Evenimentul Zilei, noiembrie 2010 (Anul 19, nr. 6018-6043)

2010-11-15 / nr. 6030

CULTURĂ Grigore Gafencu, „reacționarul“ . Momente din viața și cariera marelui diplomat, scriitor și lider al exilului românesc postbelic vor fi evocate în cadrul unei expoziții la Muzeul Municipiului București Diana Evantia Barca­evantia.barca/evz.ro I­nstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în colaborare cu Institutul Diplomatic Român și Divizia Arhive Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe anunță deschiderea expoziției „Grigore Gafencu. Ar destin“ la Muzeul Municipiulu București, în perioada 15 noiem­­brie-30 noiembrie 2010. Meritele lui Grigore Gafenci vor fi rememorate prin expoziție a cărei vernisaj va avea loc astăzi la ora 16.00, la Muzeul Munici­piului București. Biografia sa vorbește de la si­­­ne: doctor în drept la Sorbona, înrolat în armata franceză, dar decorat pentru actele de vitejie săvârșite ca locotenent de aviație pe frontul românesc în Primul Război Mondial; parte, alături de Iuliu Maniu și Ion Mihalache, dir guvernarea țărănistă din 1928 înainte de fi ministru de externe al României, ministri plenipotențiar al României la Moscova și, mai apoi, cel care, de la Paris, Haga sau de la New York a făcut cunoscute lumii libere problemele României subjugate de ruși, pledând această cauză și în întrevederi directe cu Winstor Churchill sau secretarul de stat american Foster Dulles. Evenimentul expoziționa este realizat un parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer, Ar­hivele Naționale ale României, Muzeul Municipiului București, Centrul Național al Cinemato­grafiei - Arhiva Națională de Film, Radio Free Europe/Radio Liberty și Institutul Cultural Ro­mân. Unul dintre liderii importanți ai exilului românesc Expoziția își propune să pre­­­zinte aportul diplomatului Gri­gore Gafencu în formarea exilu­lui democratic românesc, punând accentul pe momentele dramatice din viața și cariera acestuia Ministru de externe adjunct în perioada guvernării din 1928 și ministru de externe al României într-un moment dramatic - re­tragerea trupelor române din Ba­sarabia și Bucovina de Nord (1938-1940), bun cunoscător al politicii externe românești și internaționale, considerat în mediile Occidentale drept unul dintre cei mai buni analiști poli­tici ai epocii, Grigore Gafencu este cel care a susținut, în ultima parte a celui de-al Doilea Război Mondial, conferințe publice în principalele capitale europene, pledând interesele României. Tot el, în calitate de repre­zentant al grupului diplomaților în exil care desfășurau o acțiune paralelă cu cea a guvernului de la București, a depus pe masa Conferinței de Pace din 1947 do­uă memorandumuri prin care cerea respectarea drepturilor po­­­litice și economice ale României în măsura în care fuseseră asigu­rate prin Convenția de Armistiții din 12 septembrie 1944. Luat în vizor de Siguranță Relațiile cu guvernul instalat la București după abdicarea Re­gelui Mihai, tensionate oricum din cauza poziției probritanice și proaliate a lui Gafencu, s-au înrăutățit după întoarcerea delegației regimului comunist de la Tratatul de Pace de la Paris și după ce rezultatele au fost puse în discuție la ședința Comitetu­lui Central al PCR, în urma acestei analize, Gri­gore Gafencu, care locuia din 1941 în Elveția, a apărut și în evidența Siguranței drept „prin­cipalul exponent al mișcării reacționare românești din străi­nătate, iar Gheorghe Maurer, pe atunci ministru al comunicații­lor și lucrărilor publice, a pus problema ridicării cetățeniei membrilor grupării Gafencu (in­clusiv diplomații Alexandru Cretzeanu și Camil Demetres­­cu), ceea ce avea să se întâmple unan mai târziu, în cele din urmă, Grigore Ga­­­fencu a fost condamnat în lipsă, pe 11 noiembrie 1947, la pedepse însumând 52 de ani de închisoa­re, în lot cu Iuliu Maniu și Ion Mihalache. EUROPA UNITĂ ȘI EUROPA LIBERĂ Discuții la New York pentru o Mișcare Europeană în anul în care a fost condam­­­nat în România, Grigore Gafencu răspundea invitației de a con­ferenția la două prestigioase uni­versități din Statele Unite. Discu­țiile legate de sferele de influență în Europa și de o Europă federali­zată au început după ce Grigore Gafencu, stabilit deja la New York, și-a pus la dispoziție apar­tamentul din Park Avenue pentru o serie de întâlniri săptămânale cunoscute drept conferințele la „Tuesday Panels“ la care partici­pau personaje-cheie ale exilului românesc, dar și americani, prin­tre care și Allen Dulles, primul di­rector civil al CIA (care, de altfel, îl și sprijinise financiar, potrivit anumitor surse, după ce averea sa fusese sechestrată de regimul co­munist), sau fratele acestuia, John Foster Dulles, secretar de stat în administrația Eisenhower. Grupul format în America în jurul lui Grigore Gafencu milita pentru Mișcarea Europeană, sâmburele ideii de federalizare a statelor europene și rădăcină teo­retică a Uniunii Europene de as­tăzi. Tot aici a fost imaginată și modalitatea prin care, printr-un post de radio, să se încerce elibe­rarea popoarelor captive după Cortina de Fier. Discuțiile aveau 52 să ducă la înființarea, la 15 martie 1949, a Comitetului pentru o Europă Liberă, finanțat de Co­­gresul American, care mai apoi a fondat celebrul post de radio, ce avea să emită prima dată, din München, pentru Cehloslovacia, în 1950. înregistrări de la Europa Liberă In cadrul expoziției „Un des­tin“ vor fi prezentate documente și proiecții video, vor fi puse pen­tru prima dată la dispoziția publi­­­cului înregistrări audio ale emisi­unilor de la Radio Europa Liberă la care a participat Grigore Ga­fencu, dar și o serie de obiecte personale inedite legate de activi­tatea sa diplomatică. de ani de închisoare însumează sentința pronunțată în contumacie împotriva lui Grigore Gafen­cu. pe 11 noiembrie 1947 /Muzeul Municipiului București 15-30 Grigore Gafencu. Un d­estin noiembrie 2010 4 n&hil Even OMAGIU. Afișul expoziției „Grigore Gafencu. Un destin" de la muzeul Municipiului București 20 I Luni, 15 noiembrie 2010 I Evenimentul zile

Next