Evenimentul Zilei, decembrie 2007 (Anul 16, nr. 5009-5037)

2007-12-10 / nr. 5018

*«*««» TRANSILVANIA e lemn, dar e de piatră Urmele unei păduri pietrificate ies la iveală lângă un sat din Hunedoara Ciprian lancu­ ângă un sat hunedorean , se mai găsesc și acum urmele unei păduri care s-a pietrificat cu milioane de ani în urmă. Localnicii mai păstrează frânturi dintr-o legendă referitoare la locul respectiv. Detaliile științifice le cunosc doar geologii care au cercetat zona încă de acum 50 de ani. Interes, ca de țăran la Prăvăleni, toată lumea știe de Culmea Cremenii, nu și de pădurea de piatră. Culmea este situată la nici 20 de minute de mers pe jos, după un rând de dealuri. Oamenii locului știu că acolo se află multă cremene. La fel știe și Sabin Costa, un bătrân de 88 de ani, care și acum mai face plimbări pe dealurile din preajma satului. Totuși, bătrânul, despre pă­durea de piatră, spune că nu are habar: „Când eram eu mic și nu avea lumea bani de ghiare (chibrituri — n.r.), mereau oame­nii acolo de luau cremene și aprin­deau focu’ cu ea, și cu iască, așa cum se face. Io, din câte știu, de prin 1951, or tăt venit aici geologi de-or tăt săpat după bolovani. Or tăt luat, da’ cine le-o avut treaba? Dacă lor le-o plăcut să sape și să care?!”, spune văzând bătrânul Moșul informat Un consătean de-al său, la fel de glumeț - Niculiță Dănilă, „posesor a 28 de ani întorși, este însă mai bine informat Ba chiar are acasă câteva mostre de lemn pietrificat cu care se mândrește în fața tuturor curioșilor care se adună la crâșma deschisă de fiul său, lângă casă: „îi fain no, că dacă-l duci pă unul cu vorba, îi în stare să-l bage-n foc. Uită-te, arată exact ca lemnul. Dacă nu-ți dai sama că-i cam prea greu să fie lemn, îl pui pă foc”. Niculiță Dănilă este curios din fire, iar când nu citește ziare, se interesează despre tot ce e nou prin sat. Nici lemnul pietrificat nu a scăpat atenției sale. „Am tăt vorbit cu domnii ăia care vin o dată la doi ani să caute lemn de­­ăsta ca piatra făcut. Și au de lucru destul că numai bucăți, mai mari ori mai mici găsești, dacă cauți prin pământ și pe sub frunze. Am înțeles că-l duc la Timișoara, unde niște români și cu niște nemți îl taie bucăți mici, îl șlefuiesc și cică ies niște bijuterii din el... nu au... da faine cică mai ies.”, adaugă bătrânul. Lemn silicifiat Misterul pădurii de piatră este risipit de Eugen Orlandea, doctor în geologie. Acesta a studiat ani buni zona satului Prăvăleni și a ajuns la concluzia că, în urmă cu milioane de ani, aici a existat o zonă cu intensă activitate vulca­nică submarină. „Secvențele vul­canice au alternat cu cele de se­dimentare marină. In urma erup­țiilor vulcanice s-au format geluri de silice care au impregnat trun­chiuri de copaci căzute în apă. Nu numai că le-au impregnat, ci le­­au și cimentat, ca să spun așa, dându-le o densitate și mai mare. La Prăvăleni s-au găsit doar câteva fragmente, iar fenomenul este foarte restrâns, în com­parație cu o pădure de piatră, care se găsește pe vreo opt hectare în Bulgaria. Lemnul silicifiat are doar un aspect interesant, dar nu poate fi calificat drept piatră semiprețioasă”, explică Eugen Orlandea. MUCALIT. Lui Niculiță Dănilă îi place să se mândrească cu mostrele de lemn pietrificat pe care le are acasă Zmeul, crăiasa și „flăcăul faun” Legenda spune că pădurea din partea de apus a satului Prăvăleni era-n proprietatea unui zmeu. Sătul de singurătate, zmeul a răpit-o pe Crăiasa Crișurilor, o jună frumoasă, fiica împăratului. Atunci, împăratul a dat sfoară-n țară că cine-i va salva fiica, va primi jumătate din împărăție, plus pe fată drept soție. Un „flăcău fain” (pe care etnologii îl asociază cu clasicul Făt Frumos) a reușit să-l răpună pe zmeu De bucurie, fata a dat să sară spre flăcău pentru a-l lua în brațe. Din greșeală a călcat însă în sângele zmeului, nesocotind povețele unei vechi vrăjitoare din sat, care spunea că cine va călca vreodată în sânge vărsat de zmeu se va preface în stană de piatră. Așa a pățit și Crăiasa Crișurilor, iar pe acel loc, a crescut apoi o întreagă pădure, tot din piatră. „Avem de-a face cu un alt caz în care se demonstrează cum oamenii din satul românesc explică, fenomene naturale pe care nu le pot înțelege, prin povestiri sau basme”, spune etnologul devean Marcel Lapteș SIBIU Primul brad de gheață din România în Piața Mică din Sibiu a fost instalat primul brad de gheață realizat în România. Deși dezve­lirea acestuia era programată pentru ora 14.00, evenimentul a avut loc două ore mai târziu, din cauza unei întârzieri a camionu­lui care a adus bradul tocmai de la Oradea. Bradul, care are o înăl­țime de aproximativ un metru și jumătate și este luminat cu leduri încastrate în gheață, a atras sâmbătă seară sute de curioși, care s-au fotografiat lângă acesta, sub privirile polițiștilor comuni­tari ce îl păzeau. „Am venit cu nepoțeii mei. De când au auzit la televizor că va fi adus la Sibiu acest brad, nu am mai avut pace în casă până nu i-am adus aici. Este foarte frumos... Păcat că se va topi”, ne-a spus Aurel Un­­gureanu, un bunic de 69 de ani. Lângă bradul de gheață au fost așezate Turnul Sfatului și sigh Sibiu 2007, realizate, bineînțeles tot din gheață. Inițiativa a aparți­nut firmei orădene Ice-Cube Pregătirea celor trei sculpturi de gheață a durat o săptămână .Cu­burile de gheață au stat în frigider cam șapte zile, până au ajuns la cristalizare, iar sculptura în sine a durat cam 15 ore. Tot ce avem aici expus, întreaga expoziție, cântăreș­te 350 de kilograme”, a spus Flo­rin Pleșca, unul dintre reprezen­tanții firmei. Ieri, bradul a început să se topească accelerat, din cauza căldurii de afară. (Dragoș Popescu) BIHOR Italianul Paris a jefuit o casă de schimb Un italian, împreună cu trei complici români, a jefuit sâmbătă seara o casă de schimb valutar din Salonta, județul Bihor. Atacul a avut loc în jurul orei 19.30, la casa de schimb valutar Platha SRL. .A atacat-o pe casieră cu un spray lacrimogen, femeia s-a pier­dut, bărbatul a spart geamul inte­rior de la casă cu pietre puse într­­un sac, a intrat în casă și a lovit-o pe casieră cu pumnii și cu picioa­rele lăsând-o într-o stare de semi­­conștiență. A luat cheile și a furat valută și lei, aproximativ 140.000 de lei. In tot acest timp, un alt bărbat stătea de șase, iar lângă casa de schimb era parcat un BMW înmatriculat în Italia”, a de­clarat comisarul-șef Liviu Popa, șeful poliției județene Bihor. Po­trivit acestuia, jaful a fost văzut de un trecător care a sunat la 112. Po­lițiștii aflați în zonă, împreună cu cetățeanul respectiv, au intrat în casă și l-au imobilizat pe atacator. Complicele s-a urcat în BMW și a reușit să fugă­ în noaptea de sâmbătă spre duminică el și cei­lalți doi complici au fost prinși de poliție în apropiere de localitatea Bicaci. Cei patru au fost pre­zentați instanței cu propunerea de arestare preventivă. Italianul, pe nume Paris Omar, a fost con­damnat la el în țară pentru răpire, jaf armat, trafic de arme etc (Georgiana Anghel) ALBA IULIA Brățările dacice, subiect de supărare Conducerea Muzeului Na­țional al Unirii din Alba Iulia a anunțat, vineri, că cele nouă bră­țări dacice din aur nu vor mai putea fi admirate până în data de 13 decembrie, așa cum era anun­țat inițial. „Vineri, 7 decembrie 2007, a fost ultima zi în care bră­­țările dacice au mai putut fi ad­mirate de public la Muzeul Na­țional al Unirii din Alba Iulia, deși expoziția «Aurul dacic între mit și realitate - cele 9 brățări dacice la Alba Iulia», care le găzduia tre­buia să fie deschisă până pe data de 13 decembrie 2007. Această situație se datorează Muzeului Național de Istorie din București, în custodia căruia se află bră­țările, care a luat decizia de a nu respecta înțelegerea cu muzeul alba Iulian și a hotărât ca sâmbătă 8 decembrie 2007 brățările să părăsească Alba Iulia”, se arată într-un comunicat transmis presei vineri seară. Directorul instituției, Gabriel Rustoiu, ne-a declarat că el a aflat de la reprezentanții muzeului din Deva că va trebui să predea brățările, pentru a fi expuse și în această localitate. „Noi aveam un protocol semnat cu Muzeul Na­țional de Istorie din București. Pe baza acestuia, am promis albaiu­­lienilor că pot vedea brățările până într-o anumită dată. Aveam o înțelegere scrisă, nu verbală. Eu ce să le spun acum oamenilor? Că cei de la muzeul din București sunt oameni fără cuvânt?", a­­întrebat retoric Rustoiu. Virgil Nițulescu, secretarul general al Ministerului Culturii și Cultelor, autoritatea tutelară a Muzeului Național de Istorie a României, a declarat că hotărârea este de competența instituției subordonate. „De ce să fie o pro­blemă că sunt predate? Nu știu de această decizie, întrebați-i pe cei de la București”, a afirmat Nițu­lescu, aflat în străinătate. Re­prezentanții Muzeului Național de Istorie a României nu au putut fi contactați ieri. (Mihaela Moraru, Mădălina Prundea) CLUJ Cei cinci tenori au fost trei Raluca Crișan in(3)PV7 Ir Raluca.cris­ telomanii clujeni care au umplut vineri seara sala Teatrului Național au gustat din plin spec­tacolul „Noaptea italiană”, chiar dacă din cei cinci tenori anunțați pe afiș au cântat doar trei, dintre care unul răcit. Luigi Fratolla, Orfeu Zanetti și Vincenzo Sanse le-au oferit celor aproximativ nouă sute de spectatori un pro­gram divers, care a inclus arii celebre, canțonete și chiar cân­tece de Crăciun, punctate de intermezzo-uri simfonice Tenorii au fost acompaniați de Metropolitan International Simphony Orchestra, sub ba­gheta dirijorului Nayden Todo­­rov. Repertoriul, după preferințele publicului Spectacolul a mizat pe an­trenarea publicului, cu ironii și autoironii, joc de scenă și glume muzicale (imitarea unei soprane mimarea plictisului de către dirijor sau ceilalți tenori). Repertoriul abordat, format doar din bucăți binecunoscute publicului meloman, și „ieșirea” din seriozitatea reprezentațiilor clasice au avut priză la clujeni. Dovadă au fost aplauzele, cele mai animate în cazul interpretărilor ariei „La donna e mobile” și al canțonetelor italiene „O sole mio” și „Funiculi, funicula” — cea din urmă generând și bisul de final al spectacolului. „Am ales acest repertoriu împreună cu producătorii, la cererea spectatorilor. Cred că, in acest fel, combinând arii de operă cu canțonete și piese populare, tinerii pot fi atrași mai ușor spre operă”, ne-a declarat, la finalul concertului, Luigi Fratolla. Te­norul s-a declarat mulțumit de spectatorii clujeni, considerându-i „cu nimic diferiți” față de cei cu care s-a obișnuit pe diverse scene ale lumii. Fără explicații pentru spectatori Concertul de la Cluj a încheiat periplul european al „Nopții italiene” (sau „Noaptea celor cinci tenori”), care a trecut, în cursul acestui an, prin Austria și Germania, iar în România pe scenele din București și Bra­șov. Tenorii au promis să revină aici la anul, în formație completă (împreună cu Stoian Daskalov și Giuliano di Filippo, cei doi ab­senți). „Din păcate, după concertul de la București, au intervenit niște probleme personale și dânșii au fost nevoiți să plece, dar sperăm să revină la anul”, ne-a explicat Puiu Gheorghiu, unu dintre organizatori. Spectatorii nu au fost anun­țați, însă, de absența lui Das­kalov și Di Filippo de la concert astfel că, atât pe durata părții întâi, dar mai ales în partea a doua, s-a tot­­ șoptit prin șah „Sunt numai trei.... unde­ or f ceilalți doi?” Nedumerirea a persistat și după terminarea spectacolului dar aplauzele generoase de l final au demonstrat că cei tre tenori prezenți au suplinit cu succes lipsa celor doi colegi. C­i *5 la E °o ! PERSPECTIVA. La finalul spectacolului Orfeu Zanetti, Luigi Fratolla și Vincenzo Senso (de la stânga la dreapta) au „verificat” cum se vede scena dintr-o lojă Evenimentul zilei | Luni, 10 decembrie 2007 | 11

Next