Evenimentul, iulie-septembrie 1893 (Anul 1, nr. 122-196)

1893-07-02 / nr. 122

nevoia unei sesiuni extra-ordinare este recunoscută. Ast­fel guvernul american zice că causa pentru care convoacă congre­sul în sesiune extra-ordinară, este ca să scăpe țara de »«« pericol si o n­enorocire iminent­ăi,«­ in care au veni­­t’o legi financiare nechibzuite. Pro­­clamațiunea presidentului Cleveland, prin care convoacă pe deputați și senatori în sesiune extra­ordinară, ie­și mai categorică, ea sună ast­fel. In toate cercurile comerciale dom­nește cea mai mare panică cu pri­vire la finanțele noastre ; actuala si­­tuațiune financiară este detestabilă ; ea a cauzat deja destule perderi ne­­guțitorilor și amenință a paraliza toată mișcarea comercială, a ruina pe moșieri și în special pe muncitori. Cauza acestei triste stări de lu­cruri sunt legi­le noastre financiare, cari sunt cu totul detestabile, și a­­ceste legi trebue numai­de­cât re­vocate. De aceea eu, Grover Cleveland, președintele Statelor Unite, declar că convocarea corpurilor legislative, în sesiune extra­ordinară, ie iminentă, pentru ca deputații și senatorii să scăpe țara de pericol și nenorociri. TELEGRAME Serviciul particular al­­ Evenimentului> (Iată telegramele, sosite nouă ieri, după apariția ziarului). Paris, 12 iulie. —Deputatul radical Leydet propune o moțiune relativă la impozitul pe venit. Camera a­­mâna discuția moțiunei după vota­rea budgetelor. Peutral s’a declarat favorabil reformei lui Leychel. Sofia, 12 iulie.—Mari furtuni au iz­bucnit în mai multe părți ale Bulgariei. Paris, 12 iulie.—D. Lépine a fost numit prefect al departamentului Seine et Oise în locul d-lui Lozé, demisionat în urma ultimelor tul­bură­ri. FOIȚA «EVENIMENTULUI» EVENIMENTUL Budapesta, 16 iulie. — Trei cazuri suspecte de boală s’au produs în co­mitatul Bereg. Nu s’a constatat încă dacă e h­olera asiatică. Londra, 1o iulie.—D. Redmond a propus la articolul 9 al bilului de Home­ Rule un amendament tinzând a menține num­ărul deputaților irlan­­dezi la 103. D. Gladstone a stăruit pentru reducerea cifrei la 80 Amen­damentul a fost respins cu 280 vo­turi contra 260. Paris, 11 iulie.­­Se confirmă că data alegerilor a fost fixată la 28 August. -------------------------------­ Teatrul nostru. 1. Un abonat al nostru ne tri­­mete un articol intitulat «Tea­trul din Iași«", în care dovedește multă tragere de inimă pentru a­­cest templu al artei și spune că «e cuprins de mâhnire văzând cele ce se petrec, în așa zisul no­stru Teatru național, unde s’a fă­cut atâtea sacrificii, și se mai fac încă». Pricepem și împărtășim fireasca mâhnire a autorului arti­colului ce primim. I/am fi pu­blicat chiar cu plăcere, dar ne-am gândit că ar fi mai nem­erit să tratăm chestia teatrului din Iași, ceva mai pe larg, ca să putem a­­tinge și multe alte chestiuni și pricini hotăritoare in mersul tea­trului nostru. * * # Din cele câte­va teatre afia­­toare în România și subvenționate, necontestat că cel ieșan merge cel mai prost, atât din punct de vedere artistic cât și d­e cel ma­terial. Acesta e un fapt, ce n’a­­re trebuință de a fi dovedit. E de ajuns să amintim că acum câți­­va ani s’a recurs la un comitet de doamne, menit să aducă lumea la teatru! Dar care sunt pricine­­le stărei deplorabile în care se a­­flă teatrul nostru ? Cea dintăi pricină și una din cele mai hotărâtoare este absoluta lipă de cultură artistică a acto­rilor. O infimă excepție, poate,­­­restul, să avem curajul a o spune, e lipsit cu desăvârșire de ori­ce capital artistic. Dar a formula o acuzare din aceasta ar fi o ne­dreptate. N’am avut și nici n’a­­vem o școală de declamație, care să poată rodi ceva folositor, așa în­cât, chiar dacă ar fi vrut să învețe, n’ar fi avut unde—doar în străinătate. Dar a studia în stră­inătate, nu fie­căruia îi permit mijloacele și bursele în acest scop, mai că nu există. Astfel se face că avem actori așa din senin , a avut oare­care vocațiune, i­a plăcut teatrul și s’a făcut actor ! Ocupație nu toc­mai mănoasă și de aceea veți ve­dea pe toți actorii noștri!, unul scriitor la vre-o cancelarie, altul în cutare funcție, altul îngrjjn­­du-se de via lui, și pe lângă toa­te astea știe că e și societar dra­matic și că trei luni pe an tre­bue să-și radă mustețile. Vă întreb acuma, cum voiți ca un teatru să prospereze, să-și în­deplinească misiunea ce i se atri­­bue, când condițiunile absolut ne­cesare pentru crearea elementelor nea­pa­rat trebuitoare, lipsesc cu desăvârșire ? Luați pe un absolvent al con­servatorului din Paris sau Viena. Intrați în vorbă cu el și veți ră­­mănea uimiți cu câtă pricepere vă va vorbi de arta dramatică, vă va întreține despre istoria ei, despre sistemul întrebuințat crearea unui rol, vă va da păre­­a­rea sa asupra intențiunelor lui Shakespeare când a creat pe Ham­let sau pe Falstaff, veți constata numai­de­cât că un astfel de ab­solvent a pătruns mai toate ca­­pod­operele dramaturgilor și nu e piesă modernă mai însemnată pe care să n’o fi cetit, veți constata spirit critic și un asemenea om, având și talentul înăscut, firește că va fi un actor de samă. El va studia serios rolurile sale, nu se va înfățoșa publicului cu rolul ne­citit, cum se întâmplă sau mai bine, se obicinuește la noi. Intr’adevăr e ne mai pomenită u­­șurința cu care se reprezintă la noi o piesă. Se fac 2 3 repetiții, la care cei mai „cu pretenție“ dintre actori își fac datoria de a lipsi cel puțin odată , apoi dacă vin, execut replicele în pripă, caci.... „se apropie oarele de can­celarie“! Dar să citească fi­e­care în parte, întreaga piesă să cu­noască fie­care personagiu, să dis­tingă un moment psih­ologic de altul, unde s’a mai văzut la Iași de al de astea ?! Cele ce spunem sunt perfect adevărate, și vă asigur că, în sin­ceritatea lor, cei mai mulți din­tre actorii noștri­ vor mărturisi că așa este. Ei cum voiți ca o piesă să poată obține succesul ce l’a ca­­patat, representată fiind în Paris sau Viena ? Ar fi o cerere cu desăvârșire neîntemeiată din partea noastră. Actorii sunt dar o pricină de­ Cronica Literară. Igherea $i fi Junimea. II. In scurta analiză a literaților noi, a proletarilor intelectuali, cum îi numește, Gherea începe cu Eminescu. Despre iei zice că acest »spirit de revoltă contra vieței sociale« se vede bine în Doina. Iei se vede încă și mai bine în Împărat și proletariat, Vieații, Înger și Demon și în Satire. Eminescu­­ ie, de­sigur, dintre toți literații noștri, acel care se revoltă și sufere mai tare de mizeriile actuale. Iei ieste de­sigur acel căruia i se cuvine mai multă caracteristică dată de Gherea nouei noastre mișcări literare. Cu toate acestea, ce l-a împedecat pe Eminescu de a scrie la »Convor­biri« ? Nemira; și dovadă de că a și scris și a ajuns singurul literat, care a ridicat vaza acestei societăți, și care a dat naștere la un nou curent literar. Și dacă ie să vorbim drept, curentul purces de iei nu­ se află în poieziile în care exprimă tendinți și revolte sociale, ci în tonul trist, for­ma lui aleasă. Pesimismul lui a deș­teptat pe al cetitorilor și pentru că acești cetitori sînt mai toți ori scep­tici ori leneși, iei n’au simțit de cît rare ori vibrîndu-le inema cînd au cetit «împărat și proletarii!,... Dacă a purces un nou curent literar nu la purces pentru că iera proletarii­ in­telectual ci pentru că a fost scrii­­toriu de și geniu cinstit. Căci până a­­cuma, cel puțin, ieui nu sînt convins că societatea romînească n’ar fi ad­mirat tot atît de mult pe un po­et feudal, vise de geniul lui Eminescu. Se simțea poate nevoie de paterni și sentimente sincere și puternice și a fost o simplă întîmplare că le-a ex­­primat un proletariu­ intelectual. Ier a scris la "Convorbirile literare* căci idealurile lui sociale nu ierau mai pre­sus de ale celorlalți. Cred că Gherea nu va susținea că ie ideal social a plînge sărăciea țăranului pro­vocată­­ de străinism de civilizație și de esploatarea străină, așa cum face Eminescu în Doină. Tot așa poate să-l jelească și dl. Filipide! Nici cred că­ ar susținea Gherea că lăn­cile ce rupea Eminescu împotriva burghezei, ierau manifestarea vre­u­­nor idealuri sociale nouă, care n’ar fi putut întră și în capul lui Pău­­cescu, care numai proletariu intelec­tual nu ieste. A iubi evul­ mediu și castelele lui, a nu înțelege din vieața socială modernă de­cît relele și a nu vedea ieșind dintrînsa nici o speranță de viitorii­, cred că nu însamnă a avea vre­un ideal social, pe care să nu-l fi putut avea și cei de la »Con­vorbiri». Poate că se va fi simțit cîte­­odată plictisit de pedantismul și fu­murile acelui grup, poate că se va fi simțit desgustat de a se vedea pus alăturea cu atîtea și atîtea copi­landri schopenhaurianî — dar atîta și nemic mai mult. Poate că dacă ar fi trăit Eminescu venea și iei în jurul lui Gherea, dar că lua și idealurile sociale ale aces­tuia, de asta ne ie permis să ne în­doim. Delavrancea n’a scris la »Con­­vorbiri.« De ce oare ? Ce l’ar fi îm­pedecat întru­ cît privește idealurile sociale, pe acest proletariu intelec­tual, să scrie la revista lui Negruți ? Unde ie, mă rog, »revolta împotriva vieței sociale« în Delavrancea ? Dar în » Bunicul« „ Bunica­ » Doui lacrimii unde ie noua tendință, care nu s'ar fi fi putut manifesta prin »Convorbiri«? Copii drăgălași, bălani și roșcovani la față, copii bogați, căror le spun bunicele povești frumoase până ce adorm, nu se puteau zugrăvi în co­loanele »Convorbirilor«? Slava dom­nului ! Nici dl. Maiorescu n’ar fi găsit aice nimica subsersiv! Doar Filipide să fi putut obiecta că cu ast­felin de creștere »copiii să deprind a nu-și mai respecta părinții« I... Dar « Odinioară» în care Gherea vede mai ales «spiritul de revoltă» al lui Delavrancea, întru ce se deo­sebește de tendințele articolelor lui Eminescu, publicate în jurnalul ma­rei proprietăți, în Timpul? Ori­cum am întoarce lucrurile nu văd de ce Delavrancea n’ar fi putut scrie la «Convorbiri» ; de ce nu s’ar fi putut înpăca, acest proletariu in­telectual cu tendința Junimei, mai ales acuma cînd a ajuns un simplu scriitorii­ de povești frumoase. Dar Cardigiale ? ! Dacă se mai pot găsi mai multe idealuri sociale la Caragiale de­cît la «Convorbiri» — atunci nu știu ce să mai zic. Cara­giale și «spirit de revoltă», Cara­giale și idealuri sociale?! Unde se mmifestă oare acest proletariu in-

Next