Evenimentul Zilei, octombrie 1998 (Anul 7, nr. 1906-1932)

1998-10-28 / nr. 1929

Pagina 9 • Nr. 1929 • miercuri, 28 octombrie 1998 _________________ BANI ȘI AFACERI_____________________ CURSUL VALUTAR Cursul de schimb al dolarului SUA în raport cu principalele valute înregistrat marți, 27 octom­brie, pe piața londoneză 1641,3/2,C 119,25/31 UN DOLAR SUA VALUTA ÎN CON­ cumpărare/vînzare 1.538 B/9.c 1,6597/02 1,8713/18 1,3575/79 34,22/27 5,5645/55 7,7079/78 7,3480/58 dolar canadian marcă germană gulden olandez franc elvețian franc belgian franc francez liră italiană gen japonez coroană suedeză coroană norvegiană coroană daneză 6,3004/02 O liră sterlină a fost cotată la 1.6685/95 $ mM 27.10.1998 PIAȚA INTERBANCARA USD Banca­r C­V DEM C BANCOREX 9385 9500 5632 5735 Comercială Română 9450 9500 5690 5720 Română pentru Dezvoltare 9450 9530 Agricolă_____9480 9510 ING Barings 9430 9550 Piața monetară 5690 5740 5703 5722 5560 5790 Ratele medii ale dobînzilor De Diata interbancară­­ o pe an BUBID BUBOR PERIOADA 27.10/98 26.10/98 27.10/98 26.10/98 1 săptămână 64,89 56,50 88,89 80,32 p lună 54,46 55,25 87,07 86,86 3 luni 53,96 54,96 84,54 84,32 6 luni 48,07 48,96 78,86­­ 79,39 9 luni 45,89 46,64 76,54 76,89 12 luni 45,36 45,71 75,73 75,43 Cursurile pieței valutare din data de 27.10.1998 comunicate de BNR: marca germana coroană daneză lei 1 șiling austriac 813 1 dolar australian 5822 s 1 franc belgian 277 1 dolar canadian 6165 1 franc elvețian 6990 1 liră egipteană 100 pesetas spaniole 1 marcă finlandeză 1 franc francez 1 liră sterlină 100 drahme grecești 1 liră irlandeză 100 lire italiene 100 yeni japonezi 1 spii mnlHnvpnpsi 1 gulden olandez 1 nim­ană nnrvoniană 100 escudos portughezi 1 coroană suedeză 1000 lire turcești 1 DST 1 ECU 1 gr. AUR 1. Cumpărări & sept. 1998 16-23 oct. 23 oct.­­98 Depozite 5572,6 6356,4 6969,2 81,22­97,18­88,43 1093,6 1486,2 2057,8 b/Hts 1504 2791 6731 1880 1705 15835 3363 14236 578 7947 5070 1290 5576 1228 33 9494 13340 11244 89435 Operațiuni pe piața valutară echivalent mii dolari SUA Nivel mediu zilnic în luna septembrie 1996 Nivel mediu zilnic în perioada 19-26 oct Nivel la data de 26 oct 1996 de la clienți 21033,7 28661,3 28761,3 2. Vînzări către clienți 27889,9 21395,7 27663,5 3. Operațiuni interbancare 40453,3 37515,1 38636,8 4. Total volum zilnic 68343,2 66176,4 67398,1 Volumul șî al tranzacțiilor pe piața monetară Tranzacții Volum Rata medie Volum Rata medie mediu anuala meuiu anuala ^ Rnkimii 4IIIII0 .miri lai.­­mi lai. a uuuiiiz.il -nmronto. 95,17 95,83 61,35 Măsura scăderii dobînzilor în Europa de Vest poate lăsa de izbeliște piețele de capital din Europa Centrală sin un stil Investitorii au început să ocolească speculațiile bursiere Analizînd investițiile străine făcute pe piețele de capital nou înființate în țările Europei de Est, experții occiden­tali au remarcat faptul că investitorii au fost atrași de aceste piețe bazîndu-se pe teoria potrivit căreia cele mai mari cîștiguri pot fi realizate prin investiții pe piețe riscante, în curs de dezvoltare, și nu prin afaceri în zone stabile econo­mic. Deși la început teoria a dat roade, în ultimii cinci ani investitorii au avut surpriza să constate că piețele mai sigure au avut performanțe net supe­rioare celor în curs de dezvoltare. Con­form unor analize financiare recente, 100 de dolari investiți la începutul anilor 1993 pe o piață de capital în curs de dezvoltare de mărime medie echi­valează astăzi cu numai 65 de dolari, iar dacă aceeași sută de dolari ar fi plasată pe piața americană ea ar avea un cîștig de 131 de dolari. Exemplul arată clar că teoria cu investițiile pe piețele riscante nu mai ține și explică într-o mare măsură fuga investitorilor de pe piețele în formare. Analizînd acest proces, de schimbare zonală a investițiilor de portofoliu, “Central European Economic Review” a publicat un studiu amplu referitor la situația actuală și la perspectivele de dezvol­tare a piețelor de capital din Europa Centrală și de Est. Investițiile de peste ocean sînt mai profitabile în marea lor parte, piețele de capital din Europa Centrală și de Est au urmat o tendință ascendentă. Numai că, în ultimul trimestru indicele central­­european al celor mai bune 41 de acțiuni a scăzut, în aceeași perioadă, peste ocean, bursa de la New York a reușit să să se înscrie pe un trend crescător, depășind performanțele piețelor de capital din statele foste comuniste. Privind retrospectiv, la perioada în care piețele de capital centrale și est-europene cunoșteau o creștere, putem spune acum că evo­luțiile lor constant­ crescătoare au avut la bază capitalurile speculative. Bazîn­du-se pe evoluțiile economice pro­mițătoare de anul trecut, investitorii și-au “aruncat” banii în bursele central și est europene determinînd creșteri record. Numai că actualele crize inter­venite pe piețele financiare internațio­nale, inclusiv în Rusia, care s-au reper­cutat rapid și în Europa Centrală și de Est, au determinat majoritatea inves­titorilor să părăsească aceste piețe România - cea mai rentabila piață de capital din Europa Centrală și de Est Analizînd gradul de capitalizare a piețelor bursiere din țările foste comuniste, “Central European Economic Review” arată că, în mod cu totul surprinzător, în prezent, capita­lizarea pieței poloneze (12,3 miliarde dolari) este cu 50% mai mare decît cea din Rusia (8,3 miliarde dolari), aceasta deși economia sovietică este de trei ori mai mare decît cea poloneză. Studiile arată că la ora actuală bursele din Polonia, Ungaria și Cehia sînt singurele din Europa Centrală și de Est care au un nivel bun al lichidității. Conform unui clasament al valorii zilnice a tranzac­țiilor, Polonia deține supremația, cu 30,9 milioane de dolari, ea devansînd Ungaria - 30,3 milioane de dolari și Cehia -15,76 milioane de dolari. Refe­­rindu-se la rentabilitatea investițiilor, analiștii consideră însă că din punct de vedere al achiziției de acțiuni România conduce detașat. “Piața românească este foarte ieftină. Acțiunile se pot cum­păra la un preț de numai 2,2 ori mai mare decît profitul societăților cotate”, constată analiștii. La polul opus, al celor mai scumpe piețe din regiune, specialiștii menționează Rusia, unde profiturile companiilor listate au scăzut, însă prețul acțiunilor a rămas ridicat. “în Rusia, raportul între prețul acțiunilor și profitul societăților listate este de 9,%”, adaugă specialiștii. Acest aspect arată că față de România investitorii de pe piața rusă vor avea nevoie de mai mult timp pentru amortizarea unei investiții. Pornind de la aceste obser­vații, analiștii occidentali prevăd că, după perioada dificilă prin care a trecut bursa de la noi în primul semestru al acestui an, în perioada următoare se va înregistra o creștere însemnată a fluxurilor de capital străin, fapt care ve conduce la o creștere cu circa 70% a valorii acțiunilor cotate. Plecînd de le aceste calcule se arată că cea ma mare parte a creșterii va fi determinată de cîștiguri importante la acțiunile vedetă de genul Azomures (produse chimice), Antibiotice (medicamente) sau Romcim (ciment) Actorii pieței de capital de la noi sînt rezervați Estimările analiștilor occidentali conform cărora în perioada următoare piața românească de capital va înre­gistra o creștere însemnată a fluxurilor de capital străin sînt privite cu reticență de către actorii pieței de capital de la noi. Directorul executiv al Vanguard Asset Management, Daniel Marinescu, consideră că o potențială creștere poate fi luată în calcul numai dacă economia va fi relansată și, concomi­tent, va fi rezolvată problema legată de balanța de plăți externe. Marinescu crede că la orizont se profilează o mare problemă care ar abate atenția inves­titorilor care doresc să vină pe piața noastră de capital, și anume: criza eco­nomică din China, urmată de situația existentă în Brazilia - care are de re­zolvat problema incapacității de plată. Urmărind evoluțiile internaționale de ultimă oră, Daniel Marinescu consi­deră că “riscul scăderii investițiilor străine pe piața de capital autohtonă este cu atît mai mare cu cît, în prezent, bonurile de tezaur americane, germane și britanice captează tot mai mult inte­resul investitorilor străini în defavoarea investițiilor pe piețele de capital”. Arătîndu-se reținut în privința evoluției viitoare a pieței de capital autohtone, Marinescu a arătat că un alt motiv de îngrijorare îl poate reprezenta și posibi­la creștere a investițiilor străine pe pie­țele occidentale de capital, ca urmare a deciziei șefilor de state din Europa de Vest privind reducerea dobînzii pe piața bancară. “Această decizie de­monstrează în plus și teama lor de o eventuală recesiune mondială, care ar fi resimțită din plin pe piața noastră de capital”, a condu­s sursa citată OVIDIU ZARA MARINELA ANTAL Foto: REUTERS România și-a impus singură condiții pentru încheierea unui nou memorandum cu FMI Ministrul finanțelor, Traian Remeș, a de­clarat că“România își va impune singurăi con­­diții pentru încheierea unui nou acord stand­by cu FMI”. “Nu este necesar ca reprezentanții FMI să impună guvernului de la București anumite condiții, deoarece acestea vor fi deja incluse în programul pe care România îl va prezenta fondului”. Ministrul finanțelor este optimist în privința încheierii, în luna decembrie sau la începutul lunii ianuarie 1999, a unui nou acord cu FMI, urmînd apoi ca aprobarea lui să depindă de Consiliul Director al FMI. Remeș a remarcat că deja o misiune a FMI se află la București, iar negociatorul-șef, Paul Thomsen, este așteptat mîine. “Discuțiile se vor axa pe proiectul de buget aferent anului viitor, precum și pe criteriile de performanță pe care România trebuie să le îndeplinească în vederea încheierii unui nou acord de împrumut”, a precizat Remeș. Printre măsurile incluse în programul guvernului se află închiderea întreprinderilor de stat cu mari pierderi și restructurarea celorlalte, lichidarea subvențiilor și o mai bună colectare a veniturilor la buget. , Remeș lasă să se înțeleagă că un nou acord cu FMI este vital Traian Remeș a declarat că bugetul pentru 1999 este bazat numai pe surse sigure de venituri. “Singurele venituri din privatizare care vor fi incluse în buget vor fi sumele încasate în urma privatizării RomTelecom și a celor două bănci­­ BRD și Banc­Post”, a precizat sursa citată. “România trebuie să încheie un nou acord cu FMI, pentru a-și recîștiga în­crederea pe piețele financiare internaționale, în condițiile în care sînt absolut necesare sumele pentru asistență și restructurare economică, precum și cele pentru acoperirea unei părți importante din plata serviciului datoriei externe, care va depăși anul viitor circa 2,2 miliarde de dolari. în plus de acordul cu FMI depinde cel cu Banca Mondială”, a remarcat ministrul finanțelor. MARIA DANILIUC Uniunea Europeană ia în calcul și varianta românească de transport a țițeiului din zona caspică către Europa La începutul acestei săptămîni a avut loc la Bruxelles o licitație privind întocmirea studiilor de fezabilitate pentru toate rutele de transport al petrolului din zona caspică către Europa, la care au participat patru consorții. O delegație din România a prezentat varianta românească, care nu figura pînă în prezent în studiile UE. Alături de România și-au prezentat variantele de transport Bulgaria și Ucraina. Propunerea românească pentru transportul țițeiului din zona Mării Caspice către Europa, conducta Constanța - Trieste, a fost inclusă pe lista rutelor de transport analizate de Comisia pentru Energie a Uniunii Europene, a declarat Dan Căpățînă, președintele Forumului “România la răscruce”. El a spus că după negocierile cu firmele participante și după semnarea contractului privind întocmirea studiilor de fezabilitate, oferta românească va fi detaliată. “Interesul pentru România a crescut, mai ales după anunțul firmelor petroliere americane privind conducta Baku - Ceyhan. Țara noastră oferă nu numai transport, ci și posibilități de prelucrare a țițeiului”, a afirmat președintele Forumului “România la răscruce”. MARIA DANILIUC Societăți cu pierderi, FPS vă pregătește ceva. Lichidarea administrativă și juridică fără anestezie Președintele FPS, Radu Sârbu, a declarat ieri că membrii CA au luat luni primele decizii privind descentralizarea procesului de privatizare a societăților mici și mijlocii. Conducerea FPS estimează o creștere spectaculoasă a numărului de societăți a căror privatizare va atinge punctul terminus chiar începînd cu această toamnă. Două ar fi “buturugile mici” care ar putea răsturna “cazul privatizării” prin această metodă: relația dificilă cu CNVM și refuzul Registrului Român al Acționarilor (RRA) de a transfera registrelor din teritoriu listele cu acționari. Președintele FPS speră însă că instituția pe care o păstorește va reuși să-și amelioreze relațiile atît cu CNVM, cît și cu RRA, astfel încît privatizările să nu rămînă doar pe hîrtie. "Vă lichidăm și administrativ și juridic, însă nu faceți din asta o tragedie", consolează președintele FPS societățile în pierderi Printre problemele dezbătute în cadrul CA al FPS s-a aflat și cea a lichidării pe cale juridică sau administrativă a marilor societăți cu capital de stat, care înregistrează pierderi. Președintele FPS a anunțat că se vor opera măsuri de lichidare administrativă și juridică în cazul a 200 de societăți monitorizate. “Pentru alte 50 există în prezent analize-diagnostic, ceea ce nu înseamnă că le putem arăta deja, cu degetul în jos” - a spus Radu Sârbu. El a refuzat să nominalizeze societățile în cauză, insistînd pe faptul că nu va da niciodată publicității vreo listă cu entitățile supuse lichidării. “Acestea nu vor mai afla din presă că vor fi lichidate, deciziile în acest sens plecînd numai de la AGA la societății respective”, a ținut să precizeze sursa citată. Radu Sârbu a arătat că lichidarea administrativă primează celei juridice întrucît oferă certitudinea recuperării creanțelor de către creditori de la societățile în cauză. “în ambele cazuri însă, lichidarea nu trebuie privită ca o tragedie, conform clișeului comunist. Președintele FPS a subliniat însă că preferabilă lichidării de orice natură rămîne tot privatizarea, la orice preț s-ar realiza ea "Nu privatizăm pentru buget, ci ca să scăpăm statul de sacii fără fund ai industriei românești", declară președintele FPS în ceea ce privește privatizarea ROMTELECOM, BRD, BancPost și Dacia Pitești, conducerea FPS a ținut să precizeze că marile privatizări se fac cu ofertanți puțini, de preferat unul singur, chiar dacă acest fapt lasă loc interpretărilor. Radu Sârbu a refuzat să ofere amănunte cu privire la privatizarea celor 4 obiective “în dorința a nu influența negocierile care vor avea loc”. Acesta și-a exprimat doar convingerea că “țintele” de bază ale FPS vor fi atinse cu succes MARINELA ANTAL ARCOM GEALAN S.A. MTM EmlrfkiiâNO-GÜANA TAMPLARIE P.V.C. ♦FERESTE ‘USI E 180 - 260 DM /MP 220-380 DM/MP B-dul PRECIZIEI NRJ, SECTOR 6 BUCUREȘTI Telefon: 01 312 81 08 Fax: 01312 81 14 MONEDA VIITORULUI PRiM BANCA MILENIULUI III :. Delta­gL ianuarie 1999 prin BANCOREX aveți acces la noua monedă de derulare a tranzacțiilor intenționale­­. BM2 moneda unica europeană BANC­REX puteți efectua operațiuni, de orice tip, în noua monedă utilizând serviciile oferitei BANCĂ I­ADICC OCTET A BANCOREX Singura banca cu peste 30 ani de tradiție în derularea afacerilor internaționale, prin utilizarea canalelor bancare proprii, oferă clienților săi posibilitatea de a beneficia din plin de avantajele unei piețe care a eliminat barierele valutare, precum și accesul la toate sistemele de plăți în moneda EURO ! Sucursalele BANCOREX va stau la dispoziție pentru informații Adoptarea ordonanței privind privatizarea societăților comerciale din turism va isca un război de zile mari Ministerul Turismului vrea să treacă FPS pe linie moartă "Noi vom decide în ce fel și cînd privatizăm activele din turism, iar FPS va fi un simplu executant", spune Sorin Frunzăverde Mult mediatizata ordonanță privind privatizarea societăților comerciale din turism a fost prezentată în detaliu, seri în cadrul unei conferințe de presă ținută de ministrul Sorin Frunzăverde. Titularul portofoliului de la Turism a ținut să precizeze că adoptarea ordonanței în ședința de joi a guvernului va atribui FPS rolul de simplu executant în procesul privatizării activelor din turism, Ministerul Turismului fiind ce care va decide în ce fel și în cît timp se va face privatizarea: “în cadrul unei întîlniri pe care am avut-o cu premierul, ministrul finanțelor și secretarul general al Ministerului Justiției am expus proiectul de ordonanță, acesta fiind înțeles și agreat în întregime de către colegii mei. Atît timp cît voi fi membru al Cabinetului Vasile voi susține ideea că privatizarea în turism trebuie făcută de minister și nu de FPS instituție care a fost o frînă în calea privatizării”, a declarat, bătăios, Sorin Frunzăverde Coordonatele ordonanței privind privatizarea în turism, separarea capitalului social deținut de FPS și SIF de cel deținut de ceilalți acționari Proiectul de privatizare a activelor din turism are trei coordonate majore: vînzarea activelor la prețul de piață, acesta fiind prețul de la care vor porni licitațiile, “spargerea” societăților mari și mijlocii pentru a face posibilă vînzarea hotel cu hotel, vînzarea de acțiuni și active cu plata în rate eșalonate pe un termen de 5-30 de ani. Procesul de divizare va fi realizat prin separarea capitalului social deținut de FPS și SIF-uri de capitalul social deținut de ceilalți acționari. Se prevede ca SIF-rile să rămînă cu doar 10 % din acțiuni, ele fiind obligate să vîndă acțiunile deținute la societățile din turism. Vor fi separate și activele a căror situație juridică va fi reglementată printr-o lege specială, cu referire expresă la activele revendicate de foștii proprietari, precum și activele naționalizate .Important este ca acest capital social să fie dimensionat ca să permită privatizarea rapidă și eficientă. Nimeni nu este interesat să cumpere o stațiune întreagă pentru că nicăieri în lume nu există proprietari de stațiuni, ci proprietari de hoteluri”, a precizat ministrul. Cît privește vînzarea de acțiuni și vînzarea de active cu plata în rate, aceasta se va face în următoarele condiții: avansul ce va fi plătit de către cumpărător va fi de maximum 10 % din preț, ratele vor fi eșalonate pe un termen de 5-30 de ani, însă dobînda anuală ce va fi plătită va fi stabilită prin hotărîre de guvern. Există însă o condiție exclusivă pe care investitorul va trebui să o îndeplinească: aceea de a ridica hotelul la nivelul maxim de stele permis de arhitectonică în maximum doi ani. Altfel contractul va fi reziliat, iar avansul plătit se va duce pe apa Sîmbetei. O altă prevedere importantă a ordonanței este aceea că terenul aferent spațiului comercial vîndut se poate vinde odată cu acesta, dacă este clarificată situația juridică a terenului FPS iubește ordonanța elaborată de Ministerul Turismului ca sarea în ochi Din punctul de vedere al Ministerului Turismului modalitatea în care se va face privatizarea activelor respective este cît se poate de clară. FPS însă, prin vocea președintelui Radu Sârbu, se declară un adversar categoric al ordonanței căci actul normativ aruncă pe linie moartă instituția din Stavropoleos. “Ordonanța prezentată de Sorin Frunzăverde nu face altceva decît să scoată activele din turism de sub controlul FPS, trecîndu-le în propria ogradă. în plus, prevederile ei încalcă Legea 31 și legea privatizării”, a menționat mai-marele FPS. Radu Sârbu nu a detaliat aspectele din ordonanță care, în opinia sa, încalcă legea, precizînd că va face declarații ulterioare pe această temă. Rugat să comenteze afirmațiile președintelui FPS, Frunzăverde a răspuns că acestea nu au un temei legal. “Președintele FPS nu poate contesta o ordonanță propusă de un ministru al Cabinetului și susținută de premier a mai precizat ministrul turismului DRAGOȘ MIHAIL TOADER

Next