Evenimentul Zilei, ianuarie 2019 (Anul 28, nr. 8398-8418)
2019-01-09 / nr. 8402
Spovedania primului român care a înhățat Medalia de Aur pentru Filologie „Alfred Nobel Florian Saiu Florin.saiu Opvz.m Evenimentul zilei: Felicitări, stimate domnule Eugen Simion! „Societatea Internațională de Filologie” i-a conferit, în urma voturilor a 200 de universități din întreaga lume, Medalia de Aur pentru Filologie „Alfred Nobel”. Această recompensă, veche de aproape 100 de ani, este, îmi dau seama, foarte prestigioasă. Ce înseamnă pentru cărturarul Eugen Simion această distincție? Dar pentru omul Eugen Simion? Eugen Simion: Omul și, cum zici dumneata, „cărturarul“ Eugen Simion se confundă și trăiesc împreună bucuriile și nenorocirile. Nu-i pot despărți! Dar să revin la întrebarea pe care mi-o pui: distincția de care vorbești Societatea Internațională de Filologie acordă, o dată la cinci ani, Medalia de Aur pentru Filologie Allred Nobel, echivalent al Premiului Nobel pentru Literatură. Începând cu 2016, Medalia de Aur se acordă în fiecare an mă onorează, desigur, și mă bucură. N-o așteptam și a venit așa, din senin. Când am văzut cine a primit-o înaintea mea (din 1931 până azi) m-am speriat puțin. Dar mi-a trecut repede sperietura. în 2017 a primit-o marele teoretician al lingvisticii, americanul Noam Chomsky (de curând, președintele de onoare al „Societății“), ceva mai înainte Roman Jacobson, Leonard Bloomfield, Yuri Lotman și alte nume răsunătoare în filologie... Primul căruia i-a fost decernată a fost Nikolai Trubetskoy, creatorul științei fonologiei și unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai Școlii de la Praga. „Societatea Internațională de Filologie“ a luat ființă după modelul IMU - „International Mathematical Union“ (care acordă Medalia Fields) pentru a suplini absența filologiei, respectiv a matematicii, din scenariul Premiilor Nobel. „Societatea“ cuprinde, cum ai observat, 200 de universități; din 1931 până astăzi a acordat 19 Medalii de Aur numelor pe care le-am citat (și, desigur, altora). Cea de anul acesta a ajuns, iată, în România. Cum, cine m-a propus, cine m-a susținut, nu știu. Știu doar că din reprezentanții celor 200 de ani Criticul literar Eugen Simion, președintele Secției de literatură și filologie a Academiei Române, este câștigătorul pentru anul 2018 al Medaliei de Aur pentru Filologie Alfred Nobel, acordată de Societatea Internațională de Filologie. Eugen Simion este și primul român care a fost onorat cu această distincție. Mai jos, un dialog sincer cu acest „premiant” al culturii noastre, versități m-au votat 123. Am aflat acest fapt din scrisoarea pe care mi-a transmis-o domnul Montaclair: Când voi afla mai multe o să-ți comunic, dacă te va interesa, domnule Florian Saiu.... Mă întrebi, acum, ce înseamnă pentru mine această distincție? înseamnă, evident, o neașteptată recunoaștere a operei mele, aici în Estul Europei, unde rar se întâmplă ceva ce este recunoscut în altă parte. De aici vine complexul nostru că nu suntem băgați în seamă, că suntem marginalizați, ignorați. „Nenorocul“ nostru, vorba lui Cioran. Se pare, iată, că s-a rupt mijlocul nenorocului, cel puțin în critica literară. Poate însemna ceva pentru România? Nu sunt eu acela care să răspundă la această delicată chestiune. Onoare și glorie, nu bani - Această Medalie de Aur implică și o însemnată recompensă financiară, ca în cazul Nobelului pentru Literatură? Bine că-mi pui această întrebare, domnule Florian Saiu. Miau pus-o și unii dintre prietenii care m-au firitisit zilele acestea. Erau curioși să afle dacă recompensa materială este mai mică sau mai mare decât Premiul Nobel pentru Literatură? I-am dezamăgit, se pare, spunându-le că recompensa materială nu există. Medalia de Aur este doar onorifică. Ceea ce nu înseamnă că trebuie să fie mai puțin onorantă, prestigioasă, pentru cel care o primește. - Ce le veți spune, domnule Eugen Simion, occidentalilor, la Palatul Parlamentului European de la Strasbourg? Ce mesaj veți purta dinspre Est spre Vest? Ei acordă premii de sute de ani, noi suntem mulțumiți când ei binevoiesc sa nu le acorde... Ceremonia de decernare va avea loc în luna martie 2019 la Strasbourg și, potrivit regulamentului „Societății“, este urmată de o ceremonie în țara laureatului. Am fost informat că președintele în exercițiu al acestui for internațional s-a adresat, în acest sens, Președintelui României... Ce voi spune la Strasbourg? încă nu m-am gândit. Dar, sigur voi vorbi despre statutul culturii în lumea de azi și despre necesitatea de a cultiva în comunitatea europeană cultura diferențelor naționale, aceea care asigură diversitatea și bogăția spirituală a culturii europene. „N-am fost niciodată limitatori de forme»' Care este raportul actual dintre cultura românească și cea occidentală? Am rămas la același nivel, de imitatori de forme, fără a avea un fond propriu? Sau s-a (mai) maturizat cultura noastră? Dar n-am fost niciodată „imitatori de forme“ domnule Saiu... N-a avut Cantemir „un fond propriu serios“ cum nici dumneata, nici Eminescu, Creangă, I.L. Caragiale, Blaga, Sadoveanu? Cultura română (o cultură în primul rând de poeți și moraliști, poate și de critici literari) s - a maturizat de mult, am sentimentul. Este adevărat că, în raport cu Occidentul, ea nu se bucură de aceeași cunoaștere și recunoaștere. Doar Brâncuși, Cioran, Eliade, Eugen Ionescu au făcut să se vorbească de noi, latinii de la Dunăre, și de cultura noastră. Credeți că migrația masivă care a sufocat deja Occidentul îi va schimba, în timp, și profilul cultural? Nu știu dacă această masiva migrație va provoca, în timp, și o „cultură a migrației“ cum există, azi, în lumea postmodernă, aflată în plină prefacere. Poate că, într-o zi, se va ivi din rândurile acestor români „despărați“ (cum spunea Eliade) un mare poet sau un mare prozator, pictor etc. Lumea este frumoasă și prin imprevizibilul ei. .. Eugen Simion, laureatul din acest an a Medaliei de Aur pentru Filologie Alfred Mobel este critic și istoric literar, eseist și editor, profesor de literatură la Facultatea de Litere Universitatea din București Scandalul sexual care a amânat premiul Nobel pentru Literatură Premiul Nobel pentru Literatură a fost amânat în acest an din cauza unui imens scandal sexual care a dezonorat juriul Academiei suedeze. Ce legătură are literatura bună cu gâlceava de alcov a unui juriu cândva respectabil? Ce ecouri a avut acest fiasco în lumea literară de la noi? Eugen Simion a comentat scurt: „Nu cunosc amănunte. Am aflat vag despre aceste încurcături. Cred însă că Academia Suedeză va trece peste ele. Oricând și oriunde se întâmplă asemenea scandaluri, indecențe, combinațiuni etc. Și, dacă se întâmplă, trebuie ca Academiile să piară și noi să ne sinucidem? Viața nu-i făcută numai din lucruri sublime, lumea de azi nu-i locuită numai de înțelepți... Și, apoi, cine poate pretinde ca un juriu academic să cunoască toate actele ilicite ale candidaților?' □ Să fim mai puțin „îndușmăniți”! Eugen Simion a conturat, la finalul dialogului, un mesaj de pace pentru români: „Celor apropiați și dragi le-am transmis direct și neîntârziat mesajul meu. Celorlalți le-aș dori să fie mai puțin «îndușmăniți», mai toleranți, mai buni și mai fericiți. Și, mai ales, să nu ia în serios remarcile demoralizante pe care le aud zilnic în media românească - și anume acelea despre neseriozitatea românilor și neputința lor de a face ceva durabil și esențial în societatea românească”. □ Prințul Nikolai Trubețkoi și Umberto Eco, printre câștigători Ideea creării unui premiu special pentru critici sau cercetători în analiza gramaticii sau literaturii s-a născut odată cu acordarea, în 1927, a Premiului Nobel pentru Literatură filozofului francez Henri Bergson, care nu era nici poet, nici romancier. Astfel, s-a decis ca, regulat, Societatea Internațională de Filologie să acorde, după modelul Medaliei Fields pentru Matematică, o medalie de aur a filologiei în memoria lui Alfred Nobel.