de pace, reclamîndu-şi banii. Chi­tanţa dată de Caragiale era cu clausa următoare: Patru lei pe zi la napoleon, ceea ce face 13 lei pe zi dobîndă. Voind să scape de proces, Caragiale plăteşte cămătarului lei 140 şi revine liniştit, crezînd că procesul s’a stins. Imprumutătorul continuă acţiunea şi obţine dela judecătorul de pace sentinţa condamnătoare in contra lui Caragiale pentru suma de 70 lei, plus clausa pre­văzută in chitanţă. In timp de 19 ani de atunci Cara­giale n’a mai auzit pomenindu-se despre această hotărîre, cind in zilele trecute se pomeneşte cu portăreii pentru ai a­­plica un sequestru in virtutea sentinţei din 1875. Suma ce ar avea să pretinză astă­zi individul care a împrumutat cei 70 de lei lui Caragiale s’a urcat la 160.000 lei. Bietul Caragiale ! Pronunţarea hotărirei tribunalului de Ilfov asupra contestaţiei făcută de d. Ca­ragiale este fixată pentru 17 August. CRONICA In curind ministerul instrucţiunei pu­blice va scoate in licitaţie, darea in în­treprindere a furnizărei maşinelor nece­sare pentru încălzirea noului palat al U­­niversităţei de Iaşi.

Next