Evenimentul, aprilie-iunie 1894 (Anul 2, nr. 343-412)
1894-06-23 / nr. 407
MpMĂR m BANI JOI 23 IUNIE 1894 ' 5':' ÎS-Dt.UÎ . pMÍr'uhB l O ^J^'^A^namentul / Pe an . . '/ h ’. T...tei 24-iktoim&smmmmm! *} \ Arec^orupQÁáa^v a Pentru inseitjjaȘiftMfeme redacția ná fésriátidé/'/V'' -li} !‘J ~ VxVrfWrV «'I# pJmw&é** Rf&me p Ammtinn^v i? ...ti .ai oț. ii * " * I m hnmr'vĂR i</riurn'Oli■WfmLini Lk)a I#' Vi. LT„.. . , ’ Pe. Mgma I lima garmond 4 ir. pe pfțg-,;gf. ®ag,;b ---VbsADMdN’liSTRATIAc iStradațvGolik fSTö. 54. J ■ / M ,M> SoV» Ov5 UlA ț III SO b,v8ag>î{iV linia garm ond 25 b. Regele și Legenda 3" 2\I)0iiaieüte de: vileiiatum ib îs £ X3i.íAIT no 'eTMer . î :............ . ► .■ • r Vjb ju> OS o iv nilufî Ion mtmÁ I mR«.rm n, nűrot și mișcarea mmír a cuíioníemra :epis ,ioliÎ £ mmna &t , .bfîe,Jae splna tei) .anetol r rjim I . . . ’ .. | e £ m 0 nu AÉÜ iÜMstraitt « Evenimentului» petrfr"&s S3 face o S snjesmre ci:stppîhim sei,, primește, alsa-ț nanifiștp; de vi^gișli«pă, wiaym&ârefe ppe^upia , 1... sur iava]....! i......! .ia “jik*. ■.... in ț .. . in tară „ , r sub &terămin aitntrinnt ji^tra, o JSvi ? pesîts»a o tapa.. . S.eu a. . J ."85 2îie.... » S.so: jK:1 ........f in străinătate' ri0 iíif'iTg an sipe jgwlauqs's imsimisoa j peBîfî*i0 o taraă....tar 4. 50 ..........« iș, sipe......;^ J,2.s%jq | © Pi cai c'nePeE'S cSe' asé réféuesse o‘aiBO5 tame Ht0 taefouesca f ä 8k?* vytow ® re ăsits sta ■ costul tar Ia . v JiRiHj^rs sau. mandate .postata« „ i ^cBsimisprsse .de - aursse, se'noP ‘ face cunoscuti ©' pPiPer,!ű ,‘iida«*tá poștală; f b inribg la J&itjspi • i.. v ■ § 5 f ....4m. '.aratat in numerile trecute spl.,i:ț € j5i, .dreaptfi. ce,. se cuvine r<?ge„glUj” ,ațitpu privire. jji a›trâmzarep. armatei noastre, cat .și pe câmpul . 4.Trăsbpiu,. vi. calitate de strateg . .^și căpitan. j împins ;cedp^ăj^plije, frțjș și i -an? £ lorios.\ seacă, VI. Sa nu a urmărit de cat .un . singur scop ; acela fije a. spap^ta pentru sine insuși si in mod , esclusiv onoarea,, unor . .fapte săvârșite de alții și la care nu contribuise cătuși de puțin. î De la 1889 incoace, rolul',si a XJUîfi. o:i £< : [-iíUjcii to îăo jv|g.-. .-*.)• , mestecul Maiestătei Sale in ale -un îi timp&ta .minuturii (pi) suii p armatei devine mai direct, mai preponderent. M. S. nu mai intimpină resistența, pe care i-o putea opune un Brătianu, dp.,care se temea. Vedem azi rezultatele acesantei strălucite conduceri. Si jmn intrebaie pe Prîsese militare de valoare și va va respunde căt prei’i^țăMeȘte^sCăii^tefdniiriiâ itmui^sol- а £ dat jurământul de credință prestat M. Sale. simon -rolsipone : roi.r< Min§înfl'tq«Merauriie0sald»* *> nu se‘ mulțumește numai cu iuu‘:'• mi reábeldluiy el-Vrealsâ’-și alege toate titlurile, toate meritele intre lgei noastre dezvoltări politice. so■El fric$aie fib^afkafaí é.cmía «itaranoft. i Joax; rMemoriile mi asigură că orice •m 1 foi|ati’-Văd teultúráfey nono te. progres ■('Social Of» - legislativ bîl» - dator im? tbt. .i?£ Ígehintói universal^al kii ‘paffiol de* iâMMpfoben’zolllern. ,bîzoos | Vom rhóíráridispe trând‘,fie*care îns^iA^tăti este ivprétén^nei .iși sSrâm ia*: foi«Tăi» ’wfe fepta1 m&mâpă|î^lame*» elei.sy> seeSoedhop^eeo valoare scealopotapie^. zinta, in .afar&tae;.reeîarrtai umerii,u 5woleanăl&ouîiaî.eji Swnt trimbi|afe. 1 . . îMi.i S. a mers ia cu cutezanța atăta de departe, in"„căt a îndrăznit a afirma, că sub inspirația: și. iș| ■ demnul seu, ș’a trezit.. spiritul literar Me ;care'ne bucurăm . ..astăzi, 'dă el, pentru a ne invața istoria noastră; pe toate,, oi lasasem in uitare, a răscolit cele dintâi arhive vechi,deschizindu-ne calea culturală.. Tot ce ar fi fost inspiratorul, fundatorul , instituiții melor noastre’culturale,: dandu n6 vi?ata intelectuală, după cum. ne dăduse vieața politică , și socială. Atâtea preț opțiuni, atâtea nea■ adevăruri ,infiruntate !,,, ,, .Nu ie nevoie de a cunoaște istoria noastră, culturală, pentru a ști cui i se datorește . acea frumoasă mișcare de renaștere literară, unde sunt înscrise in litere de aur numele lui Asachi, Barnuțiu, CogCâlniceaniu, Bălcescu, Bolintineanu, Boliac, Radulesen. Alexandri, Xefri. și *atăfi alți Scriitori Ieminenți, cari au dovyjiliti dumei immed strălucit existența neamului nostru. ,Wn» f Acestei pleiade i se datorește și concretizarea limbei ce o vorbim ,azi, sși, inițiativa mișcărei literare și culturale a României moderne. Mărturisim că ori cătă bunăvoință, ,am,avea pentru a găsi o parte, căt, de minimă, cara ar reveni .ca.myrit. personal .al Al.jS-le. mi-ar fi absolut cu nepoți,h.ță de k . 9 formula. n .* ..f '"A A ' T0* J* *’• '■ v-1' -ti; .A .s.s Academia romană, care astăzi ar disiima onoare de a poseda ca președinte pe M. S. era fundată incă de la 1860 și printr’un gwignon, special presidențial.. Sale s-ar părea că ar fi siliit întreaga activitate a doctului nostru ',;corp,’;pg lt! 8« RA; fecî . 3' ^î..;kcf ‘ Șt. ’Sap cöhform cu tradi_ țiunile , Șase‘ Bine " caracterizate, a drezut ! e’a 'în rih fa^titl î 'trezidenției sale ipî poate asuma intregul merit^ al' tuturor opéfilor' 'întregului, snq it M i|inoJ«fn juna , i; Dar oare așa ie?’ ” Românii ai un merit incontes ta.bR>n^bj3ál íreligi/^eei ggj%-care treze pentru trecutul ws@^f0<sA gsftin copse ajb emfigtt!# uipișitmp|ui0 postiu cSfexdatere^cibtc^ffj^>ț\khi ^echilîl^eț^esteÎJfd^țipși^gȚise. rife’Carfe i«apar.e .,feiffHie\ ^sipSs i cm. .dî Ml Smițâpd^ nfebiție gpj Ini CM, Pipiogșa.,religiositate. Puține popoare ’posedă un număr așa de abundent ,se letopisiți, de cronici, de analezilnice, scrise aproape de fiecare familie. N’avem de căt a cita titlurile le-] topisirilor hn Cogalniceanu Cromt celor: lui Șincdiu lui: Neculcea, lui; Hurmuzaciu, lui Miron Costin, lui Hermeziu; 1 etci •' fett!1 'pentru:8ar ‘dovedi in mod strălucit că nu am iar’if hévélénde ’vénirea: M. Saig 'din fundul Padurei Negre, pentru a ne infiltra spiritul, gustul vechilor noastre tradițiuni strămoșești,, iubirea și cultivarea faptelor noastre isterice. Și pe terenul cultural,ca și pe terenul rasboinic, M.S. a căutat prin e reclamă indrăzneața, a -și atribui niște merite, absolut fans ' ;tasticev:ii ai Tiüiiîțaq : . teat'al mi oh ! Reclatóikd și iarăși reclamă 1 sine, mic in dos. Ce parte a luat M. Ș. direct la fundarea instituțiiinelor noastre !Ji Că Murale ? (*&■ Viu eiuspir) ■ amd ; . Absolut'iiihi '■tih'if, iafeM'a le semnarea numelui seu ție decretul prezintat de miniștrii. Pentru avea dreptul de a trece de, un reage d/ pretențiuni de Meceni și Auguști, ar trebui cel puțin ca M. S. sa se fie .hotarist la sacrificiul cel mai greu perrtru dânsul, sacrificiil,neferes datei si, ,Țaraturii,.. științei, artei. . [ .q ] De când M. S. e pe tronul României, afara de cateva mii de franci șppi,nu ipsi3mnate pe care M. S. Regina le-a smuls mai mult de cat obținut, Al Ș, Regele n'a venit cu' pungă lățim,ajutorat nici unui talent tânăr,,pic), unui merit inespectativă. A cumpără doua trei tablouri și acele, nu,că târguite, precupețite de la oameni cari mureau de foame, nu chhștîtue fin titlu’ artiétic, nîci 'ud,'drepti de a 'se îngâmfa ca protectorul aptelor și literaturei. Sub domnia lui Carol de Hohenzollern, a avut Romania ' rușinea neiertată de a vedea' pe «n ■ i Eminescu,cerșetor, •wuriul de necazuri și miscrii. . . . ; Să ne mai Vorbească1 Af. S/ de; mărinimia sa naturala și protecțiunea ce o dă anterior £ ioSiaadi,neaoiinii .teafetj ,,tw .singisir £ it(dítí%a>0mnsrfeiögtiri^p Iglnriitlatbovs .b «ueon lusxmA j ■ri neMt&te jÄWrtRq u făcut anul Rrpcut sä häräzeaspä^ studenți mei ’uai veisástáreb « Pőbdai,iuiii a Carolliu» fiecare pentru onoarea vior... tudpuții ;'o..’jp^spingr rr. VeW fuBsi si ii iniit viitor rolul M. Sale-ip.pjușcș,r0fi țiști# ftBs.89CÍ;?ifá și IfligifiatiMfog m9fmi8 ieorge b#ih606!e|oNfo8 ups«lăo mihsqc set IffÄfiS'Am sbeebrooa alife VARIQICAi Bn«gai « on? ] De sigur că pe malul Bosforului iíspide rolimifluirea este semnul caracteristic al frumuseței, M.uiican ar fi agreată.. Cu toate acestea ași dori,săi, știu care o adîpa are,ochii mai negri, sprintenpte ,mai sifiilinte,‘buzeit âșif,i ga după un ‘SfrdfAtV’TöP ílsickV Seű‘Wuff pe îlarhica destoinică, și vie pentru visul lui Apolon, fiind idealul realisat. Cu toate acestea in an, cu regret trebue să marturisesc, crötilca n’are nimic de inregistrat:relativ:lapersocÄaidi.:sa*fie disectiune prea mare ? să,fie, pază dissip până la extrem ? Sufișul radios, polui vgoinic intre etori, gurița mică, talia 46, mânuși , 5 jum., ghete louis XV No. 34. ' ' ' ;,idi.crtura de predilecție*; Kix de la «Evenimentul:. j. . .( r' p;- tj|/; iți <jj[) Degisa:: La vie à deux. , , , , . .Spume particulare; adoră .bomboanele,,. . Costăchel. Alegerile comunale. Aflăm din o sorginte sigură că in ziua de A iulie guvernul va publica in Monitor.: decretul pentru promulgarea nouei legi comunale. î nifi Am VA. In acelaș număr va apare și decretul relativ la convocarea colegiurilor electorale comunale pentru ziua de 5 august. I Guvernul, temănduse groaznic de resultatul acestor alegeri, cu toată droaia de slujbașii și cetele de bătăuși pe cari ’i‘ plătește din fondurile publice fine ea sa surprindă pe cetâțmiți alegători, fixând aceste alegeri intro epocă cănd toată lumea caută să resulte afară din orașe, la aer curat, iar alții sunt duși la băi pentru căutarea sănătății. Vot obștesc. . ■s. ^ mmi_ iont rura Tiumanomm 1 JAin Rimăno^, GalRia,s^.. .șefie, că sătenii din aceastji^ legalitate ș.’a,^ constituit în: grup politic, spri denumirea voi§° «pafiftaist țerâheȘcî. *RP prima linie;iél ău. ioséfia? întipri^fâtinil -doipsâe a /nu vota de Prontihț A. î .,ssufragiul gurâ?fc Gf l>himx nî‘ ,cș'A