Evenimentul, aprilie-iunie 1894 (Anul 2, nr. 343-412)

1894-06-23 / nr. 407

MpMĂR m BANI JOI 23 IUNIE 1894 ' 5':' ÎS-Dt.UÎ . pMÍr'uhB l O ^J^'^A^namentul / Pe an .­­ . '/ h ’. T...tei 24-iktoim&smmmm­m­! *} \ Arec^oru­pQÁáa^v a Pentru inseitjjaȘiftMfeme redacția ná fésriátidé/'/V'' -li} !‘J ~ VxVrfWrV «'I# pJmw&é** Rf&me p Ammtinn^v i? ...ti .ai oț. ii * " * I m hnmr'vĂR i</riurn'Oli■WfmLini Lk)a I#' Vi. LT„.. . , ’ Pe. Mgma I lima garmond 4 ir. pe pfțg-,;gf. ®ag,;b ---VbsADMdN’liSTRATIAc iStradațvGolik fSTö. 54. J ■ / M ,M> SoV» Ov5 UlA ț III SO b,v8ag>î{iV linia garm ond 25 b. Regele și Legenda 3" 2\I)0iiaieüte de: vileiiatum ib îs £ X3i.í­A­I­­T no­­ 'eTMer . î :............ . ► .■ • r Vjb j­u> OS o­ iv nilufî Ion mtmÁ I mR«.­­rm n­, nűrot și mișcarea mmír a cuíio­n­íemra :epis ,ioliÎ £ mmna &t , .bfîe,Jae splna tei) .anetol r­ rjim I . . . ’ .. | e £ m 0 nu AÉÜ iÜMstraitt « Evenimentul­ui» petrfr"&s S3 face o S snjesmre ci­­:stppîhim sei,, primește, alsa-ț nanifiștp; de vi^gișli«pă, wi­aym&ârefe­­ ppe^upi­a , 1... sur­ iava].­..­­.!­ i......! .ia “jik*. ■.­... in ț .. . in tară „ , r sub &terămin aitntrinnt ji^tra, o JSvi ? pesîts»a o tapa.. . S.eu a. . J ."85 2îie.... » S.so: jK:1 ........f in străinătate­­' ri0 iíi­f'iTg a­n sipe jgwlauqs's imsimisoa­­ j peBîfî*i0 o taraă....­tar 4. 50 ..........« iș, sipe......;­^ J,2.s%jq | © Pi­­ cai­­ c'n­ePeE'S cSe' asé réféu­esse o‘­aiBO5 tame Ht0 taefouesc­a f ä 8k?* vytow ® re ăsits sta ■ costul tar Ia . v JiRiHj^rs sau. mandate .postata« „ i ^cBsimisprsse .de - aursse, se­­'noP ‘ face c­unoscuti ©' pPiP­er,!ű ,‘iida«*tá poștală; f b inribg la J&itjspi • i.. v ■ § 5 f ....4m. '.arat­at in numerile trecute s­pl.,i:ț € j5i, .d­reaptfi. ce,. se cuvine r<?ge­­„glUj” ,aț­itpu privi­re. jji a›trâmzarep. armatei noastre, cat .și pe câmpul . 4.Trăsbpiu,. vi. calitate de strateg . .^și căpitan. j împins ;c­edp^ăj^plije, frțjș și i -an­? £ lorios.\ seacă, VI. Sa nu a urmă­rit de cat .un . singur scop ; acela fije a. spap^ta pentru sine­ insuși si in mod , esclusiv onoarea,, unor . .fapte săvârșite de alții și la care nu contribuise cătuși de puțin. î De la 1889 in­coace, rolul',si a­­ XJUîfi­. o:i £< : [-iíUjcii­ to îăo jv|g.-. .-*.)• , mestecul Maiestătei Sale in ale -­un î­i timp&ta .minuturii (pi) suii p armatei devine mai direct, mai preponderent. M. S. nu mai intim­­pină resistența, pe care i-o putea opune un Brătianu, dp.,care se te­­­mea. Vedem azi rezultatele aces­­an­tei strălucite conduceri. Si­­ j­­m­n intreba­i­e pe Pr­îsese militare de valoare și va va respunde căt pre­­i’i^țăMeȘte^sCăii­^tefdniiriiâ­ itm­ui^sol- а £ dat jurământul de credință prestat M. Sale. si­mon -rolsipone : r­oi.r< Min§înfl'tq«Merau­riie0sald»* *> nu se‘ mulțumește numai cu iuu­­‘:'• m­i reábeldluiy el-Vrea­lsâ’-și alege toate titlurile, toate meritele intre­­­ l­gei noastre dezvoltări politice. so­­■El­ fric$aie fib^afkafaí­ é.cm­ía «itaranoft. i Joax; rMemoriile mi asigură că ori­ce •m 1 foi|­ati’-Văd t­eultúráfey non­o­ te. progres ■('Social Of» - legislativ bîl» - dator im? tbt. .i?£ Íg­ehintói universal^al kii ‘­­paffiol de* iâMMpfoben’zolllern. ,b­îzoos | Vom rh­óíráridispe trând‘­,­fie*care­ î­ns^iA^tăti este ivprétén^nei .iși sSrâm ia*: foi«Tăi» ’wfe fepta1 m&mâpă|î^lam­e*» elei.­­sy> seeSoedhop^eeo valoare scealopotapie^. zinta, in .afar&tae­;.reeîarrtai­ umerii,u 5woleanăl&ouîi­aî.eji Swnt trimbi|afe. 1 . . îMi.i S. a mers i­a cu cutezanța a­­­tăt­a de departe, in"„căt a îndrăznit a afirma, că sub inspirația: și. iș­| ■ demnul seu, ș’a­ trezit.. spiritul­ li­­­terar Me ;care'ne bucurăm . ..astăzi, 'dă el, pentru a ne­ invața istoria noastră; pe toate,, oi lasasem in ui­tare, a răscolit cele dintâi arh­ive vechi,­­deschizindu-ne calea cultu­rală.. Tot ce ar fi fost insp­iratorul, fundatorul , instituiții melor noastre­­­’culturale,: dandu n6 vi­?a­ta intelec­tuală, după­ cum. ne dăduse vieața politică , și socială. Atâtea preț opțiuni, atâtea nea­■ adevăruri ,infiruntate !,,, ,, .Nu ie nevoie de a cunoaște is­­­­toria noastră, culturală, pentru a­­ ști cui i se datorește . acea­ fru­­­­moasă mișcare de renaștere lite­rară,­ unde sunt­ înscrise in litere­­ de aur numele lui Asachi, Bar­­nuțiu, CogCâlniceaniu, Bălcescu, Bolintineanu, Boliac, R­adulesen­. Alexandri, Xef­ri. și *­atăfi al­ți Scri­itori I­eminenți,­ cari­ au dovyjilit­i dumei im­­med strălucit existența neamului nostru. ,Wn» f Acestei pleiade i se datorește și concretizarea limbei ce o vorbim ,azi, sși, inițiativa m­ișcărei literare și culturale a României moderne. Mărturisim că ori cătă bună­­­­voință, ,am,­­avea pentru a găsi o parte, căt, de minimă, cara­­ ar re­veni .ca.myrit. personal .al Al.jS-le. mi-ar fi absolut cu nepoți,h.ță de k . 9 formula. n .* ..f '"A A ' T0* J* *’• '■ v-1' -ti; .A .s.s Academia romană, care astăzi ar­ disiima onoare de a poseda ca președinte pe M. S. era fun­dată in­că de la 1860 și printr’un gwignon, special presidenția­l.. Sale s-ar părea că ar fi siliit în­treaga activitate a doctului nostru ',;corp,­’;pg lt!­ 8« R­A;­ fecî . 3' ^î­..;kcf ‘ Șt. ’Sap cöhform cu­ tradi­_ țiuni­le , Șase‘ Bine " caracterizate, a drezut ! e’a 'în rih fa^titl î 'trezidenției sale ipî poate asuma intregul me­rit^ al'­ tuturor opéfilor' 'întregului,­ ­ snq it M i|inoJ«fn juna , i; Dar oare așa ie?’ ” Românii ai­ un merit incontes­­ ­ta.bR>n^bj3ál íreligi/^eei ggj%-care treze pentru trecutul ws@^f0<sA­ gsftin­ copse ajb emfigtt!# uipișitmp|ui0­ p­ostiu cSfexdatere^cibtc^ffj­­^>ț\khi ^echilîl^eț^esteÎJfd^țipși^gȚise. rife’Carfe i«apar.e .,feiffHie\ ^sipSs­ i cm. .d­î Ml Smițâpd^ nfebiție gpj Ini­ CM, P­ipiogșa.,religiositate. Puține popoare ’posedă un­ nu­măr așa de abundent ,se letopi­­­siți, de cron­ici, de anale­zil­nice,­­ scrise aproape de fie­care familie. N’avem de căt a cita titlurile le-] topisirilor hn Co­g­alniceanu­ Crom­­­t celor: lui Șincdiu lui: Neculcea, lui; Hurmuzaciu, lui Miron Co­st­in, lui Herm­­eziu; 1 etci •' fett!1 'pentru:8ar ‘dovedi in mod strălucit că nu am i­ar’if hévélénde ’vénirea: M. Saig 'din fundul Pad­urei­ Negre, pentru a ne infiltra spiritul, gustul vechi­lor noastre tradițiu­ni strămoșești,, iubirea și cultivarea faptelo­r noas­tre isterice. Și pe terenul cultural,­ca și pe terenul rasboinic, M.S. a căutat prin e reclamă indrăzneața, a -și atribui niște merite, absolut fans ' ;tasticev:ii ai Tiü­­iiîțaq : . teat'al mi oh ! Reclatóikd și iarăși reclamă 1 si­ne­­, mic in dos. Ce parte a luat M. Ș. direct la fundarea inst­ituțiiinelor noastre !Ji Că Mu­rale ? (­*&■ Viu eiuspir) ■ amd­ ; . Absolut'iiih­i '■tih'if, i­afeM'a le sem­narea numelui seu ție decretul prezintat de miniștrii. Pentru avea dreptul de a trece de, un re­­­a­ge­­ d­/ pretențiuni de Meceni și Auguști, ar trebui cel pu­țin ca M. S. sa se fie .hotarist la sacrificiul cel mai gr­eu perrtru dânsul, sa­­­crificiil,neferes­­ datei si­, ,Țaraturii,.. științei, artei. . [ .q ] De când M. S. e pe tronul Ro­mâniei, afara de cate­va mii de­ franci șppi,nu ipsi3mnate pe­ care M. S. Regina le-a smuls mai mult de cat obținut, Al Ș, Regele n'a venit cu­' pungă lățim­,ajutorat nici unui talent tânăr,,pic),­ unui me­­­­rit in­espectativă. A cumpără doua trei tablouri și acele, nu,că târguite, precupețite de la oameni cari mureau de foa­me, nu chhștîtue fin titlu’ artiétic, nîci 'ud,'drepti de a 'se îngâmfa ca protectorul aptelor și literaturei. Sub domnia lui Carol de Ho­­henzollern, a avut Romania ' rușinea neiertată de a vedea' pe «n ■ i Eminescu,cerșetor, •wuriul de necazuri și mi­­s­crii. . . . ; Să ne mai Vorbească1 Af. S/ de; mărinimia sa naturala și protecțiu­­­­nea ce o dă anterior­ £ ioSiaadi,n­eaoiinii .teafetj ,,tw .singisir £ it(dítí%a>0mnsrfeiögtiri^p Iglnriitlatbovs .b «ueon lusxmA j ■ri neMt&te jÄWrtRq u făcut anul Rrpcut sä häräzeaspä^ studenți mei ’uai veisástáreb « Pőbda­­i,iuiii a Carol­l­iu» fie­care pen­tru onoarea vior... tu­dpuții ;'o..­’jp^s­ping­­r rr. VeW f­uBsi si ii inii­t vii­tor rolul M. Sale-i­p.pju­șcș,r0fi țiști# ft­Bs­.89CÍ;?ifá și IfligifiatiMfog m9fmi8­­ ieorge b#i­h­60­6!e|oNfo8 up­s­«lăo mihsqc­­ set IffÄfiS'A­m sb­eebrooa alife VARIQICAi Bn«gai « on­? ] De sigur că pe malul Bosforului iíspide rolim­­ifluirea este semnul caracteristic al frumuseței, M.u­i­ica­n ar fi agreată.. Cu toate acestea­­ ași dori,săi, știu care o adîpa are,ochii mai negri, sprin­tenpte ,mai sifiilinte,­­‘buzeit­­ â­șif,i ga după un ‘SfrdfAtV’TöP ílsickV Seű‘W­u­ff pe îlarh­ica destoinică, și vie pentru visul lui Apolon, fiind idealul realisat. Cu toate acestea in an, cu re­gret trebue să marturisesc, crötilca n’are ni­mic de­ inregistrat:r­elativ:lape­rsocÄaidi.:sa­*fie disectiune pr­ea mare ? să,fie, pază dissip până la extrem ? Sufișul radios, polu­i vgoinic intre­ etori, gurița mică, talia 46, mânuși , 5 jum., ghete l­ouis XV No. 34. ' ' ' ;,id­i.crtura de predilecție*; Kix de la «Eveni­­mentul­:. j. . .( r' p;- tj|/; iți <jj[) Degisa:: La vie à deux. , , , , . .Spume particulare; adoră .bomboanele,,. . Costăchel. Alegerile comunale. Aflăm din o sorginte sigură că in ziua de A iu­lie guvern­ul va publica in Monitor.: decretul pentru promulgarea nouei legi comunale. î nifi Am VA. In acelaș număr va apare și decretul relativ la convocarea colegiurilor electorale­ comunale pentru ziua de 5 august. I Guvernul, temănduse groaz­nic de resultatul acestor alegeri, cu toată droaia de slujbași­i și cetele de bătăuși pe cari ’i‘ plă­tește din fondurile publice fine ea sa surprindă pe cetâțmiți a­­legători, fixând aceste alegeri in­tro epocă cănd toată lumea cau­tă să resulte afară din orașe, la aer curat, iar alții sunt duși la băi pentru­ căutarea sănătății. Vot obștesc. . ■s. ^ mmi_ iont rura Ti­uman­­omm 1 JAin Rimăno^, GalRia,s^.. .șefie, că sătenii din aceastji^ legalitate­ ș.’a,^ con­­stituit în: grup politic, spri denumirea voi§° «pafiftaist țerâheȘcî. *RP prima linie­­;iél ău. ioséfia? înt­ipri^fâtinil -doips­âe a /nu vota de Prontihț A. î .,ssufragiul gurâ?fc Gf l>h­imx nî‘ ,cș'A

Next