Evenimentul, iulie-septembrie 1894 (Anul 2, nr. 413-484)

1894-08-14 / nr. 448

perechea de boi s’a vândut cu 400 până la 420 lei. Aceste cumpărături se explică prin fptul că epizotica a depopulat cu de­săvârșire vitele cornute din Basara­­rabia, ast­fel iu că propietarii de aco­lo sunt siliți a se adresa la noi pen­tru a’și procura vitele necesare. In a­­fară de aceasta guvernul rusesc mai abil de­cât guvernul nostru a obținut de la Germania exportul vitelor sale cornute cu această țară, așa că in Ru­sia prețul vitelor este foarte urcat. Față cu aceste bune împrejurări iar­marocul de la Frumoasa a fost pre­lungit incă pentru trei zile. Ni se denunță că părintele Con­stantin Ghiriac, parohul bisericei Banu, ar fi provocat un adevărat scandal oploșind in casa sa o fe­meie de moralitate perdută." Atragem atențiunea I. P. S. S. Mitropolitului asupra faptului pen­tru a’l cerceta și a face să Înceteze scandalul. (fă D. Savel Manu, primul-procu­­ror, a fost însărcinat cu predarea cursurilor de drept penal și ad­ministrativ la școala jandarmeriei din Iași. Conferințile școlare se deschid in ziua de 15 a. c. luni, de la orele 7—10 dimineață și de la 3—6 după amiază. Toți domnii Institutori și Institutoare sunt in­vitați a se prezenta la ora hotă­râtă in sala cursei cu juri­­m D. dr. Clemenți, eminentul prac­tician din București, a sosit alal­tăieri in orașul nostru. D-sa a fă­cut o minuțioasă inspecțiune la gara Iași căt și la gara Ungheni, luând toate măsurile pentru desin­­fectarea localurilor și a vagoane­lor ce vin dinspre frontiere. Astăzi d. dr. Clemenți a ple­cat la Burdujeni, pentru a inspec­ta gara de la frontieră. Măne se va reintoarce in Iași, pentru a fa­ce o nouă inspecție și apoi va pleca la Vaslui. gaauam man mamzp cm Poșta redacției i S D-lui G.... Piatra N.—Primim cu plăcere. m mm rmrtiriTminrTTTmii: Cronica externă îmbolnăvirea Țarului. O telegramă din Petersburg anunță că Țarul Alexandru III s’a imbolnă­­­vit greu de influență. La Sibszia. Sunt acum doi ani, d. Radzielski, supus austro-ungar și propietarul o­­țelului (todesat» din Podolocizca, lân­gă granița rusască, a fost rădicat nop­­tea și transportat pe teritoriul rusesc. Aci a fost arestat și in urmă trans­portat in lanțuri la Kiev. El era acu­zat de spionagiu. In zadar au fost to­te protestările sale și dovezile ce le aducea despre nevinovăția sa. In nu­mărul seu de ori, «Gazetta de Narod­­na», publică știrea că d. Rodzielski, împreună cu alți 39 supuși austriaci, au fost condamnați și deja trimiși la Siberia. i Serbaiul aziatic. Regele Correei s-a declarat inde­pendent, declarând nule toate tracta­tele sale cu China. In acest scop a ce­rut ajutorul Japoniei. Pedrille. . %•’ % m *%• 0. fe TikxTS"2 EVENIMENTUL onixnr"wwmmmmm Setea de sânge Legendele și istoria critică.—Magnații in Ungaria.—Elisabeta Bát­hory.—Tortura.— 650 de victime.­­Pro­cesul.— Con­­demnarea. Critica istorică distruge fără milă legendele eroice ale popoarelor. Se es­­clude toate prisosurile create de bo­gata fantasie populară și nu se păs­trează de­căt adevisrul, scos din stu­dii amănunțite și acte autentice. * ~* * Poesia populară a Ungariei nume­­ră și legenda Elisabetei Báthory, su­pranumită contesa sălbatică. Legenda spune că, pentru a-și sa­tisface poftele sale bestiale, contesa Báthory a ucis, in curs de opt ani, mai bine de șase sute cinci­zeci de copile, pentru a se scălda in sîngele lor. A­­vea o odae rezervată pentru aceste băi. In mijlocul odăiei era instalat a­­paratul de ucidere, având forma u­­nei femei, o cadă era instalată in a­­propriere. Victimele sunt l­egate și băgate in această mașină și singe­­le țișnea imediat din corpul lor, pi­curând incet pe umeri contesei. Prin acest mijloc—adaugă legenda—conte­sa iși menținea frăgezimea tinereței și prin urmare putea să-și satisfacă plăcerile sale neinfrănate. * * *■ Este in această legendă o mare par­te de adevăr. Elisabeta era inrudită cu familiele domnitoare. La vrăsta de 71 ani, in anul 1575, ea luă de băr­bat pe Franz Nadasdy, unul din frun­tașii i magnați, pe vremea aceia a­tot­puternic. Fiind răutăcioasă și a­tot­puternică, ea se răsbuna numai in­potriva servitoarelor sale. Pe vremea incă cănd trăia bărbatul său, pentru un lucru de nimic ea ordonă ca o slujnică să fie desbrăcată și unsă cu miere pe tot corpul. Timp de 24 de o­re nenorocita a trebuit să steie a­­fară și torturată de insecte. O altă servitoare suferea de epilepsie, iar contesa credea că se preface. Pentru a o desbara de acest «narar», conte­sa ordonă de a’i se pune printre de­getele picioarelor niște hârtie unsă cu oloiu și a le da foc in urmă. Bia­ta epileptică sucombă la prima ex­periență. Rămasă văduvă, contesa trăind retrasă in castelul său, neluănd parte la nici o distracțiune, ea avea o singură plăcere: de ’ a tortura pe supușii săi. In această operă de dis­trugere ea a fost ajutată de servito­­rele Helena Io, Katarina Benetzky și Dorothea Szentes. Intr’o zi, o tânără copilă, abia intrată in serviciul con­tesei, greși cu ceva la călcatul rufe­­lor. Contesa luă ferul cald și o lovi peste obraz. Fața nenorocitei servi­toare se prefăcu intr’o singură rană. Bătaia era la ordinea zilei. Pentru greșala cea mai mică, servitoarele e­­rau desbracate și bătute cu vergi, de­se­ori cădeau moarte sub lovituri. k -¥ -¥ a încetul cu incetul pasiunea de «a omorî» deveni pentru contesă o ne­cesitate absolută. Era iarnă și contesa întreprinsă o călătorie cu sania la o proprietate ve­cină. Pe drum o slujnică fugi, dar fu indată prinsă. Drept pedeapsă con­tesa porunci să fie pusă in apă și lă­sată acolo până ce fata deveni un sloiu de ghiață. Altă dată contesa e­­ra bolnavă și suparata pe o servitoa­re, ea ordonă ca să fie dusă la patul ei. Doi servitori o țineau, iar conte­sa i rupse cu dinții căte o bucată de carne din obraz, găt și pept. De prisos să enumerăm toate bara­bariile acestei femei setoase de sin­ge Destul să spunem că la proces din mărturisirile complicilor sei, re­zultă după unii că in timp de opt ani au fost omorâte 58 de copii, după alții chiar 656. * k + Cu mare greu autoritățile s’au ho­tărât de a pune capăt acestor crime, căci nimeni nu indrăznea să se atin­gă de contesa, pentru a nu lovi in­susceptibilitatea rudeniilor ei. Dar in fine in Ianuarie 1610 s’a judecat pro­cesul. Complicii contesei au fost con­damnați la moarte, iar contesa, in urma unor mari stăruinți, a fost con­­den­nată a-și petrece viata închisă in castelul ei. ■w * kr * Nu era nici­de­cum dorința de a fi vecinie tănănă și de a place, care a impins pe contesa la comiterea a­­cestor crime,—după cum sună legen­da—ci era pur și simplu o reutate innăscută, mărită incă prin siguranța ce avea de a nu fi trasă la respun­­dere pentru actele sale. * •k * Cetind aceste, note te infiorezi găn­­dintu te cum de s’a pututt ca tocmai autorul principal al unor atari crime să fi putut scapa așa de ușor. Și cu drept cuvânt autorul—după care le luăm—se măngăe cu ideea că cel pu­­țin astă­zi aseminea fapte sunt pe de neînchipuit. Ion Forfota. Din Transilvania. Tribuna reproduce, după o foaie maghiară, următoarele cuvinte rostite de episcopul taurinului Zalka, cu o­­cazia aniversărei nascerei împăratului Franz-Iosef: ’Mi exprim Îngrijiri asupra situațiu­­nei actuale care pe Majestatea Sa l’a răpit în vîrtejul, în care e periclitată nu numai țara, ci și persoana Sa. De la un da sau nu depinde pacea în această țară. K­mmammmmmommeEEEEE Din Piatra-N. (Corespondență particulară a «Evenimentului.») Nenorocirea de la «Petricica.» Eri. pe la carele 2 p. m., doi mun­citori, unul Gheorghe Stan, și al doi­lea Nicu Surtuc, luând lut de la lu­­tăriea «Petricica» malul s’a surpat, și numiții muncitori au fost de vii în­gropați. După o muncă de 3 ceasuri, cada­vrele au putut fi scoase. Mulțumită d-lor de la comună a­­ceasta s’a întâmplat căci dânșii ști­­eau prea bine că e periculos a se lua lut de la «Petricica» și totuși n’au o­­prit luarea. Balul «Tigvah» Sâmbătă în 6. c. la carele 9 sera, s’a dat un bal în beneficiul sec. «Tig­­vahs» care are de scop îmbrăcarea co­piilor săraci, fără deosebire de religie. Balul a avut un succes cât se poate de bun, mulțumită d-șorelor Elise Marcovici, și Sofie Ilonig, cari n’au cruțat nici­ o osteneală pentru reușita balului. S’a petrecut de minune, și benefi­ciul net este de 400 lei. Ginolim­­ rrrrrrrrrirroTinir. rt T­ iTtgînirrrr. Holera in Rusia. Vom publica zilnic buletinul asupra mersului holerei în St. Petersburg, iar o dată pe săptămână vom da bu­letinul asupra mersului epidemiei în întreaga Rusie. Iată mersul groaznicei epidemii, în capitala Rusiei, pe ziua de 8 august: Coșuri antecedente 110 ; coșuri nouă 31 ; însânătoșați 13 ; morți 12 , rămași bolnavi 116. De la 20 iunie până la 23 iulie au murit de holeră 1876 de persoane, din cari 1116 barbați și 760 femei. Din cei 1116 barbați, 1090 aparțin clasei muncitorilor cu ziua. MICELE ANUNCIURI. X/íírrinOT revaccinez cu limfa ani- V uvoll Ivt mala. Ulrich-Medic-Vaccina­or a Comunei. Strada de Sus No. 61. Ultime Informații. Bătaia de la Laza Din Vaslui ni se scrie, că in ziua de 11 august, arendașul mo­șiei statului Laza, dl. Ioan Do­­breanu, a fost crunt bătut de că­­tră țăranii din localitate. Faptele s’ar fi petrecut astfel, de cu ziuă, vichilul d-lui Dobrea­­nu ar fi lovit pe copilul unui să­tean, care plăngăndu-se părinte­lui seu, unul dintre fruntașii co­munei, acesta impreuna cu alți trei săteni, s’au pornit inspre sa­ră la curte, hotărâți să se răz­­bune. Pe cămp întâlnesc pe dl. Dobreanu care ieșise să se pre- După o mică sfadă, arendașul es­te trântit la pământ si bătut crunt El a fost găsit de către oamenii Amiței intr’o stare desperată. In afară de o lovitură teribilă ce i-a fost aplicată la cap, s’au consta­­tat pe trupul seu numeroase se­­siuni. Parchetul de Vaslui este in ur­mărirea culpabililor. Ni se asigu­ră că ajutorul de primar azista la bătaia fără să fi intervenit pen­­a opri pe reu­făcători. Un foc a izbucnit in târgușo­­ rul Nicolina. A ars casa si ma­* gazia unui olariu. S’a adjudecat asupra societăței de petroleu din Moinești furniza­rea gazului necesar comunei Iași pe anul curent cu preț de 42 b. și jumătate litrul. Astăzi căpitanul jandarmilor ru­rali din Iași, dl. Ionescu, pre­­zentându-se in redacția noastră, ne-a asigurat că și-a dat demisia din acest post din motive cu to­tul personale, fără ca să fi avut vre-o neînțelegere cu dl. I. Ven­tura, prefectul județului. Pană acum demisia d-sale nu a fost primită. Luăm act de aceasta. Astăzi urmează să se supune tri­bunalului cererea de expropiere a casei fotografului Schatanowschi, de către dl. Negri, șeful servi­ciului contencios al comunei. # Dl. ajutor de primar Botez a suspendat pe timp de 15 zile pe dl. Cazaban, inginer in serviciul tehnic al comunei, pentru că ar fi făcut rapoarte pentru eliberare de autorizații contrarii legii și re­gulamentelor in vigoare. S’a elaborat de cătră comisiu­­nea numită de consiliul comunal regulamentul pentru atelierele­ de ciubotărie și croitorie, ce primă­ria urmează să înființeze. In astă seară, sâmbătă, ca de obicei o muzică militară la grădi­na Zimbru. Pentru luni 45 au­gust, zi de sărbătoare, administra­ția pregătește o adeverate surpri­ză vizitatorilor. In afară de aceas­ta, muzica militară va esecuta ce­le mai frumoase arii din reperto­riul său, iar berea pusă in con­sumație va fi de o calitate esce­­lentă. Toți ieșenii nu pot de­căt să aibă un singur cuvânt de ordi­ne , la Zimbru.

Next