Evenimentul Zilei, iulie 2014 (Anul 23, nr. 7143-7169)

2014-07-12 / nr. 7153

14 Reportaj Strănepotul lui Caragiale: „Nu s-a schimbat nimic. Nenea lance e la fel de actualii S-a născut după ce I.L. Caragiale a murit, dar i-a păstrat numele și, pe alocuri, umorul. Urmașul marelui dramaturg are astăzi 80 de ani și crede că România de astăzi este cam la fel cu cea de pe vremea lui Cațavencu și Agamită Dandanache Mihnea-Petru Pârvu mihnea.parvugevz.ro A­re, pe undeva, unul din darurile ilus­trului său înaintaș. Acela de a face haz, de oricât de necaz i-ar fi. Are 80 de ani și este ultimul des­cendent masculin al marelui dramaturg, pe linie de sânge, care îi poartă numele. Costa­che, unul dintre cei doi frați ai tatălui lui Ion Luca Caragi­ale, îi este străbunic. L-am găsit pe Gheorghe Caragia­le într-un apartament închi­riat la etajul întâi dintr-un bloc de pe pe strada Valea Ol­tului, din Capitală. întreține, din pensia sa de 1.500 de lei, încă patru suflete. Pe nepoa­ta sa șomeră, cu cei doi co­pii de patru luni și doi ani și pe soțul acesteia, paznic pe un salariu de nimic. „E bă­iat bun, dar cu lipsuri!“, râde moșul. Au trecut doi ani de la „Anul Caragiale“. Culmea este că, fix în anul în care ne­nea Iancu era comemorat cu toate onorurile, strănepotul său era alungat de statul ro­mân din locuința în care stă­tuse ultima jumătate de se­col. Casa fu­sese retro­cedată pro­prietarului de drept. Dar nimeni nu s-a înghesu­it să-l ajute pe Gheorghe Caragiale. Mai mult, lă­sat pe stradă, s-a descurcat singur. Și îi mai are în grijă și pe strănepoții săi. „Curat­ murdar!“, ar zice Pristanda. Umor caragialian. „De nu mă doare nimic, poate am murit!” „Căldură mare, mon­cher!“, face cu ochiul bătrâ­nul în timp ce ne poftește în sufrageria plină de scutece și hăinuțe de bebeluși. „Serviți un biscuite?”, e politicos domnul Caragiale, în timp ce își șterge transpirația de pe frunte, cochet, cu o batistă. La 32 de grade a ales o ținută adecvată: un maieu galben, o pereche de boxeri albaștri și papuci de plastic. Se mișcă vioi la vârsta sa, în aprilie tocmai ce a devenit octoge­nar. „Am mai multe boli, da' așa-i la etatea asta. Dacă nu te doare nimic, cine știe, poa­te ai murit și n-ai aflat încă!”, se amuză urmașul lui Nenea Iancu. Dacă I.L. Caragiale era de loc din fosta comună Hai­manale, astăzi Mărgineni, județul Dâmbovița, el s-a născut în comuna Cătrunești, actualmente Sinești, lângă București. „Tata a fost pre­ot și mama casieră la fabrica de ciocolată Zamfirescu, re­­botezată de comuniști Fra­ga. Eu am făcut Școala Tehni­că de Mecanică și am lucrat, până la pensie, in cercetare, la IPROMET, ca tehnician în proiectarea de instalații de ventilație”, turuie bătrânul. Acum, nu-și permite nici măcar un ventilator. ARBORELE GENEALOGIC AL FAMILIEI CARAGIALE Costache (1815­­ 1 1877) «= Cecilia Vladico Carageali •=> ardeleancă (cam »750, t 1815) reg. Ștefan (Natis) — (1780, •­ 11841) *= 1 Maria*] Luca Iorgu—­ Nastasia • (1820,­­ intre 1870—187a) Elena (18a6, t»4 Aug. 1905( Nae 10) Gheorghe *>) Alexandru 11) F­ lena **l t+­ipot)„ (n. 185a) (n. 1865) I =Caliope (t 1890) *) (n. 1836) *­ NI.=Ecaterina (Catinca) *­­ Ion » Alexandrina Elena (Livi# Matei (1881— K­arl Un. Luca (1803—1921) Nico Aurel*** Ana**) Virginia**­ □ Gheorghe Caragiale este mândru de pozele sale de familie FOTO: RĂZVAN PETRESCU Evacuat din casă în „Anul N-a avut o viața ușoara .Prin ’46, ne-a dat afară Ana Pauker din casa unde stăteam pe calea Victoriei. Unchiu­­meu, Nicolae Caragiale, ziarist la RADOR, o -----------------­dădu-se afară din birou: «Ieși afară, cățea stalinistă!». Așa i-a zis! Am ajuns cu mama într-o odaie cu pământ pe jos, dintr-o casă din Panteli­­mon. S-a răz­bunat pe noi!“, se ambalează moșul, în urma demersului scriitorului Ion Ma­rin Sadoveanu, fost director al Teatrului Național, a ajuns în­­tr-o casă pe Cuza Vodă unde a stat 55 de ani, până l-au eva­cuat acum doi ani. „Era a unui evreu, Weissman, care a lu­at-o înapoi. A trebuit să plec, era dreptul său...“, recunoaște omul. „Dar nu mi-au dat nimic în loc, o garsonieră socială acu­­m 80 de ani. La vâr­sta asta, dacă te sco­li dimineața și nu te doare nimic înseam­nă ca ai murit" GHEORGE­ CARAGIALE, „Cetățeanul turmentat” din Drumul Taberei lo­r, se revolta urmașul lui I. L. Caragiale. Acum, plătește 750 de lei chirie pentru apartamen­tul din Drumul Taberei. Jumă­tate din pensia sa, „Sunt dator la întreținere 1.300 de lei...”, oftează, tragic, bătrânul, într-un colț, o bibliotecă mică e burdușită cu cărți. Para­doxal, n-are ni­­ciuna din ope­rele strămoșului său: „Le-a vân­dut nepoată­­mea când a rămas fără bani. De-ar ști mă-sa, ar strânge-o de gât!”, se supără pe viață Gheorghe Caragiale. Caragiale și Veronica Miele O carte, totuși, a scăpat: „Caragiale. Tragicul destin al unui mare scriitor“ publicată în 1939, la Editura Cugetarea, sub semnăturile lui B.Jordan și Lu-

Next