Evenimentul Zilei, decembrie 2018 (Anul 27, nr. 8381-8397)
2018-12-04 / nr. 8382
□ „Am împins cu umărul Porțile Ministerului Culturii’' Și cum au evoluat lucrurile? Așa am intrat în Anul Centenar Mi-am spus: nu se mai poate aștepta! Anul acesta Casele și Marile Basarabe trebuie să revină Acasă! Am reluat bătălia mediatică, la televiziune. Am alertat și alte personalități care înțeleg Cauza Basarabă Am implicat și Administrația Prezidențială, care a pus la îndemâna Ministerului Culturii demersul nostru. Am împins cu umărul Porțile Ministerului Culturii, ale Primăriei, ale Muzeului. Convorbiri bune am avut cu domnul Alexandru Pugna, secretar de Stat la Ministerul Culturii și Identității Naționale (frumos Titlu, sa fie onorat!). Domnul ministru Pugna însuși a fost student deal poetului și omului politic Ioan Alexandru și de-al meu la Universitatea Creștină Năsăud. Am certitudinea că dumnealui a înțeles foarte bine imperativul rezolvării problemei în acest An Centenar. I-am spus limpede: Aveți o șansă și o datorie, trebuie să dăruiți Centenarului Casele Basarabe! - Centenarul trece, casele basarabe nu revin la locul lor... - Da. Primăria Bucureștiului, doamna Gabriela Vrânceanu-Firea, blochează Proiectul. Direcția de Patrimoniu a Primăriei trimite adrese fără sens. Iar Conducerea Muzeului, doamna Paula Popoiu, stă cu brațele încrucișate, nu răspunde la scrisori, nu dă nici un semn de acțiune. - Cum vedeți ieșirea din acest impas? Vom ajunge la liman, fără îndoială. Revista Literatura și Arta de la Chișinău mi-a luat un amplu interviu, în care am spus ceea ce vă spun și Dumneavoastră acum. Le mărturiseam fraților de peste Prut ca sunt optimist, Casele Basarabe i și vor recăpăta locul cuvenit în Sanctuarul Țărănesc al Bucureștiului, Basarabia, Teritoriile Românești din Răsărit vor reveni între fruntariile Statului Românesc La mijlocul lunii Mai 2018, am fost la Cluj-Napoca, unde am participat la sărbătorirea lui Dumitru Fărcaș, marele taragotist român a împlinit 80 de ani. Din pacate, curând după aceea a plecat dintre noi A fost prezent acolo și Ministrul Culturii. In preajma Clujului (în satul Dângău, unde unul din frații mei are o proprietate moștenită de soția sa), l-am întâlnit și eu pe Ministrul Culturii și Identității Naționale (frumos Titlu, să fie onorat!), Domnul George Ivașcu. I-am prezentat situația și, apoi, i-am trimis în scris datele necesare pentru a putea acționa. A promis și dânsul, credeam că se va ține de cuvânt. Dar nu a făcut nimic. L-am mai întâlnit iarăși la Cluj, prin 6 Octombrie 2018, i-am reamintit problema. Promite, dar nu face nimic. Domnul secretar de Stat Pugna m-a tot asigurat că Primăria Capitalei va fi convinsă să restituie terenul, că se va găsi o cale, nici un rezultat concret până azi. Fost diplomat și fruntaș al PNȚCD, Liviu Petrina suferă pentru Basarabia FOTO: AGERPRES Poșta Română nu face abonamente la publicațiile din Basarabia și Bucovina , EVZ. Ne-am spus, acum câteva zile, că și Poșta Română este departe de ceea ce ar trebui să fie cu privire la Basarabia. Liviu Petrina: Da. Am sa va spun un lucru incredibil: Românii care locuiesc pe malul drept al Prutului nu se pot abona prin Poșta Română la publicațiile ce apar la Chișinău sau Cernăuți! - Cum așa? Este imposibil! - Vă spun imediat. Și vă voi spune cum își bate joc Poșta Română (și cei care o patronează) de Românii ce sunt și acum rupți de Țară. Acum câțiva ani am făcut o vizită la Chișinău împreună cu domnul Radu Sârbu, o delegație a Partidului care a făcut România Mare. După bune întâlniri cu liderii adevărați ai basarabenilor, ne pregăteam să revenim dincoace de Prut. Fiind în preajma Crăciunului, am intrat într-o cofetărie, să cumpărăm celebrele bomboane Bucuria. Atât pentru familiile noastre, cât și pentru rudenii-prieteni, să le aducem ceva bun din Basarabia pentru Pomul de Crăciun. Vorbeam la telefon cu soțiile noastre: pentru cine să mai cumpărăm? cât? un kilogram, o jumătate? După noi, la rând erau două basarabene distinse. Una dintre ele i-a spus celeilalte (așa, să auzim și noi): Frații noștri de la apus de Prut n-o duc rău, nuși drămuiesc banii, se întreabă doar câte și mai câte bomboane să cumpere... M-am dat la o parte, un pas înapoi, umăr la umăr cu basarabeanca vorbăreață. Dumneavoastră trăiți mai greu pe aici, pe la noi s-a mai schimbat situația. A început să-mi spună că era învățătoare și că o doare sufletul când vede copiii săraci și flămânzi venind la școală... Am un vecin, nouă copii, rabdă foame mereu, le mai duc eu, le mai duc alții o pungă de cartofi, morcovi, fasole. Vai de capul lor! Conduc o Fundație de binefacere pentru familiile cu copii mulți. Am putea să-i ajutăm. Dați-mi numele și adresa lor. Povestea pachetelor Ajuns acasă, am rugat-o pe soția mea să pregătească ceva haine și alimente pentru vecinul învățătoarei de peste Prut. De Crăciun, să le primească. Pornesc la poșta din comuna Snagov, la Ghermănești. Duc înăuntru unul dintre cele două pachete. Poștărița. Nu la noi, domnule Petrina. De aici se pot expedia pachete numai către Uniunea Europeană. Numai din București, de la anumite oficii poștale, se pot trimite. Cum? Dacă un basarabean ajuns la lucru pe-aici vrea să trimită un pachet de Crăciun copiilor săi trebuie să meargă până în București? E absurd! Pun pachetul în portbagajul automobilului, pornesc spre București. O rog pe colega de la birou să caute poșta de unde se pot trimite pachete în afara UE -Da? Pe Banu Manta. Perfect. Ajung la Poșta de pe Banu Manta, lângă Primăria Sectorului I. Poșta. Da, însă numai până la orele unu. Acum e ora două. Veniți luni (ora vineri). Revin luni. Poșta. Le-ați și închis pachetele?! Ce aveți în ele? Vă rog să le deschideți. Eu: Sunt haine și ceva alimente pentru o familie cu mulți copii din Basarabia. N-are rost să le mai deschid, se rupe hârtia cu care au fost împachetate... Poșta: Bine, domnule. Vă văd om în vârstă, cred că n-o să-mi faceți vreun necaz, puneți-le pe cântar. Am fost surprins de suma mare ce mi-a cerut-o. Mi-am zis: Bine că au plecat, le-a luat, gata. Terminând lucrul, îndrăznesc să-l întreb: Așa scumpe? Aveți o listă cu tarifele? Poșta: Domnule , vreți să vi le dau înapoi, să vă pun să le deschideți? Se face ora unu și eu pierd timpul cu dumneavoastră. Eu: Să separăm lucrurile. Pachetele le-am expediat, am achitat, am documentul, gata, sunt ale dumneavoastră și ale Poștei, de-acum. Dar eu am nevoie de tarife, sunt surprins cât de scumpă e trimiterea unui pachet în Basarabia. Evenimentul zilei, marți, 4 decembrie 2018 Interviu Actualitate I 15 ! Tarife duble față de Ungaria îmi dă tabelul cu prețurile, spunând: „Să scap de Dumneavoastră“ ! Acum să vedeți. Poșta Română - Instituția Statului Român - aplică un regim aberant, discriminator la expedierea coletelor către frații noștri din Basarabia și Bucovina. Pentru Basarabia/Bucovina coletele se primesc doar la Poșta din capitalele de județ (în câteva județe, încă într-unul din orașe), în timp ce pentru țările din Uniunea Europeană coletele pot fi trimise de la orice oficiu poștal. Iar tarifele pentru Basarabia sunt duble! Astfel, în timp ce pentru un colet (de 10Kg) trimis în Basarabia trebuie să se achite suma de 65,10 lei noi, pentru alte țări taxele sunt mult mai mici, jumătate din cele pentru Basarabia!!!: Austria-33,70; Ungaria-33,10; Basarabia - 65,10 lei noi. Basarabia nu beneficiază nici de traficul prioritar! Tratamentul ce este impus de Poșta de la București pentru Basarabia / Bucovina este scandalos. Ni se pare firesc ca pentru Basarabia tarifele să fie la nivelul celor interne. Apoi, Poșta Română -Instituție a Statului Român pentru servicii- împiedică cetățenii să se aboneze la presa din Basarabia, administrată astăzi ca „Republica Moldova“ în Catalogul Presei Românești nu sunt înscrise publicațiile din Basarabia!? Nici cele din Bucovina!? Oficiile poștale refuză să facă abonamente. Incredibil... în dorința de a depăși această situație intolerabilă (și până ce Poșta va fi obligată prin Hotârâre Judecătorească), am realizat o formulă de aducere, pentru început, a Revistei săptămânale LITERATURA și ARTA, condusă de marele scriitor și om politic Nicolae Dabija. Redacția trimite joia Revista, iar Societatea Maritari o distribuie imediat către abonați. Costurile poștale din București către abonați sunt suportate de Societatea Maritain. Avem deja vreo 40 de abonați. Radioul și Televiziunea Română tratează superficial, cu dispreț Basarabia. Am un întreg Dosar cu scrisori către Radio și TVR, către comisiile de resort din Parlament. Peste tot este un dezinteres incredibil. Le-am explicat, prin demersuri repetate, că Basarabia trebuie tratată cu respect. Le-am trimis, spre exemplu, un mic Documentar despre Basarabia, pe care l-am distribuit în Țară și în București în cadrul marcării Centenarului Re-Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă. Cei care l-au primit au mărturisit că nu cunoșteau lucruri elementare despre această Provincie Româneacă