Era Nouă, 1894-1895 (Anul 6, nr. 264-326)

1895-01-01 / nr. 274

4 Cetească D-sa discursul ţinut de 1­1. Corp la deschiderea clubului constituţional din Bucureşti, in care şeful nostru a es­­plicat pentru ce a adoptat această denu­mire, ca o indicaţiune că adevăratele lupte politice trebue să se dea pe basa programelor, şi că guvernul unei ţări numai atunci este strict constituţional, şi nu devine personal, cind vine şi se menţine pentru realizarea unui program. Ca ten­dinţă deci in contra grupărilor personale pe credinţă şi încredere sau pe interese gruparea noastră care se presentă in condiţiile regimului constituţional, a a­­doptat denumirea acesta ca mai proprie pentru a se semnala. Lucrul nu-i deci aşa de simplu, ca să poată intra in formula bismarkiană, cum crede Dl. Bădărău. — La Primărie. Noul consiliu sa instalat. Erau 14 consilieri presenţi şi d. Diamandy, pri­marul, a intrunit unanimitatea. D. Ma­­vrody, primul ajutor, a intrunit 13 vo­turi şi a fost unul alb, probabil al seu, iar d. Grigorovici al doilea ajutor a in­trunit 8 voturi, a fost o abţinere, un bilet alb, unul pe care era scris Kedivul din Egipet, şi 3 date d-lui Gh. Botez. Trebue se spunem că alegerea d-lui Grigorovici s’a făcut numai după o vie discuţie. E regretabil că tocmai asupra d-lui Grigorovici, care deja in timpul comisiu­­nei interimare dăduse dovezi de aptitu­dinea sa, s’a născut aceste divergenţe. Eram foarte in­drept se ne aşeptăm la ceva mai multă armonie, mai cu samă la început. Dar ne pare şi mai reu de ceia ce s’a făcut pentru d. Bogonos. D-sa întruneşte toate condiţiunele cerute de lege pentru a fi alegător comunal. D-sa a fost deja ales in consiliul trecut şi a fost chiar şi ajutor de primar. In unele liste electo­rale d-sa nu ştim prin ce împrejurare, a fost omis şi pus prin urmare in imposibilitate de a vota. Era oare drept a zice că d-sa nu mai întruneşte condi­ţiunele cerute de lege pentru a fi consi­lier comunal ? Nu o credem. Şi iată pentru ce nu suntem satisfăcuţi cu ho­tărârea consiliului. In diversele discuţi­uni ce au avut loc in ziua întâia, consiliul s’a aratat nervos şi chiar iraieibil. Să fie acesta efectul prea faş K A N­ N O N­ A lungei aşteptări a confirmărei sau este deja un indice al temperamentului său? Timpul ne va da de sigur deslegarea. ŞI CRONICA Aflăm din sorginte sigură că, graţie iniţiativei şi stăruinţelor d-lui doctor G. Bogdan profesor de Medicina-Legală la Universitatea noastră şi a d-lui Monasti­­reanu jude-instructor, cu începerea anu­lui 1895, se va înfiinţa şi în Iaşi un ser­viciu de mensuraţiune antropometrică, a­­nalog cu acele care există dej­a­in Pa­ris, Bucureşti etc. I). Dr. Bogdan a şi mensurat deja joia şi vinerea trecută cîţi­va deţinuţi ce urmează a fi daţi ju­decăţii. Membrii aleşi in consiliul de adminis­traţie al societăţei Deşteptarea au pro­clamat ca preşedinte cu unanimitate de voturi pe dl. Elefterie C. Ropală. D I V E R S E. Profesorii Faraday şi Flouren susţine că vârsta naturală a omului e de 100 de ani. Numai boalele şi felul neîngrijit de a trăi îi scurtează această măsură. Aceşti profesori se basează pe analogiea că toate animalele trăesc de 5 ori mai mult de­cât anii adolescenţei. Epurile e adult la un an, cânele la 2 ani, leul la 4 ani, cămila la 8 ani, omul la 20 ani şi ele­fantul la 30 de ani. Acest lucru e do­vedit. Acum dacă epurele trăeşte 5 ani, cânele 10, leul 20, calul 25, cămila 40, elefantul 150 (se înţelege, in termen me­diu), e natural deci ca şi omul să tră­­ească de 5 ori perioada adolescenţei, deci 100 de ani. CERTIFICAT Subsemnatul, certifică că apa minerală din via Copou, proprietatea D-lui C. G. Mircea este un excelent purga­tiv. Nu oboseşte stomacul din causa că clasa maximală pentru a produce pur­­gaţie este 250—350 grame. Nu pro­duce desgust, din contra se poate lua cu mare înlesnire. Dacă se între­buinţează timp de 10— 15 zile se poate combate cu eficacitate constipa­­ţiele opiniatre şi plethora abdominala, fără insă a obosi pe pacient, din contra —Tipografia Naţională strada Alexandri No. îî stimulează apetitul, şi tot o dată for­ţele ii renasc. Aceste sunt pe scurt resultatul ob­­servaţiunilor noastre atât in spital cât şi în clientela mea privată şi basat pe e­­fectele obţinute, nu am de­cât a o re­comanda pacienţilor. Dr. Pastie ---44X­ A N U N C I U R I Pentru D-nii Învăţători. In tipografia Naţională s-au tipărit tot materialul necesar pentru şcoalele rurale, precum : Cataloage, matricule, foi de chemarea elevilor, state de pre­­senţă, registre de intrare şi eşire, re­gistre de espediţie, foi de inseriere, etc. şi se vând cu un preţ foarte moderat. Lecţiuni de vioară Fac cunoscut că reîntorcîndume în ţară, mi-am reluat ocupaţiunea de a predea lecţiuni de vioară atât la do­miciliu, cit şi la locuinţa mea. Strada Alexandri No. 9 A. Teodori­ni. Cancelaria Admi­ni­st­ra­ţiei in regie a moşiilor Sta­tului din judeţul Iaşi şi Const. C. Chir­iă s'a mutat strada Albă No 25 Sa cSipocj ta f ia c)La fio ii a lăCC a|’fă 3 c vă n ca tc ÿe fi fiu ii i 9c insetietc in ^coa­lfete puf* fi ce Stale pentTu profesori. ELEVI IN GAZDĂ Se primesc la Paris Rue des Ecoles 41. îngrijire adevărat părintească. il.

Next